|
|
|
Conduita adolescentilor - Cercetare - Metodologia cercetarii, Obiectivele cercetarii
1 Obiectivele cercetarii experimentale
Acest capitol este destinat cercetarii exeprimentale asupra conduitei adolescentilor si s-a realizat prin administrarea unui test de masurare a maniei/furiei.
Testul a fost aplicat in luna mai 2009, unui numar de 40 de elevi ai claselor a X-a F1 si a X-a F2 de la Colegiul National "Mihai Viteazul" din Ploiesti.
Continutul testului este urmatorul:
"Toata lumea se manifesta emotional si se enerveaza din cand in cand din diferite motive, la servici, acasa sau in mediul social-profesional. Afirmatiile de mai jos descriu situatii in care indivizii reactioneaza/raspund cu manie/furie in unele situatii socio-profesionale sau stari de tensiune.
Va rugam sa cititi fiecare afirmatie si sa incercuiti pe Foaia de Raspuns numarul corespunzator raspunsului ales, care vi se potriveste (va descrie, va reprezinta) cel mai bine, conform urmatoarei scale:
1 = categoric nu mi se potriveste, corespunde unui dezacord foarte puternic.
2 = nu mi se potriveste in mare masura, corespunde unui dezacord puternic.
3 = nu mi se potriveste in parte si in parte mi se potriveste, corespunde unui acord/dezacord partial.
4 = mi se potriveste in mare masura, corespunde unui acord puternic.
5 = categoric mi se potriveste, corespunde unui acord foarte puternic.
Chestionar
Nume
Prenume
Varsta
Sex
Clasa
Nr. crt.
Afirmatii
1
2
3
4
5
1
Inclin sa ma enervez mai frecvent decat majoritatea oamenilor pe care ii cunosc.
2
Ceilalti (sefi, colegi, subordonati) par a se enerva mai intens decat mine in situatii asemanatoare.
3
Ascund dusmanii despre care nu spun nimanui.
4
Incerc sa raspund cu aceeasi moneda (ma razbun) cand cineva ma infurie.
5
In secret sunt destul de critic fata de altii.
6
Ma enervez foarte usor.
7
Cand cineva imi provoaca manie, ii arat acest lucru
8
Am intalnit multi oameni, care ar trebui sa fie buni profesionisti, dar nu sunt mai capabili decat mine.
9
Aproape in fiecare zi ma enerveaza cineva sau ceva la locul de munca sau acasa.
10
Deseori ma simt mai furios decat cred eu ca ar trebui.
11
Ma simt vinovat de faptul ca imi exprim/manifest mania.
12
Cand ma enerveaza cineva imi manifest mania, indiferent cine e prin preajma.
13
Unii dintre prietenii/colegii de servici au obiceiuri care ma scot din sarite.
14
Sunt surprins de cate ori ma simt furios.
15
De indata ce le arat/spun oamenilor ca sunt furios, reusesc sa-mi scot din cap (sa uit) acest lucru.
16
Oamenii vorbesc despre mine pe la spatele meu (ma barfesc).
17
Cateodata ma enervez si ma simt furios fara un motiv anume.
18
Ma pot enerva, doar gandindu-ma la ceva/cineva din trecut.
19
Chiar si dupa ce mi-am aratat/exprimat mania (m-am manifestat furios), am probleme in a uita acest lucru.
20
Cand imi ascund mania de altii, ma gandesc la acest lucru mult timp.
21
Oamenii ma pot deranja doar prin simpla lor prezenta.
22
Cand ma-nfurii/enervez, raman asa mai multe ore.
23
Cand imi ascund emotia de manie fata de altii, uit de ea destul de repede.
24
Incerc sa discut problemele socio-profesionale (de serviciu, de viata) cu ceilalti, fara ca ei sa afle ca sunt furios.
25
Dupa ce ma enervez, ma calmez mai repede decat majoritatea oamenilor cunoscuti.
26
De obicei ma enervez asa de tare incat simt ca-mi pierd controlul.
27
Daca le arat altora ce simt cu adevarat, voi fi considerat o persoana cu care e dificil de lucrat/comunicat.
28
Sunt increzator fata de persoanele care se poarta mai prietenos decat ma astept (ma pun in garda).
29
Imi este foarte greu sa-i las pe ceilalti sa vada/sa afle ca sunt furios (imi este dificil sa-mi exprim mania).
