Baterii de inteligenta

Baterii de inteligenta

1. Bateria de inteligenta Bonnardel - B53
2. Bateria factoriala P. M. A.
3. Bateriile romanesti pentru evaluarea inteligentei generale experimentate de G. Bontila.
4. Prezentarea Bateriei de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive (BTPAC)

1. Prezentarea Bateriei de aptitudini intelectuale Bonnardel: Testele B53

Permite estimarea unui larg evantai de capacitati mentale in perioada orientarii profesionale si de reorientare. A fost publicat in 1960 fiind rezultatul cercetarilor psihologice de peste 20 de ani si a examinarii a peste 10.000 de persoane.

Descrierea

Bateria este formata din 20 de probe psihologice avand in vedere 6 tipuri de dimensiuni:

1. Potentialul intelectual PI) corespunde factorului g din GATB si factorilor I & R, Thurstone.

Contine 3 teste:

B 53 masoara inteligenta generala sub aspectul dinamicii.

BV9 este un test verbal de inteligenta generala care contine 121 de itemi de dificultate in crestere (rationament aritmetic simplu, arbore genealogic, perechi de cuvinte, serii de litere, cuvinte straine, serii de cifre, mici probleme aritmetice, rationamente logice).

BLS 4 este un test nonverbal de inteligenta ce cuprinde serii de imagini de completat, cu dificultate in crestere.

2. Comprehensiunea verbala (V) contine 3 teste:

BV 8 este un test de vocabular, in care fiecare item cuprinde 6 cuvinte identice intre care exista unul diferit de celelalte

BV 50 si BV 16 cuprind fragmente de texte urmate de 4 - 6 propozitii din care trebuie indicate 2 care se apropie cel mai mult, sau sunt cel mai departate de intelesul textului dat.

3. Inteligenta practica (IPC). Cuprinde 4 teste de performanta:

B 22 este un test manipulativ de reprezentari spatiale

B 43 este un test in care se cere subiectului sa reprezinte 10 modele de figuri utilizand 40 elemente de lemn

B 101 este un test de inteligenta crescuta inspirat de cub Kohs (reproducere de modele) cu ajutorul unor cuburi cu fete diferite

4. Claritatea perceptiva si mentala (CPM) - factorii P Thurstone, si factorii P & Q din G.A.T.B. Exista aici 5 teste:

BV 4 cuprinde sinonime si antonime

BG 3 si BG 9 sunt teste de percepere a figurilor identice

BG 10 este un test de baraj (cercuri)

B 2 C este un test de reperaj numeric (se determina prezenta anumitor cupluri de cifre printre serii de cifre)

BCV este un test de consoane-vocale prin care se stabileste daca in cadrul celor 99 cuvinte numarul vocalelor este mai mare, egal sau mai mic comparativ cu cel al consoanelor.

5. Calcul aritmetic (CA) estimeaza calculul si rapiditatea in solutionarea de operatii

aritmetice simple si probleme elementare. Contine 3 teste:

BAD 15 are 40 de adunari, de rezolvat in 4 minute

BMV 16 are 25 inmultiri, in 4 minute

BPB 17 are 30 de probleme de dificultate crescuta, de rezolvat in 5 minute

6. Ortografie (BR) Exista 2 probe:

BOR 18 este un test de vocabular care cuprinde 305 substantive obisnuite, unele prost ortografiate

BOR 19 subiectului i se cere sa recopieze o serie de fraze, corectand greselile de reguli gramaticale

Administrarea se poate face prin bateria in totalitate sau prin utilizarea separata a testelor.

In interpretarea completa se pot se obtine 6 note pentru cele 6 dimensiuni. Difera de bateriile factoriale anterioare prin faptul ca regrupeaza anumiti factori ce au o relatie directa si semnificatie profesionala relativ identica. Pentru fiecare nota pot fi utilizate mai multe teste pentru a egaliza influenta unor variabile moderatoare.

Cercetarile in institutiile scolare si in industrie au condus la stabilirea tehnicilor de folosit pentru cele mai diverse niveluri de analfabeti, pentru muncitorii straini care nu au cunostinte lingvistice, la ingineri si cadre absolvente de facultati, tehnicieni, functionari.

