|
|
|
Argumentati natura contradictorie a psihicului
Exemplul 1 - In mod normal se bucura cand primea trandafiri. Daca acea persoana sufera de pierderea cuiva drag si la acest eveniment trist vede multi trandafiri, ea pe viitor cand va vedea aceste flori, se va intrista.
Exemplul 2 - O persoana care este caracterizata de toti prietenii sai ca fiind timida. Poate face dovada curajului sau intr-un moment unic, fapt ce ar surprinde si pe ea insasi spunand : " Nu m-am crezut in stare".
3. Argumentati problemele specifice ale cunoasterii psihologice.
Necesitatea studierii psihicului in ansamblul sau. Faptele umane studiate de psihologie au conditionari multiple si exista legaturi intre ele. Faptele din stiintele reale sunt de sine statatoare si sunt studiate separate.
In stiintele realiste observatiile cercetatorului privesc doar obiectul de cercetare.
In psihologie fiinta umana nu poate fi tratata ca obiect deoarece se va simti umilita. Este obligatoriu sa se tina seama de relatia consilier/consiliat.
In stiintele realiste a intelege un fapt inseamna al integra intr-un sistem de concepte.
In psihologie sunt mai importante valorile decat faptele care stau la baza lor.
In stiintele reale nu exista emotii, sentimente.
In psihologie intotdeauna exista o poveste sau o drama emotionala care ar putea fi vindecata.
In stiintele realiste pe masura ce avanseaza cunoasterea aceasta devine mai obiectiva.
In psihologie cu cat cunoasterea este mai aprofundata cu atat este implicata mai mult subiectivitatea celor doua parti consilier si consiliat.
4. Incercati sa rezolvati o problema de matematica care presupune un anumit grad de dificultate. In timpul desfasurarii rationamentelor necesare rezolvarii problemei incercati sa analizati fluxul ideatic. Realizati ce ati constatat
a) Consemnarea datelor problemei;
b) Formularea ipotezelor sau a posibilitatilor de rezolvare;
c) Verificarea ipotezelor si alegerea celei care asigura o rezolvare corecta;
d) Formularea concluziilor;
e) Daca rezultatul este gresit se vor relua etapele de mai sus.
5. Impreuna cu un coleg observati independent, timp de 10 minute, o situatie de interactiune sociala (relatia client-vanzator) si notati ce ati observat. Comparati ce ati notat si stabiliti asemanarile si deosebirile. Comentati rezultatul obtinut.
Intr-una din zile statem la o masa intr-un restaurant, unde serveam un capucino cu un amic de-al meu. La masa alaturata un cuplu a comandat un produs nou al acelei cafenele. Ospatarul le-a luat command politicos. Dupa jumatate de ora cei doi au cerut nota de plata. Ospatarul aduce promt nota de plata dupa care baiatul plateste. Intre timp fata se uita si ea pe nota de plata.
Observatia.
Eu am observat o relatie normala intre chelner si cei doi clienti.
Prietenul meu a observat cum fata s-a inrosit de furie si a plecat foarte suparata din acea cafenea.
Ulterior am luat nota de plata a celor doi, nota care ramasese pe masa si am verificat cu pretul din meniu.
Era o diferenta de 5 lei.
Desi baiatul a trecut cu vederea sau nici nu a observat, fata a sesizat imediat si s-a enervat pe siretenia ospatarului.
6. Mentionati avantajele si dezavantajele utilizarii chestionarului.
Avantaje
a) Pot fi chestionate un numar mare de personae;
b) Chestionarele permit obtinerea mai multor informatii despre o persoana;
c) Permite o incursiune in lumea subiectiva a persoanei (ganduri, sentimente, actiuni);
d) Valorizeaza introspectia.
Dezavantaje
7. Imaginati o situatie experimentala si precizati etapele pe care trebuie sa le parcurgeti pentru verificarea ipotezei propuse.
Ipoteza generala
Plecarea parintilor in strainatate duce la scaderea rezultatelor scolare a copiilor ramasi acasa.