30
Ma enervez atunci cand cineva ma abandoneaza (ma dezamageste, "ma lasa balta", ma paraseste la greu).
31
Ma enervez atunci cand ceilalti sunt lipsiti de fair-play.
32
Ma enervez atunci cand ceva/cineva sta in calea planurilor mele (mi le blocheaza).
33
Ma enervez atunci cand sunt in intarziere/am intarziat.
34
Ma enervez atunci cand cineva ma face de rusine (ma pune intr-o situatie penibila).
35
Ma enervez atunci cand trebuie sa ma subordonez (sa execut ordinele) cuiva mai putin capabil decat mine.
36
Ma enervez atunci cand sunt obligat sa lucrez cu indivizi incompetenti.
37
Ma enervez atunci cand fac ceva prostesc/stupid.
38
Ma enervez atunci cand nu mi se recunoaste meritul adecvat/cuvenit pentru ceva ce-am realizat.
Obiectivele urmarite in aceasta cercetare au fost urmatoarele:
a) Constituirea grupului formativ si al celui de control;
b) De a evidentia in ce masura starea de manie poate conduce la comportamente indezirabile;
c) De a constata daca aceste stari de furie afecteaza relatiile stabilite in cadrul grupului;
d) De a evidentia impactul starilor de furie asupra propriei persoane.
2 Ipotezele cercetarii
a) Se prezuma ca starile de furie pot genera comportamente deviante in adolescenta.
b) Exista posibilitatea ca adolescentii sa manifeste stari de furie mai intense decat restul oamenilor.
c) Se presupune ca cei predispusi la comportamente neadecvate sa manifeste un grad mai ridicat de iritabilitate decat indivizii care au o conduita normala.
d) Se poate constata ca la adolescentii cu predispozitie spre comportamente deviante starile de furie pot conduce la pierderea controlului.
3 Metode si instrumente de lucru in cadrul activitatii de cercetare
S-au format doua grupuri, si anume: grupul formativ si grupul de control ce urmau a fi observate si apoi testate in luna mai 2009. S-a administrat testul de manie/furie elevilor claselor a X-a F1 si a X-a F2.
3.1 Centralizare raspunsuri
Dupa aplicarea testului, rata de raspuns a elevilor a fost urmatoarea:
Clasa a X-a F1
Nr. Intrb.
Variante de raspuns (centralizare raspunsuri obtinute)
1
2
3
4
5
1
5
5
5
3
2
2
2
3
7
7
1
3
7
6
2
1
4
4
4
3
4
6
3
5
3
7
6
1
3
6
3
5
4
6
2
7
3
3
6
6
2
8
1
2
11
4
2
9
1
8
5
2
4
10
2
5
6
4
3
11
4
9
2
3
2
12
3
7
6
3
1
13
2
5
6
4
3
14
7
5
2
4
2
15
4
4
7
5
0
16
1
9
6
3
1
17
7
4
7
1
1
18
3
6
6
3
2
19
4
4
6
4
2
20
1
6
4
7
2
21
6
5
6
2
1
22
5
7
4
3
1
23
3
7
5
4
1
24
3
5
6
3
3
25
2
3
5
4
6
26
6
5
5
3
1
27
5
8
2
3
2
28
2
5
7
3
2
29
8
3
6
2
1
30
0
2
6
4
8
31
1
3
5
5
6
32
0
2
5
8
5
33
2
3
6
6
3
34
0
1
4
7
8
35
0
1
4
6
9
36
1
2
4
4
9
37
2
1
9
4
4
38
2
3
1
3
11
Clasa a X-a F2
Nr. Intrb.
Variante de raspuns (centralizare raspunsuri obtinute)
1
2
3
4
5
1
2
4
9
4
1
2
1
6
6
6
1
3
7
4
5
3
1
4
6
4
4
5
1
5
2
5
5
5
3
6
3
3
6
5
3
7
1
4
4
4
7
8
4
3
5
6
2
9
1
7
5
2
5
10
5
1
2
9
3
11
5
3
5
3
4
12
6
2
5
5
2
13
3
4
6
3
4
14
5
6
7
1
1
15
3
4
6
4
3
16
2
4
6
4
4
17
5
3
4
3
5
18
6
5
4
2
3
19
4
4
5
4
3
20
3
4
9
3
1
21
5
3
7
0
5
22
4
4
9
3
0
23
5
3
5
3
4
24
4
4
4
5
3
25
5
1
6
3
5
26
4
5
4
6
1
27
3
7
4
5
1
28
3
4
3
5
5
29
5
6
5
1
3
30
1
0
0
2
17
31
2
0
3
6
9
32
1
0
4
9
6
33
2
0
7
5
6
34
0
2
2
6
10
35
1
1
5
7
6
36
0
0
5
4
11
37
0
0
6
4
10
38
0
1
2
4
13
3.2 Interpretare grafica
Intrebarea numarul
Intrb. Nr.