Bonnardel a stabilit doua categorii de examinari ale caror elemente sa fie descoperite si notate intr-o fisa.

Tipuri de examinari standard

Examinarea A (durata medie 2 ore si 30 minute)

1. construita pentru ucenici si muncitori manuali.

2. este compusa numai din teste de performanta

3. notarile pe care aceasta examinare permite sa se stabileasca sunt:

I.P.O. - inteligenta practica la nivelul muncitorului

D - dexteritate, rapiditate manuala

P - precizie in manuirea mecanismelor si grija in timpul lucrului

R - iuteala si exactitatea reactiilor, vigilenta

Fiecare dintre aceste notari s-a stabilit plecand de la probe cu scopul de a elimina, pe cat posibil, pe de o parte factorul specific al fiecareia dintre ele, si pe de alta parte oscilatiile examinatului. Durata fiecarei probe se reduce la masura compatibila cu obtinerea rezultatelor suficient de stabile.

Notarea I.P.O. s-a stabilit prin rezultatele a 6 probe (durata totala medie: 35 minute). Discurile - B 31, B 32, B 22, B 43, B 101

Notarea D, pe patru probe (durata totala medie: 5 minute 30 secunde). Piulite, buloane, tije, cuie.

Notarea P, pe trei probe (durata totala medie: 25 minute). Omega sau Mexican, Sinusoide, B 19 D-L.

Notarea R, pe doua probe (durata medie totala : 1 ora). R.C.B.(3 parti) si B 19 D-L (2 parti). Aceasta ultima parte a examinarii (Notarea R) poate sa fie rezervata pentru posturile care comporta riscuri: supravegherea de operatii, conducerea de autovehicule, poduri rulante, masini de ridicat etc.

Toate aceste notari sunt obtinute la bareme medii, plecand de la rezultatele brute ale probelor. Ele au fost standardizate pe o larga populatie muncitoreasca cu o scara bazata pe o medie egala cu 10, fiecare punct de o parte si de alta a acestei medii corespunzand la 1/4.

Precizam - asa dupa cum am realizat in industrie - ca orice candidat care se prezinta la angajare ca muncitor si care obtine la aceasta examinare o notare I.P.O. superioara lui 13 (notarea superioara 10 in medie) - ca si altii superiori mediei 10, sa treaca imediat la cea dea doua examinare, descrisa mai sus, cu scopul de a stabili chiar de la angajare posibilitatile lor de perfectionare si promovare.

Examinarea B (durata medie 4 ore si 30 minute)

A doua examinare priveste pe toti tinerii in curs de orientare profesionala precum si orice categorie de personal - intelegand si inginerii si cadrele. Ea a fost stabilita pentru a se permite estimarea unui camp foarte larg de capacitati (incluzand aici nivelurile cele mai ridicate atinse cu ajutorul probelor pe care noi le-am putut pune la punct).

Notarile pe care aceasta examinare le permite sunt:

P.I. - potential intelectual, corespunzand notiunii factorilor g ai autorilor englezi, G ai bateriei U.S.E.S. si R al Thurstone si rationamentului general al bateriei Guilford- Zimmerman

V - cunoasterea limbii intelegerea verbala

I.P.C. - inteligenta practica la nivelul colaboratorului

C.P.M.- iuteala perceptiva si mentala grupand factorii P ai lui Thurstone, P si Q ai bateriei U.S.E.S. Notarea corespunde lucrarilor de rutina de birou.

C.A. - calculul, iuteala in rezolvarea operatiilor aritmetice si a problemelor aritmetice elementare.

O.R. - ortografia

Notarea P.I s-a stabilit cu ajutorul a 3 teste diferite, comportand fiecare serie de intrebari dificultati progresive (teste de forta); durata totala: 1 ora 10 minute (BV 9, B 53, BLS 4). Experienta ne-a aratat ca pentru cea mai buna exprimare a unor astfel de teste de putere - mai ales pentru nivelurile cele mai ridicate - era preferabil de stabilit notarea fara a considera decat 2 rezultate - cele mai bune - (notarile A obtinute pe baremele de cotare) in scopul de a evita in unele cazuri influenta asupra notarii P.I. intr-o eventuala lipsa de moment a candidatului la un test de acest fel. Intelegerea testului BLS 4 poate sa fie slaba pentru nivelurile relativ scazute. Este preferabil sa nu fie folosit decat la candidatii cu un nivel scolar superior certificatului de studii primare.

