Incercari tehnologice ale tablelor si sarmelor

incercari tehnologice ale tablelor si sarmelor

Incercarile tehnologice au rolul de a stabili proprietatile tehnologice ale materialelor, adica capacitatea acestora de a se repeta la diferite metode de prelucrare, la cald sau la rece. incercarile tehnologice le putem clasifica in doua grupe:

I.incercari tehnologice pentru determinarea proprietatilor de prelucrare
primara.

II. incercari tehnologice pentru determinarea proprietatilor de prelucrare secundara.

In prima grupa intra.urmatoarele, categorii de incercari:

I,1. incercari de turnabilitate - stabilesc caracteristicile de baza privind comportarea materialului la turnare: fluiditatea, contractia, tendinta de segregare, etc;

I. incercari de forjabilitate - stabilesc proprietatile metalelor de a opune rezistenta scazuta la deformare.

In grupa a doua intra urmatoarele caregorii de incercari:

II.1. Incercari de sudabilitate- stabilesc aptitudinea metalelor de aforma imbinari sudate ;

II. Incercari de aschiabilitate - determina capacitatea metalelor si aliajelor metalice de a se prelucra prin aschiere

II.3. Incercari de uzura - permit apreciearea durabilitatii stratului superficial in diverse conditii de frecare;

II.4. incercari deformabilitate - aprecierea proprietatilor tehnologi­ce se face pe baza masuratorilor si a starii suprafetelor in urma incercarilor.   

In continuare se expunincercarile de deformabilitate folosite in cadrul

laboratorului pentru verificarea caracteristicilor metalelor.       

Acestea sunt: 

- Incercarea la indoire

- Incercarea de rasucire a sarmelor;  

- incercarea de ambutisare - dupa metoda Erichsen;

1. incercarea de indoire

Principii teoretice

Se executa asupra aliajelor feroase si neferoase pentru a verifica capacitatea metalelor de a lua diferite forme prin incovoiere si comportarea lor in timpul solicitarii.

1.1. Incercarea la indoire simpla

incercarea se face conform STAS 777 - 88.    

Consta in deformarea unei epruvete rectilinii cu grosimea mai mare de 4 mm prin indoire lenta si continua in jurul unei piese, pana la formarea unui unghi

Intre fata unei ramuri a epruvetei si prelungirea celeilalte ramuri indoite

Fig. 1

Fig 1 Schema Indoiri libere in dispozitiv cu role

1-     role de sprijin;  - epruveta; 3 - dorn de apasare

L₁ = D + 3; D_r - diametrul rolei de sprijinl D - diametrul poansonului

Fig 2 Schema indoirii in matrita

1 - matrita

2 - Epruveta

3 - poanson

l₁ - D + 3a

Incercarea se executa pe masina universala de incercat. Se deosebesc trei tipuri de incercarii

- indoire libera in dispozitiv cu role la diferite unghiuri sub-160° (fig.

1); ' tr-' .

- indoire in matrita la anumite unghiuri (fig. 2);

- indoire completa la 180°, la diferite distante intre ferestrele inte­rioare ale ramurilor deformate (fig. 3)

Fig. 3

Schema indoirii la 180°

1 - bacuri;

2 - epruveta;

3 - distantier;

In timpul indoirii epruvetele se vor deforma, fibrele din partea exteri| ra se alungesc iar cele din partea inferioara se seurseaza.

Epruvetele sunt standardizate, plate rotunde sau poligonale. Lungimea ia 50 + l00 mm dar nu mai mica de 200 mm.

Modul de lucru

- Se masoara epruveta trecand datele in tabelul 1.;

- Se aseaza epruvetele pe rolele de sprijin sau matrita;

- Se apasa dornul in mod continuu fara socuri asupra epruvetei pana la un unghi sub l60°;

- Pe epruvetele descarcate se masoara unghiul diedru α

- La indoirea la 180° dupa deformarea in dispozitiv se continua deforma­rea pana la 180° cand ramurile ajung paralele, iar pentru reglarea distantei intre ramuri de folosesc cele de distantare. Rezultatele se trec in tabelul 1.

Tabelul 1

Interpretarea rezultatelor

- Se examineaza starea suprafetei. Unghiul de indoire limita se considera atins la aparitia primei fisuri de maxim 5 mm pe suprafata intinsa a epruvetei;

Se apreciaza care dintre materiale se preteaza la deformarea plastica prin indoire si apreciala calitatea dupa aspect .

1. Incercarea la indoire alternanta.

Principii teoretice

Incercarea se face in concordanta ci STAS 7737 - 90

incercarea consta in indoirea repetata la 90 in sensuri opuse, a unei epruvete fixate la un capat in jurul unorbacuri cu raza de racordare determinate. Se considera indoirea alternata indoirea epruvetei la 9o° si readucerea ei la pozitia initiala. Epruvetele folosite se preleveaza din table, benzi sau sarme Dispozitivul de incercat este prezentat in fig. 4.

Modul de lucru

- Epruvetele in stare initiala trebuie sa fie plane;

- Se masoara epruveta gi se trec datele in tabelul de rezultate (tab.2)

- Se fixeaza cu un capat intre falcile dispozitivului;

- Se executa indoiri alternative pana la ruperea epruvetei. Ultima indoire nu se ia in considerare deoarece ea nu este completa;

- Se pastreaza viteza de indoire constanta, iar aceasta nu trebuie sa de; paseasca o indoire pe secunda;

Rezultatele se trec in tabelul

Fig. 4

Dispozitivul incercarii de indoire alternanta

1 - suport pentru bacuri;

2 - bacuri schimbabile, cu diverse raze de racordare;

3 - antrenor cu fante;

4 - epruveta

Tabelul 2

Interpretarea rezultatelor

- Se va reprezenta grafic variatia nr. De indoiri f(R_bac) pentru fiecare material in parte;

- Se vor trage concluziile a^uEiaJJgjaSEEife^g^|ialului.

incercarea la rasucire a sarmelor

Modul de lucru

- Se fixeaza capetele in dispozitiv si se tensioneaza sarme;

- Se pune in functiune aparatul;

- Se citeste numarul de rasuciri inregistrate pe contorul aparatului;

- Se imparte cifra la 2 deoarece contorul inregistreaza jumatati de tura;

- Se trec rezultatele in tabelul 3.

Tabelul 3

Fig. 5

Schema de principiu a aparatului pentru rasucire

1- motor electric;

2- cuplaj;

3- reductor;

4- numarator de rotatii ;

5- cap fix care are miscare de rotatie;

6- cap glisant de intindere;

7- intrerupator;

8- cablu;

9- sistem de pargii cu greutati;

L₀- lungimea libera;

Modul de lucru

- Se masoara dimensiunile epruvetei;

Se unge suprafata de contact a epruvetei cu poansonul pentru a micsora

frecarea;

- Se. fixeaza epruvete intre matrita si inelul de strangere;

- Se. aduce sistemul de masurare la zero;

- Se efectueaza incercarea;

- Se citeste adancimea de patrundere a poansonului;

- Se trec datele in tabelul 4.

Fig. 6

Schema incercarii de ambutisare

1 - matrita;

2 - inel de strangere;

3 - poanaon;

4 - epruveta;

d_m - diametrul matritei;

d_p - diametrul poansonului ;

d_i. - diametrul inelului de strangere;

h - adancimea de ambutisare

Tabelul 4

-Se compara rezultatele pentru diferite calitati de tabla si se trag concluziile.