Clasa
Varianta de raspuns
1
2
3
4
5
4
a X-a F1
5
5
5
3
2
a X-a F2
2
4
9
4
1
La intrebarea a patra a testului, "Incerc sa raspund cu aceiasi moneda (ma razbun) cand cineva ma infurie", raspunsurile grupului formativ se prezinta astfel: 20% dintre ei considera ca nu li se potriveste aceasta situatie (varianta 1), 15% sunt in acest caz intr-un dezcord puternic, 20% apreciaza ca in situatia specificata de intrebare li se potriveste in marea majoritate a cazurilor si in mare parte nu li se potriveste exemplul dat ( varianta 3), 30% dintre ei au optat pentru varianta 4, ceea ce inseamna ca cei care s-au orientat spre aceasta situatie considera ca sunt intr-un acord puternic cu mesajul intrebarii, apreciind ca li se potriveste in mare masura aspectul reliefat de intrebarea 4 si doar 15% au optat pentru varianta 5.
Grupul de control a inregistrat rezultatele urmatoare: 30% dintre ei au ales varianta 1, 20% au bifat varianta 2, dar si varianta 3, 35% s-au orientat spre varianta 4 si doar 5% spre varianta 5.
Comparand rezultatele inregistrate la varianta 5 de catre cele doua grupuri, putem afirma ca procentul de 15% obtinut de grupul formativ este superior celui de 5% realizat de grupul de control, ceea ce ne conduce spre concluzia ca dorinta de razbunare este prezenta in comportamentul adolescentilor in general, si a celor cu tendinta spre devianta in special.
Intrebarea numarul 8.
Intrb. Nr.
Clasa
Varianta de raspuns
1
2
3
4
5
8
a X-a F1
1
2
11
4
2
a X-a F2
4
3
5
6
2
Intrebarea a opta a inventarului de manie/furie supune atentiei elevilor o noua problema: "Am intalnit multi oameni, care ar trebui sa fie buni profesionisti, dar nu sunt mai capabili decat mine". Componentii grupului formativ au ajuns la urmatoarea concluzie: 5% dintre ei au considerat ca varianta 1 li se potriveste, ceea ce ar insemna ca sunt intr-un dezacord foarte puternic cu cerinta intrebarii, 10% apreciaza ca varinata 2 li se potriveste in mare parte, 55% au ales varianta 3 evaluand ca in parte nu li se potriveste cazul prezentat, dar in aceeasi masura sunt de acord cu aspectul supus discutiei, iar 10% au ajuns la concluzia ca au optat pentru varianta 5 pentru ca se afla intr-un acord foarte puternic cu continutul intrebarii. Pentru varianta 4 au subscris 20%, ceea ce ilustreaza un acord puternic intre opiniile elevilor si cerinta formulata de a opta intrebarea testului.
Adolescentii grupului de control au inregistrat urmatoarele variante de raspuns: 20% dintre ei au ales varianta 1, 15% varianta 2, 25% varianta 3, 30% varianta 4 si 10% varianta 5.
Comparand rezultatul de 55% al grupului formativ pentru varianta 3 cand parerile celor testati oscileaza intre a fi intr-un acord sau intr-un dezacord partial cu problematica pusa in discutie de aceasta intrebare, cu procentajele de 30% si 10% pentru variantele 4 si respectiv 5, cand cei chestionati considera ca sunt intr-un acord puternic sau putem concluziona ca grupul de control isi cunoaste mai bine posibilitatile se afla in situtia de supraestimare a propriei valori. Nu de putine ori aceasta tendinta se supraevaluare a nivelului cognitiv se manifesta la adolescentii cu tendinta spre conduite deviante.
Intrebarea numarul 1
Intrb. Nr.