Notarea V s-a stabilit cu ajutorul a 3 teste diferite (durata totala este de 40 minute.) BV 8, BV 50(sau testul paralel BV 51) si BV 16.

Notarea I.P.C. s-a stabilit pe 4 probe de performanta (singurele din aceasta categorie pentru nivelul colaboratorului); durata totala medie este de 30 minute; B 22, B 43, B 101, B 20 b.

Notarea C.P.M. s-a stabilit cu ajutorul a 5 teste diferite. Ele sunt teste in care intervin in

chip esential deopotriva rapiditatea si precizia in scopuri intelectuale simple (durata totala: 19 minute); BV 4, BG 3, BG 10, BCV.

Testele BG 3 si B.G.9 sunt teste vecine: se folosesc unul sau altul, testul B.G.9 dand in acelasi timp rezultate cu ceva mai satisfacatoare. Pentru Notarea C.P.M. sunt folosite 5 teste, uneori dand oscilatii destul de importante ale subiectilor din asfel de categorii de probe. Aici cautam un randament mediu.

Notarea C.A. s-a stabilit pe trei probe (durata totala 13 minute); B-Add.15, B.Mult.16, B.P.b.17.

Notarea O.R. s-a stabilit pe 2 probe (durata totala 25 minute); B.OP 18, B.O.R. 19. Toate notarile aceste s-au obtinut cu ajutorul baremelor bazate pe rezultatele brute in diverse probe. Dat fiind ca, pe de o parte, in vederea folosirii lor practice, aceste notari trebuie aplicate subiectilor cu o pregatire foarte diferita si permite compararea lor; si ca, pe de alta parte este greu de admis ca facultatile indivizilor din diverse grupe se repartizeaza in deradere - aceasta prin simplul fapt al influentei abaterilor datorate diferentelor de scolarizare din grupe, ne-a parut ca cea mai simpla solutie folosirea unui esalon de notari mergand de la 1 la 20, repartizandu-le ca astfel diferenta de sfert a diferitelor grupe sa se apropie cat mai mult posibil de medianele grupelor extreme axandu-se pe numarul 13 pentru grupele de ingineri si 4 pentru o grupa importanta de candidati instruiti. Aceasta solutie s-a dovedit deosebit de satisfacatoare din punct de vedere practic, mai ales pentru folosirea cuprinzatoare a acestor notari de instructori si de directiile de personal in intreprindere.

Examen standard - nivel B

Timpul si ordinea preferentiala de trecere pentru examenul B (cu indicarea duratei

fiecarei probe).

Testele colective creion-hartie

Teste individuale de performanta:

I.P.C B.22.......10`

B.43.......10`

B.101.....10`

B.20 h.......10` 40` maximum

Timp total 4 ore si 30`

Nota. Testele de performanta pot fi plasate inainte de testul colectiv creion - hartie.

Examenul B

Iata, spre exemplificare mediane obtinute pentru grupe diferite de notari ale examenului B.

Pentru fiecare grupa diferenta de efort este in jurul lui 2.

Permite estimarea unui larg evantai de capacitati mentale in perioada orientarii profesionale si de reorientare.

Pentru fiecare grupa diferenta de efort este in jurul lui 2.

2. Bateria factoriala P. M. A.

Aceasta baterie de teste, destinata masurarii a cinci 'aptitudini mintale primare', a fost publicata in S.U.A. in 1947. Manualul a fost revizuit in 1949. Editia a treia este din 1958.

Pe scurt urmatoarele comentarii pot ajuta la interpretarea notelor obtinute la P. M.A. Este destinat varstelor cuprinse intre 11-17 ani. Cuprinde serii de probe care vizeaza abilitatile cognitive primare iar studiile privind validitatea empirica indica:

1. Testele V (semnificatie verbala) si R (rationament) par a fi cei mai buni predictori privind reusita in scoala secundara. Aceste note au dat mereu fidelitati satisfacatoare si au furnizat corelatii substantiale cu notele scolare, masuratori standard ale nivelului scolar, precum si cu multe teste de 'inteligenta generala'.