Variabila independenta
Atitudinea elevilor singuri acasa fata de scoala.
Ipoteza de cercetare
Observatorul intocmeste fisa de observatie. Pe baza acestei fise va urmari periodic, evolutia scolara a elevilor ramasi singuri acasa (la sfarsit de semestru, la sfarsit de an scolar)
Rezultatele se vor compara cu cele ale elevilor cu acelasi potential de invatare dar cu parintii acasa.
8. Comparati incostientul freudian cu cel Jungian si cognitiv.
La Freud inconstientul s-a explorat prin doua metode.
1. Analiza actelor ratate, lapsus-uri;
2. Analiza si interpretarea viselor.
Jung vorbeste despre inconstientul colectiv. Acele arhetipuri sau mituri universale despre viata, razboaie, sexualitate si care se regasesc in inconstientul tuturor persoanelor.
Jung foloseste in descrierea personalitatii doua notiuni: persoana si umbra.
La Jung inconstientul este personificat fie printr-un batran cuminte fie printr-un vrajitor.
Dupa Freud in inconstientul personal se regasesc teme ancestrale prezente in inconstientul colectiv. Complexul Oedip, complexul de castrare.
Inconstientul cognitiv s-a dezvoltat in trei etape:
a) Prima etapa este centrata pe rolul factorilor cognitivi si motivationali in perceptie;
b) In a doua etapa accentual este pus pe conexiunile teoretice ale psihologiei cognitive cu psihanaliza;
c) A treia etapa consta in faptul ca activitatea de laborator in demersul inconstient a devenit o veritabila activitate banala.
Inconstientul cognitiv se bazeaza pe memoria episodica sau declarativa si pe cea procedurala.
9. Sintetizati teoriile explicative ale viselor
O prima teorie are la baza asociatia de idei. Informatiile provenite prin stimulari extero si interoceptive formeaza imagini care se asociaza intre ele si care dau nastere la asociatii de idei.
A doua teorie considera ca in timpul somnului procesele psihice sunt inca active in timp ce activitatea intelectuala este conservata.
A treia teorie se refera la mecanismele psihologice ale visului:
- reprezentarile devin halucinatii sau viziuni;
- are loc punerea in scena a imaginilor de pe un scenariu, desi controlul voluntar lipseste.
Sursele visului sunt:
a) evenimente recente;
b) evenimente nesemnificative;
c) dorinte nesatisfacute in timp (refulate).
Visul are o stare ambivalenta si are un dublu continut:
a) continut latent (dorinte exprimate sub forma de fantasme);
b) continut manifest (ce ne amintim din vis).
10. Sintetizati teoriile explicative ale hipnozei.
S-a constatat ca starea de hipnoza este mai asemanatoare cu starea de veghe decat cu cea de somn.
In teoria lui Sabrin ca urmare a hipnotizarii pacientul se abandoneaza pe sine si preia rolul impus de hipnotizator.
In teoriile psihanalitice pacientul hipnotizat retraieste anii din urma care poarta amprenta unor actiuni, personae semnificative din viata sa
Pacientul vede in figura psihoterapeutului figura autoritara a tatalui sau pe cea protectoare a mamei.
Conform teoriei tridimensionale hipnoza reprezinta o stare modificata a constiintei .
Aceasta depinde de trei factori:
a) Cat de repede intra persoana in rolul de hipnotizat;
b) Cat de profunda este starea de hipnoza
c) Care este starea de regresie la care se intoarce persoana.
Persoanele pasionate de un domeniu de activitate traiesc stari asemanatoare celei de hipnoza.
Conform teoriei lui Baber, hipnoza nu reprezinta decat reactii mai puternice la sugestie.
11. Faceti distinctia intre invatarea prin conditionare si cea operanta.
In invatarea prin conditionare raspunsurile la un stimul conditionat exista deja in comportament, in timp ce in invatarea operanta raspunsurile depind de natura placuta sau neplacuta a stimulilor.