Clasa
Varianta de raspuns
1
2
3
4
5
14
a X-a F1
7
5
2
4
2
a X-a F2
5
6
7
1
1
"Sunt surprins de cate ori ma simt furios" constituie a paisprezecea intrebare a intervetarul multidimensional de manie/furie la care cele 2 clase au raspuns dupa cum urmeaza: clasa a X-a F1 considera ca 35% dintre ei sunt intr-un dezacord puternic apreciind ca aceasta situatie nu li se potriveste, 25% sunt pentru varianta 2, 10% dintre ei se considera ca fiind adeptii variantei 3, 20% au ajuns la concluzia ca aspectele puse in discutie de aceasta intrebare li se potriveste in cea mai mare masura, iar 10% afirma ca sunt intr-un acord foarte puternic, ceea ce inseamna ca mesajul intrebarii li se potriveste.
Grupul de control a ajuns la urmatoarele concluzii: 25% dintre ei sunt adeptii variantei 1, 30% voteaza varianta 2, 35% aleg varianta 3 si 5% variantele 4 si 5.
Surprinzator pentru aceasta intrebare, este orientarea a 35% dintre ei pentru varianta 1 care dupa optiunea clasei a X-a F1 ar reprezenta un dezacord foarte puternic la situatia exemplificata si tot 35% apreciaza ca sunt intr-un acord sau dezacord partial in cazurile cand se simte surprins de faptul ca se manifesta furios.
Intrebarea numarul 20.
Intrb. Nr.
Clasa
Varianta de raspuns
1
2
3
4
5
20
a X-a F1
1
6
4
7
2
a X-a F2
3
4
9
3
1
La proba "Cand imi ascund mania de altii, ma gandesc la acest lucru mult timp", s-au evidentiat procentajele dupa cum urmeaza:
clasa a X-a F2: 15% au bifat variantele 1 si 4, 20% varianta 2, 45% varianta 3 si 5% varianta 5;
clasa a X-a F1: 5% pentru varianta 1, 30% pentru varianta 2, 20% pentru varianta 3, 35% pentru varianta 4 si 10% pentru varianta 5.
Comparand rezultatele obtinute de cele doua grupuri la aceasta proba, se constata, de exemplu ca, pentru varianta 3 au optat 20% din elevii grupului formativ in comparatie cu 45% dintre elevii grupului de control. Diferente semnificative s-au evidentiat si in procentajele inregistrate la variantele 4: grupul formativ 35%, iar cel de control 15%, ceea ce demonstreaza ca dupa consumarea unui act de furie starea de manie persista pentru mult timp in subconstientul adolescentilor.
Intrebarea numarul 26.
Intrb. Nr.
Clasa
Varianta de raspuns
1
2
3
4
5
26
a X-a F1
6
5
5
3
1
a X-a F2
4
5
4
6
1
Itemul douazeci si sase al testului, "De obicei ma enervez asa de tare incat simt ca-mi pierd controlul", i-a condus pe elevi la noi si interesante concluzii.
Clasa a X-a F1 a optat cu un procent de 30% pentru varianta 1, 6 elevi fiind intr-un dezacord foarte puternic cu aspectul supus atentiei, 25% au preferat variantele 2 si 3, 15% varianta 4 si 5% varianta 5.
La clasa a X-a F2 doar preferinta pentru varianta 5 este aceeasi cu cea inregistrata si la clasa a X-a F1, in rest procentajele difera pentru fiecare varianta in parte astfel: 20% pentru variantele 1 si 3, 25% pentru varianta 2 si 30% pntru varianta
Obtinerea acelorasi procentaje, 25%, pentru variantele 2 si 3 la grupul formativ demonstreaza orientarea acestor elevi spre situatiile in care nu-si mai pot exercita controlul asupra manifestarilor lor comportamentale.
Intrebarea numarul 31.
Intrb. Nr.
Clasa
Varianta de raspuns
1
2
3
4
5
31
a X-a F1
1
3
5
5
6
a X-a F2
2
0
3
6
9
Raspunsurile la cerinta probei treizeci si unu, "Ma enervez atunci cand ceilalti sunt lipsiti de fair-play", au condus la procentaje diferite pentru cele doua grupuri de adolescenti.
Grupul clasei a X-a F1 a realizat un procentaj de 5% pentru varianta 1, 15% pentru varianta 2, 25% pentru variantele 2 si 3, 30% pentru varianta 5.