2. Testele S (spatial) si N (numeric) au aratat o validitate mai mica, dar utilizabila, fata de reusita scolara. Fidelitatea este aceeasi la aceste teste, suficient de ridicata pentru a permite identificarea elevilor care sunt, in mod particular, mai buni sau mai slabi, la aceste forme de exprimare a aptitudinii mintale.

3. Testul W (fluiditate verbala) are valoare predictiva in prognosticul scolar sau profesional. Notele acestui test au un caracter de diferentiere cu un continut psihologic mai ridicat fata de celelalte.

4. Studiile au ajuns la o formula noua de estimare a Q.I.-ului conventional: respectiv 2 V + R, in care V si R sunt exprimate in note brute.

5. Sugereaza faptul ca P. M. A. complet se arata mai util in evaluarea aptitudinii mintale, fata de programele de studiu scolar sau fata de studiile ce comporta multe masuratori ale aptitudinii mintale. In cadrul programelor de consiliere scolara, se pare ca, in general, testele privind factorii V, R si N furnizeaza, in cea mai mare masura, evaluarea modului in care un elev va reusi in activitatea sa scolara.

Testele Bateriei P.M.A.

Bateria P.M.A. este destinata evaluarii a 5 factori ai intelectului:

1. V - semnificatie verbala

2. S - aptitudine spatiala

3. R - rationament

4. N - aptitudine numerica

5. W - fluiditate verbala

Semnificatia verbala (V).

Aceasta aptitudine presupune intelegerea ideilor exprimate prin cuvinte. Ea este utilizata in intreaga activitate in care informatia este obtinuta prin lectura sau prin audierea cuvintelor. Semnificatia verbala este masurata prin intermediul itemilor de tipul sinonimelor. Durata acestui test este de 4 minute.

Aptitudinea spatiala(S)

Este aptitudinea de a reprezenta obiectele in doua sau trei dimensiuni. Aceasta aptitudine poate fi mai bine descrisa ca o abilitate de a imagina cum va apare un obiect sau un desen in momentul in care se va misca cu o rotatie; implica si sesizarea relatiilor spatiale ale unui aranjament de obiecte. Durata testului este de 5 minute.

Rationament (R)

Este aptitudinea rezolvarii problemelor logice. Este una din cele mai importante aptitudini mintale. Persoanele cu o aptitudine buna in ceea ce priveste rationamentul pot analiza o situatie pe baza unei experiente trecute, pot face planuri si sa le duca pana la capat, tinand cont de faptele constatate. Durata testului este de 6 minute.

Aptitudinea numerica (N)

Este aceea de a lucra cu cifrele, de a rezolva rapid si exact probleme simple. Este aptitudinea cea mai usor de evidentiat si explicat, deoarece ea presupune, in principal, rapiditatea si exactitatea manipularii cifrelor. Durata testului este de 6 minute.

Fluiditatea verbala (W)

Este aptitudinea de a furniza cuvinte cu usurinta. Ea difera de semnificatia verbala in ceea ce priveste rapiditatea si usurinta cu care pot fi utilizate cuvintele.

Notele V si R reprezinta estimarile cele mai valide ale 'aptitudinii scolare'. Indicii scolari si Bateria P. M. A. furnizeaza criterii de diferentiere ale 'aptitudinii mintale'. Nota S apare mai mult sau mai putin predictiva intr-o situatie scolara particulara, dar este clar ca se poate afla mai mult despre aptitudinile unui subiect si despre modul in care acesta percepe lumea cu ajutorul acesteia.

2. Testul Binois - Pichot, de vocabular

Diferitele tipuri de teste vocabular sunt construite in acelasi scop, de a masura amplitudinea vocabularului. Itemii propun doua tipuri de sarcini: raspunsuri libere si gasirea de sinonime.

Testul vocabularului construit de R. Binois si P. Pichot se bazeaza pe sinonimie: subiectul trebuie sa gaseasca, plecand de la un cuvant, sinonimul lui printre alte 6 cuvinte.

