|
|
|
ANALIZA COMPARATIVA INTRE MEMORIE SI IMAGINATIE
1.Introducere:
In desfasurarea activitatii umane care sa permita adaptarea la mediu, sistemul psihic uman participa cu toate componentele sale care interactioneaza si indeplinesc un rol specific. Din interactiunea si organizarea acestor componente si a insusirilor lor rezulta trasaturi de personalitate. Personalitatea, definita ca sistem bio-psiho-socio-cultural determina un mod specific de raportare la mediu in decursul carora omul proceseaza informatiile furnizate de procesele senzoriale si stocate in memorie, anticipeaza rezultatele actiunilor, avanseaza ipoteze si formuleaza explicatii pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. In acest context, apare imaginatia prin care se largeste campul cunoasterii.
2.Continut:
Memoria este un proces cognitiv superior de fixare, pastrare si reactualizare a informatiilor, iar imaginatia este un process psihic complex de elaborare a unor imagini si proiecte noi in baza combinarii si transformarii experientei.
3.Caracterizare:
Memoria detine o serie de particularitati care o diferentiaza de celelalte procese.
Este o caracteristica a tuturor organismelor vii prin care se pastreaza informatii referitoare la maturizarea si integrarea sistemului, ca memorie logica.
A evoluat in mai multe forme iar la om atinge apogeul ca memorie psihica individuala si colectiva.
Memoria are un character mijlocit, la inceput rolul mijlocitor il avea obiectul concret iar mai tarziu, cuvantul, schemele mintale si procedeele mnemotehnice.
Are un caracter multifazic, desfasurandu-se in trei etape.
Fixarea este subprocesul de intiparire a informatiilor in memorie.
Pastrarea este un subproces de stocare a informatiilor in memorie.
Reactualizarea este subprocesul de scoatere la iveala a informatiilor pastrate pentru a fi utilizate si valorificate.
Memoria detine un caracter logic deoarece informatiile stocate sunt intelese si organizarea se face dupa criterii de semnificatie si utilitate.
Prin caracterul ei mijlocit, memoria este un process constient, rational si mijlocit specific omului.
Este un proces activ deoarece, cele stocate nu sunt pastrate in forma in care au fost initial pastrate, ci sunt reorganizate dupa criterii logice.
Memoria detine un character contextual sau situational deoarece informatiile fixate se raporteaza la coordonatele spatio-temporale.
De asemenea, detine un caracter selective deoarece memoria inregistreaza informatii legate de varsta, sex, interese si necesitati.
Memoria defineste dimensiunea temporala a organizarii psihice facand posibila continuitatea identitatii si acumularea de experienta.
Asadar memoria joaca un rol important in viata omului deoarece fara ea am trai intr-un present continuu, comportamentul ar fi haotic iar cunostintele ar fi luate de la capat fara sa realizam progrese.
Imaginatia detine mai multe caracteristici care o individualizeaza, fiind specifica omului, la fel ca memoria.
Este un proces prin care individul anticipeaza drumul si rezultatele ce vor fi obtinute.
Imaginatia apare pe o anumita preapta a dezvoltarii dupa reprezentare, memorie, gandire si limbaj, care ii pregatesc desfasurarea.
Este in prelungirea reprezentarii, se bazeaza pe memorie si se apropie de gandire.
Nu depinde de legi si canoane, putand opera liber in plan real sau fantastic.
Acest process evolueaza si se modifica in functie de varsta. La copii este exuberanta si irezistibila, la tineri productive si instrumentala, la adulti mulata pe probeme reale iar la batrani saraca si rigida.
Memoria detine un character prospective sondand cu precadere viitorul indepartat.
Produsele ei nu presupun simple imaginatii ci proiecte, planuri, invantii, opera de arta.
Aceste produse se caracterizeaza prin originalitate, inedit atat in raport cu experienta individuala, cat si cu cea sociala.
Imaginatia interactioneaza cu alte procese psihice de care se deosebeste prin mecanisme si rezultate.