Dintre elevii clasei a X-a F2, 10%edintre elevi au preferat varianat 1, nici un elev nu a ales varianta 2, 15% au apreciat varianta 3, ca fiind cea mai indicata si 45% au bifat varianta 5.
Dintre toate optiunile elevilor, se detaseaza varianta 5 pentru care 45% dintre elevii grupului de control au fost intr-un acord foarte puternic.
Intrebarea numarul 3
Intrb. Nr.
Clasa
Varianta de raspuns
1
2
3
4
5
34
a X-a F1
0
1
4
7
8
a X-a F2
0
2
2
6
10
"Ma enervez atunci cand cineva ma face de rusine (ma pune intr-o situatie penibila)", reprezinta a treizeci si patra proba a inventarului multidimensional de manie/furie la care elevii au fost solicitati sa raspunda.
Nici un component al grupului formativ nu s-a orientat spre varianta 1, 5% au bifat varianta 2, 20% varianta 3, 35% varianta 4 si 40% varianta 5.
Situatia grupului de control se prezinta astfel: nici un elev n-a ales varianta 1, 10% elevi au optat pentru variantele 2 si 3, 30% pentru variantele 4 si 50% pentru varianta 5.
De remarcat faptul ca prima varianta n-a fost preferata de nici un elev din cele doua grupuri, iar cele mai mari procentaje s-au inregistrat la varianta 5, unde 40% dintre elevii clasei a X-a F1 si 50% din elevii clasei a X-a F2 au ales-o.
Intrebarea numarul 35.
Intrb. Nr.
Clasa
Varianta de raspuns
1
2
3
4
5
35
a X-a F1
0
1
4
6
9
a X-a F2
1
1
5
7
6
Cerinta probei "Ma enervez atunci cand trebuie sa ma subordonez (sa execut ordinele) cuiva mai putin capabil decat mine", a dirijat elevii celor doua clase spre noi raspunsuri.
Nici un elev din clasa a X-a F1 nu a preferat varianta 1, 5% dintre ei s-au orientat spre varianta 2, 30% spre varianta 4, 45% catre varianta 5, iar clasa a X-a F2 a ales variantele urmatoare inregistrand procentajele: 5% dintre ei au optat pentru variantele 1 si 2, 25% varianta 3, 35% varianta 4 si 30% varianta 5.
Surprinzator este faptul ca nici un elev al grupului formativ nu a ales varianta 1 ceea ce reprezinta ca sunt intr-un acord foarte puternic cu cerinta formulata de intrebare, iar 5% dintre ei considera ca sunt intr-un dezacord puternic cu aspectele prezentate de proba.
Procentaje superioare au obtinut elevii celor doua clase la variantele 4 si 5. Adolescentii clasei F1 au optat in procent de 30% pentru varianta 4 comparativ cu 35% dintre elevii clasei a X-a F2 ceea ce evidentiaza acordul puternic fata de cerinta intrebarii. 45% din elevii clasei a X-a F1 si 30% din grupul de control au ales varianta 5 demonstrand faptul ca sunt intr-un acord foarte puternic cu enuntul itemului.
Intrebarea numarul 36.
Intrb. Nr.
Clasa
Varianta de raspuns
1
2
3
4
5
36
a X-a F1
1
2
4
4
9
a X-a F2
0
0
5
4
11
"Ma enervez atunci cand sunt obligat sa lucrez cu indivizi incompetenti", este treizeci si sasea proba a testului care i-a solicitat pe elevi in directia formularii de noi raspunsuri.
Elevii grupului formativ si-au concretizat optiunile pentru diferitele variante astfel: 5% dintre ei au ales varianta 1, 10% varianta 2, 20% variantele 3 si 4, 45% varianta 5, iar clasa a X-a F2 si-a indreptat preferintele spre variante dupa cum urmeaza: nici un elev nu s-a orientat spre variantele 1 si 2, 25% dintre ei au bifat varianta 3, 20% varianta 4 si 55% dintre elevii clasei a X-a F2 au ales varianta 5 apreciind ca li se potriveste perfect aspectul prezentat de itemul acesta.
Intrebarea numarul 38.
Intrb. Nr.
Clasa
Varianta de raspuns
1
2
3
4
5
38
a X-a F1
2
3
1
3
11
a X-a F2
0
1
2
4
13
Continutul ultimului item, "Ma enervez atunci cand nu mi se recunoaste meritul adecvat/cuvenit pentru ceva ce-am realizat", a condus la formularea de noi raspunsuri din partea elevilor.