Studiile realizate demonstreaza corelatia ridicata a rezultatelor la acest test cu nota globala de la scalele Terman.

De exemplu, subiectul trebuie sa gaseasca sinonimul pentru cuvantul 'a pilota' din urmatoarele cuvinte oferite' a voiaja, a ghida, a merge, a naviga, a continua, a trece.

In total sunt dati 40 de itemi.

Autorii considera proba superioara testului Matrix 38 ca proba de dezvoltare intelectuala pentru persoane cu varstele intre 10 si 15 ani; si faptul ca rezultatul la test este independent de nivelul social al subiectilor cercetati.

Ca masura a aptitudinilor verbale, rezultatul depinde si de inteligenta generala a subiectului, dar raspunde mai ales expresiei verbale a inteligentei. Analiza factoriala indica o saturatie de .71 in factorul 'g' si .46 in factorul verbal.

Probele de vocabular devin instrumente importante in selectia pentru profesii unde aptitudinea verbala este semnificativa (secretariat, functionari etc.).

In clinica, cercetarile autorilor indica faptul ca proba este mai putin susceptibila de a fi afectata de agresiunile conditiei patologice, comparativ cu alte probe de inteligenta (in special testele nonverbale sunt supuse deteriorarii mentale fiziologice, dar si patologice).

In context, rezultatul la proba verbala comparat cu proba de memorie sau probe nonverbale, permite o imagine asupra diferentei dintre situatia eficientei dinainte de a incepe procesul patologic vs. conditia actuala.

2. Bateriile romanesti pentru evaluarea inteligentei generale experimentate de G. Bontila.

In limba romana au fost dezvoltate si experimentate, fiind apoi utilizate in selectia organizationala un grup de teste de inteligenta generala constituite pe nivele de varsta si / conditie academica (scolarizare).

Primele doua nivele I 1 si I 2 sunt teste care se aplica fie copiilor, fie unor persoane cu un nivel de scolarizare care nu depaseste scoala generala.

Testul I. 2 este un test organizat pe 4 subdomenii ale abilitatilor intelectuale:

Subtestul 1. Cuvinte contrarii, implica abilitatea de a intelege sensul cuvintelor; Subtestul2: Analogi (asemanari), prin sarcini de tip gandire analogica.

Subtestul 3 Rationament aritmetic, prin teste de serii de numere care trebuie sa

continuate daca subiectul a gasit principul formativ.

Subtestul 4. Cuvinte de prisos, prin teste verbale de categorializare, in care

subiectul are de identificat un cuvant care se deosebeste de celelalte.

Testul I. 3 este o varianta creata de Bontila pentru studii liceale. Cuprinde 8 domenii de continut si este organizat astfel:

Testul I.4

Testul I4 este un test de evaluare a inteligentei generale. A fost structurat prin selectarea si adaptarea itemilor caracteristici din teste de inteligenta precum: Yerkes, Biegeleissen, Lahy, Mira y Lopez, Pinted etc.

In forma sa definitiva a fost experimentat de un grup de autori: G. BOntila, Al. Chiappela, Gh. Zapan, atat in mediul scolar (licee) cat si in mediul industrial.

Se aplica adultilor. Prezinta o corelatie ridicata cu Scale Terman-Merrile. Se poate aplica, ca si celelalte teste, indivisdual sau colectiv.

In componenta probei se succed teste de rationament verbal, aritmetic, analogic etc. In total un numap de 82 de itemi. Proba pune in evidenta si nivelul de flexibilitate al intelectului prin organizarea subtestelor: se trece de la o categorie la alta de itemi, odata cu cresterea gradului de dificultate.

3.Prezentarea Bateriei de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive (BTPAC)

BPTAC cuprinde 23 de teste si reprezinta concretizarea unei noi generatii de teste psihologice. Bateria a fost elaborata de o echipa de experti in psihologie si informatica, reuniti in grupul COGNITROM.

In trecut, testele psihologice au fost produse, fara intemeiere teoretico-experimentala foarte riguroasa. Nevoia practica de a avea instrumente de masurare a aptitudinilor psihice a presat asupra psihologilor care au elaborat instrumente de masura inca inainte de a avea suficiente date teoretico-experimentale despre procesele psihice.