Procesele cu care interactioneaza sunt: memoria, afectivitatea, limbajul, gandirea, motivatia si personalitatea.
Imaginatia se foloseste de niste procedee si combinatorii proprii pentru a realiza o procesare speciala.
Aceste procedee sunt: aglutinarea, amplificarea sau diminuarea, multiplicarea sau omisiunea, completarea realitatii, antropomorfizarea, substituirea, diviziunea sau rearanjarea, schematizarea si analogia.
4.Incadrare:
Ambele fenomene studiate fac parte din intelect alaturi de gandire si limbaj, acel ansamblu al sistemului psihic uman care permite cunoasterea si detasarea de experienta senzoriala si care se formeaza treptat in ontogeneza sub actiunea factorilor socio-culturali.
5.Comparatia:
La o prima comparative dupa criteriile continut imformational reflectoriu, forma reflectarii si mecanismele psiho-fiziologice ale reflectarii, rezulta ca atat memoria, cat si imaginatia sunt procese cognitive superioare ce proceseaza si transforma informatia.
In timp ce memoria reflecta trecutul ca trecut dar il poate adduce in present tinand cont de schimbarile din present, imaginatia se indreapta spre viitorul indepartat.
Memoria fixeaza continutul celorlalte procese psihice si de aceea materialul stocat are un character heterogen: imagini, idei, notiuni, trairi afective, scheme de actiune.
Cea mai mare parte a materialului provine din interactiunea organelor de simt cu realitatea. Materialul stocat nu este pastrat in forma in care a fost fixat ci este organizat dupa criterii de semnificatie si utilitate.
Imaginatia reflecta si ea obiectele si fenomenele din experienta anterioara, pe care le transforma.
Produsele ei au un character complex, nu sunt doar imagini ci proiecte, descompuneri si inventii.
O alta asemanare a celor doua procese o constituie faptul ca sunt specific umane in formele lor superioare.
Ambele poseda mecanisme proprii prin care proceseaza informatia: memoria dispune de operatorii de organizare logica a informatiilor pe cand imaginatia transforma informatia cu ajutorul procedeelor imaginistice.
Spre deosebire de memorie care este un proces logic, imaginatia este lipsita de legi si canoane.
Atat memoria cat si imaginatia interactioneaza cu celelalte componente ale psihicului. Imaginatia interactioneaza cu gandirea, memoria, limbajul si reprezentarea iar memoria este distribuita tuturor mecanismelor psihice.
Fara indoiala ca cele doua proceseposeda o individualitate proprie ce vizeaza structura si dinamica acestora. Astfel, imaginatia se clasifica dupa prezenta sau absenta intentiei si efortului voluntar in imaginatie involuntara(visul si reveria) si voluntara(reproductiva, creatoare si visul de perspectiva).
Memoria prezinta si ea forme diverse ce se disting la nivelul subproceselor: memorarea este dupa prezentaabsenta intentiei si efortului voluntar, in involuntara si voluntara, in functie de intelegere, poate fi memorare mecanica sau logica. Pastrarea, in functie de durata poate caracteriza o memorie de foarte scurta durata, memorie de scurta durata(MSD) si memorie de lunga durata(MLD). Reactualizarea se poate realize prin recunoastere sau reproducere si poate lua o forma voluntara sau involuntara.
6.Relatii:
Intre cele doua procese exista o relatie de interactiune si sustinere reciproca atestata de rolul unuia in desfasurarea celuilalt.
Memoria preceda imaginatia si ii pregateste desfasurarea. Ea sa deosebeste de imaginatie pentru ca are un caracter reproductiv, fiind cu atat mai valoroasa cu cat este mai fidela fata de materialul inregistrat. In schimb imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat se indeparteaza de experienta individuala si colectiva pe care o transcede si o transforma.
Memoria este in raport cu imaginatia un rezervor de imaginatii si in acelasi timp un deposit ce ii conserva produsele.
Dar si imaginatia influenteaza dinamica memoriei pe care o imbogateste cu noi date despre real si posibil.
Imaginatia, umple golurile lasate de uitare in memorie.