Grupul formativ a inregistrat urmatoarele procentaje: 10% varianta 1, 15% variantele 2 si 4, 5% varianta 3, 55% varianta 5, iar componentii grupului de control au optat astfel: nici un elev pentru varianta 1, 5% pentru varianta 2, 10% pentru varianta 3, 20% pentru varianta 4 si 65% pentru varianta 5.
Se remarca procentajele mari realizate la varianta 5 (55% clasa a X-a F1 si 65% clasa a X-a F2) adolescentii aflandu-se intr-un acord foarte puternic cu enuntul itemului, considerand ca situatia prezentata de proba li se potriveste perfect.
4.4 Concluziile cercetarii
Cercetarea intreprinsa si-a propus sa descopere in ce masura starile de manie pot conduce la declansarea componentelor indezirabile in adolescenta.
In urma testului administrat celor doua clase , a X-a F1 si a X-a F2, elevii au fost solicitati sa-si exprime parerea, apreciind pe o scala de la 1 la 5, in ce procent sunt de acord cu variantele propuse.
"Inclin sa ma enervez mai frecvent decat majoritatea oamenilor pe care-i cunosc", "Ascund dusmanii despre care nu spun nimanui", "Ma enervez usor", "Cand cineva imi provoaca manie, ii arat acest lucru /ma asigur ca afla acest lucru", sunt doar cateva din afirmatiile continute de inventarul multidimensional la care elevii au fost solicitati sa raspunda, alegand variantele 4 si 5, care s-au concretizat in proncete cuprinse intre 40% si 55%. Din evaluarea acestor rezultate am desprins concluzia ca starile de furie si mai ales cauzele care le provoaca pot conduce in timp la devianta in adolescenta.
In cadrul activitatii de cercetare s-a avut in vedere si evidentierea posibilitatii de manifestare a starilor de furie mai pregnant la adolescenti decat la restul oamenilor. Astfel cele doua grupuri au fost chemate sa-si exprime parerea in legatura cu afirmatiile:" Ceilalti (sefi, colegi, subordonati) par a se enerva mai intens decat mine in situatii asemanatoare", "Incerc sa raspund cu aceeasi moneda (ma razbun) cand cineva ma infurie", "Deseori ma simt mai furios decat cred eu ca ar trebui" si au inregistrat procente variind intre 40% si 60%, adolescentii apreciind ca starile lor de furie sunt mai intense decat ale celorlalti oameni.
Consideram ca toti factorii educationali trebuie sa contribuie la diminuarea starii de furie prezenta la adolescenti pentru ca aceasta poate conduce la instalarea violentei verbale sau fizice in randul elevilor.
Unele probe ca:" Unii dintre prietenii/colegii de servici au obiceiuri care ma scot din sarite", "Aproape in fiecare zi ma enerveaza cineva sau ceva la locul de munca sau acasa", "Chiar si dupa ce mi-am aratat/exprimat mania (m-am manifestat furios), am probleme in a uita acest lucru", "Cand ma-nfurii/enervez, raman asa mai multe ore", au condus la obtinerea de procentaje cuprinse intre 35% si 60%, ceea ce dovedeste ca un numar mare de adolescenti manifesta un grad de iritabilitate in comparatie cu semenii lor care dovedesc o conduita normala.
Daca factorii educationali nu intervin eficient in ameliorarea acestei situatii, cu siguranta, in timp, adolescentii care manifesta astfel de tendinte, vor prezenta tulburari de comportament.
Starile de furie au impact deosebit asupra propriei persoane. Elevii testati au recunoscut in numar destul de mare ca sunt surprinsi de cate ori se simt furiosi, ca se enerveaza fara a avea un motiv anume, ca starea de manie dureaza si dupa ce conflictul in care au fost antrenati a fost dezamorsat si ca starile de furie persista mult in timp. Afirmatiile prezentate anterior se exprima in procente cuprinse intre 30% si 60%, ceea ce constituie un numar considerabil de adolescenti aflati in cazurile descrise anterior.
"De obicei ma enervez asa de tare incat simt ca-mi pierd controlul", "Cand ma enerveaza cineva imi manifest mania, indiferent cine e prin preajma", "Incerc sa discut problemele socio-profesionale (de serviciu, de viata) cu ceilalti, fara ca ei sa afle ca sunt furios", sunt probe la care elevii au inregistrat procentaje mari, ajungand chiar si la 60%, ceea ce confirma faptul ca starile de manie conduc la pierderea controlului si produc perturbari in relatiile din cadrul grupului prin crearea de stari tensionale, neintelegeri sau chiar conflicte.