De exemplu, testul de inteligenta Simon - Binet se bazeaza pe o teorie rudimentara despre

inteligenta, cea existenta in momentul constructiei sale, la inceputul secolului. Cand Binet a fost intrebat ce este totusi inteligenta el a raspuns ca 'inteligenta este ceea ce masoara testul meu de inteligenta', dand astfel o explicatie tautologica, explicand constructul prin test si apoi testul prin construct.

In mod similar, testele ulterioare de atentie, memorie, inteligenta, etc. au fost construite pe baza unor teorii deja depasite.

Intre timp, psihologia cognitiva, prin cercetarile teoretico-experimentale intreprinse, a dezvoltat noi modele si teorii despre functionarea mintala, mult mai valide decat cele care au stat la baza testelor clasice.

Spus pe scurt, testele existente pe piata au un decalaj de cel putin 20 de ani fata de ultimele cercetari teoretico-experimentale.

Instrumentele de masura au ramas mult in urma constructiilor teoretice. BTPAC-ul reuseste sa aduca instrumentele de masurare la nivelul teoriilor actuale. Principiul pe baza caruia s-a reusit acest lucru a fost urmatorul: cele mai relevante si mai valide sarcini cognitive au fost standardizate si etalonate, devenind teste.

In consecinta, fiecare test are in spate zeci si sute de cercetari experimentale, ceea ce garanteaza validitatea sa de construct.

Spre exemplu, pentru masurarea capacitatilor de concentrare a atentiei s-a renuntat la testul Praga si s-a construit un test bazat pe datele recente privind relatia dintre inhibitie si activare in procesualitatea atentiei.

Flexibilitatea categorizarii se masoara prin operationalizarea teoriilor recente despre relatia dintre functional si taxonomic in clasificare, operatiile cu imagini se bazeaza pe sarcini de rotire mintala, intens studiate in psihologia cognitiva.

In fine, testul de decizie se bazeaza pe cercetarile recente ale lui Amos Tversky si Daniel Kahneman, pentru care ultimul dintre ei a obtinut, anul trecut, premiul Nobel in economie.

Intemeierea teoretico-experimentala a fiecarui test, validitatea sa de construct si de continut sunt prezentate detaliat in manualul adiacent testului respectiv.

Rezumand, BTPAC contine un set de instrumente de masurare (teste) a functionarii mintale rezultat din operationalizarea cercetarilor de ultima generatie.

Aptitudinile evaluate de BTPAC

1. Abilitatea generala de invatare. Capacitatea de a dobandi noi cunostinte si de a opera cu ele.

2. Aptitudinea verbala. Capacitatea de utilizare adecvata a lexicului, sintaxei si de comprehensiune a textelor.

3. Aptitudinea numerica. Capacitatea de a intelege si opera cu continuturi numerice.

4. Aptitudinea spatiala. Capacitatea de a retine si de a opera cu reprezentari mintale spatiale.

5. Aptitudinea de perceptie a formei. Capacitatea de percepere a constantei formei si a detaliilor obiectelor si de discriminare figura-fond.

6. Abilitati functionaresti. Capacitatea de a identifica si corecta detalii verbale si numerice din textele scrise.

7. Rapiditatea in reactii. Capacitatea de reactie motorie la stimuli si rapiditatea procesarii

informatiei.

8. Capacitatea decizionala. Abilitatea de a lua decizii corecte, cat mai rationale.

Testele componente ale Abilitatii Generale de Invatare si descrierea acestora

1. Rationament analitic. Evalueaza capacitatea subiectului de a obtine informatii noi din

combinarea celor deja existente.

2. Transfer analogic. Evalueaza acele procese care ne ofera posibilitatea rezolvarii de noi

probleme pe baza similitudinii cu probleme deja rezolvate.

3. Flexibilitatea categorizarii. Evalueaza capacitatea de a schimba rapid criteriul de categorizare si de a grupa obiectele pe baza noului criteriu.

4. Inhibitie cognitiva si memorie de scurta durata. Evalueaza capacitatea de a ignora fluxurile informationale nerelevante in raport cu sarcina de rezolvat precum si retentia, pentru un scurt timp, a informatiilor in memorie.