Concluzionand se poate afirma ca obiectivele pe care cercetarea le-a avut in vedere cat si ipotezele acesteia s-au confirmat, evidentiindu-se faptul ca starile de manie perturba relatiile in cadrul grupului, exercita o influenta negativa asupra personalitatii adolescentilor, ca un grad crescut de iritabilitate are consecinte nefaste asupra conduitei elevilor degenerand cu timpul in comportamente indezirabile.
CONCLUZII
Lucrarea pe care am elaborat-o mi-a oferit prilejul de a investiga aceasta perioada din viata omului caracterizata prin multiple si majore trnsformari in plan intelectual, afectiv, volutional, social.
In debutul lucrarii am realizat o prezentare generala a acestei etape, dar scopul meu a fost acela de a surprinde aspectele mai putin placute legate de aceasta etapa din exsitenta fiintei umane. Mi-am indreptat atentia spre adolescentul care se caracterizeaza prin instabilitate in plan psihic, prin impulsivitate dusa chiar la extrem, prezinta actiuni cu pronuntat caracter antisocial, este reactiv si creeaza numeroase probleme atat in familie cat si la scoala. Adolescentul cu devianta comportamentala i se dezvolta tendinta de afirmare care conduce la identificarea Eului cu conduitenle personalizate avand un puternic substrat, iar experienta sociala se caracterizeaza prin amploare si densitate.
Analizand cauzele care conduc la aparitia devierilor de comportament am aprecial ca fiind mai importanta influenta a trei categorii de factori: factori individuali, factori microsociali si factori macrosociali. Neluarea in considerare a oricarora dintre acestia va contribui la diminuarea influentei educative de prevenire si consiliere comportamenteor deviante
Lucrarea a reliefat importanta majora a factorilor subiectivi (organici si psihopedagogici) in geneza si structurarea devierilor de comportament. In structura personalitatii adolescentului care manifesta tendinte spre devianta amintim: dizinteres fata de valorile spirituale si morale, trasaturi temperamentale, instabilitate emotionala si relationala, dereglari in sfera personalitatii.
Lucrarea a evidentiat importanta factorilor microsociali care au un rol extrem de important in recunoasterea unor anomalii si aplicarea celor mai eficiente actiuni educative in combaterea si diminuarea fenomenului deviant.
Familia trebuie sa-si aduca un aport considerabil la socializarea adolescentului, la dezvoltarea personalitatii acestuia si, printr-o stransa colaborare cu scoala sa contribuie la prevenirea comportamentului deviant.
Prin chestionarul aplicat, mi s-a oferit posibilitatea studierii comportamentului adolescentilor, a impactului starilor de manie asupra acstora.
Lucrarea a evidentiat importanta consilierii in prevenirea si combaterea deviantei comportamentale la adolescenti. Rezultatele activitatii de coniliere sunt foarte importante pentru elev, deoarece ofera acestuia posibilitatea sa se cunoasca si sa se autoaprecieze just, sa relationeze eficient in cadrul grupului, sa-si elaboreze planuri conforme cu interesele sale si care sa delibereze corect in alegerea unei cariere care i se potriveste si care sa-i ofere satisfactii.
In cadrul sedintelor de consiliere, adolescentului i se creaza mediul propice pentru solutionarea problemelor referitoare la existenta sa, este sprijinit sa-si rezolve situatiile cu care se confrunta in cadrul grupului, i se ofera posibilitatea sa-si imbunatateasca relatiile interumane si, nu in ultimul rand, experimenteaza insusirea de modele comportamentale (planificarea timpului si a bugetului, precizarea unor obiective in viata, solutionarea conflictelor, orientarea scolara si profesionala, utilizarea corecta a timpului liber).
Consilierea ofera elevilor posibilitatea cunoasterii unor aspecte cu pronuntat caracter formativ care conduc la prevenirea si combaterea comportamentelor indezirabile si ne-a intarit noua, educatorilor ideea ca numai influenta educativa bazata pe afectiune si respect fata de de copil reprezinta cea mai buna metoda de influentare pozitiva.
Faptul ca putine sunt scolile care ne-a beneficiaza de prezenta si pregatirea unui consilier la care se adauga si lipsa de interes din partea scolilor si a familiei, contribuie la nedepistarea la timp a conduitelor delicvente, ajungandu-se la agravarea acestora care se vor transforma mai tarziu in infractiuni. Adolescentii aflati in postura aceasta ajung in centre de reeducare, dar in cele mai multe din cazuri ei nu mai pot fi recuperati, ci contrar gravitatea actelor infractionale devine din ce in ce mai mare.
Avand in vedere cele afirmate mai sus, apreciez ca o preocupare majora a scolii trebuie sa se indrepte spre actiunile educative de influentare a elevilor cu scopul interiorizarii unui comportament in conformitate cu normele sociale, oferindu-li-se adolescentilor posibilitati de adaptare la cerintele scolare.
Bibliografie
1. Albu, E. - "Manifestari tipice ale devierilor de comportament la elevii adolescenti", Editura Aramis, Bucuresti, 2002
2. Berge, A. - "Defectele parintilor", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976
3. Berge, A. - "Copilul dificil", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972
4. Badulescu, S. M., Voicu, M. - "Introducere in sociologia deviatei", Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1995
5. Boncu, S., Neculau, A. - "Devianta, toleranta si conflict normativ, in psihologia rezolvarii conflictului", Editura Polirom Iasi, 1998
6. Ciurea, Codreanu, R. - "Drama familiei destramate", Editura Stiintifica, Bucuresti, 1968
7. Ciurea, R. - "Conflict intre generatii?", Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1969
8. Clerget, S. - "Criza adolescentei", Editura Trei, Bucuresti, 2008
9. Clocotici, V., Stan, A. - "Statistica aplicata in psihologie", Editura Polirom, Iasi, 2000
10. Cosmovici, A., Caluschi, M.- "Adolescentii si timpul sau liber", Editura Junimes, Bucuresti, 1986
11. Cosmovici, A., Iacob, L. - "Psihologia scolara", Editura Polirom, Iasi, 2008
12. Dan, Spanoiu, G. - "Cunoasterea personalitatii elevului preadolescent", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
13. Debesse, M. - "Psihologia copilului (de la nastere la adolescenta), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970
14. Dinica, M. - "Adolescenta si conflictul origininalitatii", Editura Paidein, Bucuresti, 2008
15. Dragomirescu, V. - "Psihologia comportamentului deviant", Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976
16. Duclos, G., Lapportte, D., Rosi, J. - "Increderea in sine a adolescentului", Editura Houde of Guides, Bucuresti, 2005
17. Dumitrescu, I. - "Adolescentii, lumea lor spirituala si activitatea educativa", Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1980
18. Dumitru, I., Al. - "Consilire psihopedagogica", Editura Polirom, Iasi, 2008
19. Durkheim, E. - "Educatie si sociologie", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
20. Holdevici, I. - "Elemente de psihologie", Editura All, Bucuresti, 1996
21. Moisin, A. - "Arta educarii copiilor si adolescentilor in familie si la scoala", Editura Didactica si Pedagogicp, Bucuresti, 2007
22. Neamtu, Cristina - "Devianta scolara", Editura Polirom, Iasi, 2003
23. Ozunu, D. - "Psihopedagogia comportamentului normal si deviant", Editura Genesis, Cluj-Napoca, 1995
24. Radulescu, S. M. - "Anomie, devianta si patologie sociala", Editura Hyperion, Bucuresti, 1991
25. Rascan, R. - "Neuropsihofiziologia deviantei la adolescenti si tineri", Editura Actami, 1999
26. Rousselt, J. - "Adolescentul, acest necunoscut", Editura Politica, Bucuresti, 1969
27. Stratilescu, D., Gherghinescu, R. - "Conflictul in adolescenta", Editura Academiei, Bucuresti, 2007
28. Schiopu, Ursula - "Criza de originalitate la adolescenti", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979
29. Schiopu, Ursula - "Psihologia moderna", Editura Romania Press, Bucuresti, 2008
30. Tomsa Gh. - "Consilirea copilului", Editura Credis, Bucuresti, 2008
31. Vicent, R. - "Cunoasterea copilului", Editura Didactica si Pedgogica, Bucuresti,1972
32. Zisulescu, St. - "Adolescenta",Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1968
33. Zlate, M. - Eul si personalitatea", Editura Trei, Bucuresti, 2008