5. Memoria de lucru. Evalueaza capacitatea sistemului cognitiv de a stoca pe o durata scurta de timp informatii relevante din punct de vedere al sarcinii si de a opera in paralel cu aceste informatii.

6. Interferenta cognitiva. Evalueaza capacitatea de a rezista la intruziunile altor fluxuri

informationale decat cel relevant pentru sarcina.

7. Atentia concentrata. Evalueaza capacitatea de concentrare a atentiei prin sarcini de amorsaj negativ.

Testele componente ale Aptitudinii Verbale si descrierea acestora.

1.Vocabular. Evalueaza capacitatea de a opera cu sensul cuvintelor, pentru a stabili gradul de apropiere semantica.

2. Sintaxa. Evalueaza abilitatea de a construi propozitii si fraze.

3. Intelegerea textelor. Evalueaza capacitatea de a deriva sensul adecvat al unui text citit si de a face inferente pe baza textului.

Testele componente ale Aptitudinii Numerice si descrierea acestora.

1.Calcul numeric. Evalueaza capacitatea de a realiza rapid si corect calcule matematice

simple utilizand cele patru operatii aritmetice: adunare, scadere, inmultire, impartire.

2. Rationament matematic. Evalueaza capacitatea de a face rationamente pe baza unor siruri numerice.

Testele componente ale Aptitudinii Spatiale si descrierea acestora.

1.Imagini mintale -transformari. Evalueaza capacitatea unei persoane de a transforma reprezentarile imagistice, in particular prin rotire.

2. Orientare spatiala. Evalueaza capacitatea unei persoane de a analiza un camp de stimuli dintr-o perspectiva data si de a oferi informatii despre acel camp, pornind de la o noua perspectiva ceruta.

3. Generare de imagini. Evalueaza capacitatea unei persoane de a retine mintal o serie de

imagini si apoi de a le combina.

Testele componente ale Aptitudinii de Perceptie a Formei si descrierea acestora.

1.Constanta formei. Evalueaza abilitatea de percepere a constantei formei obiectelor.

2. Perceperea detaliilor. Evalueaza abilitatea de percepere a detaliilor din materialele grafice si obiecte.

3. Analiza perceptuala complexa. Evalueaza abilitatea de discriminare figura-fond, precum si concordanta inter-evaluatorilor

Testele componente ale Aptitudinii functionaresti precum si concordanta inter-evaluatorilor

1.Abilitati functionaresti. Evalueaza perceperea detaliilor din materiale scrise si tabele.

Evalueaza identificarea diferentelor dintre original si copie.

Evalueaza identificarea si corectarea cuvintelor si cifrelor in text.

Testele componente ale Rapiditatii in Reactii si descrierea acestora.

1.Timp de reactie simplu. Masoara rapiditatea reactiei motorii la aparitia unui stimul.

2. Timp de reactie in alegeri. Masoara rapiditatea alegerii intre doua situatii-stimul.

3. Timp de reactie in accesarea memoriei. Masoara rapiditatea reactualizarii unei informatii din memorie.

Capacitatea decizionala

Testul de capacitate decizionala masoara rationalitatea subiectului, abilitatea sa de a evita indecizia sau posibilele distorsiuni care pot aparea in procesul decizional. Fiind vorba de un singur test, rezultat din operationalizarea constructului, acesta satureaza un singur factor.

Standardizare

Etaloanele BPTAC au fost construite pentru fiecare dintre subteste, diferentiate pe gen si intervale de varsta, utilizand scalele normalizate in cinci clase.

Caracteristicile psihometrice au fost conduce de grupul Cognitrom. Fidelitatea s-a analizat prin test - retest, la un interval de doua saptamani. In procesul de validare s-a realizat validitatea de construct (convergenta si divergenta), validitatea de continut, "dincolo de analizele statistice, punctul forte al BPTAC al constituie faptul ca sarcinile testului sunt, aproape in toate cazurile, identice cu sarcinile experimentale care au stat la baza constructului teoretic. Ca atare, ele subsumeaza aceleasi procese cognitive si au o deplina consonanta".