|
|
|
MATRICE PROGRESIVE COLORATE RAVEN
Material
1. Matricele Progresive Colorate Raven (caietul contine cele trei seturi A, Ab si B, compuse fiecare din cate 12 itemi.
2. Fisa de notare a raspunsurilor
Modul de aplicare a probei:
I. Se aseaza pe masa, in fata copilului, caietul care cuprinde Matricele Progresive Colorate (seturile A, Ab si B), spu-nandu-i-se: ///' plac jocurile cu poze?
II. Dupa ce copilul raspunde, exeperimentatorul spune: Uite, am aici o carte cu poze. O sa ne uitam la ele!
Experimentatorul deschide caietul Ia plansa A, si ii spune copilului: Priveste aceasta figura! (experimentatorul ii arata figura din partea de sus a plansei). Cineva a desenat aici un model, din care a taiat o bucata (se indica lacuna din model.). Ca sa te incurce, bucata taiata a fost amestecata cu alte bucati.
Experimentatorul arata cele 6 fragmente, situate in partea de jos a plansei. Fii atent! Ele au toate aceeasi forma si marime (experimentatorul arata pe rand cele sase fragmente), dar numai una se potriveste cu modelul. Numai cea taiata aici (se indica lacuna). Are pe ea un desen care se potriveste cu modelul, de exemplu, bucata aceasta (se indica fragmentul nr. 1) se potriveste ca forma, dar nu se potriveste desenul. Si aceasta se potriveste ca forma (se indica nr. 2), dar nu are nici un desen pe ea. Si aceasta se potriveste ca forma (se indica fragmenul nr. 6) si desenul este aproape bun, dar ii lipseste o bucata (se indica partea alba din fragmenul nr. 6). Care este bucata taiata din model?
Precizari:
1. Daca copilul nu indica in mod corect fragmentul, examinatorul va repeta din nou instructajul, pana cand subiectul da raspunsul corect.
2. Dupa consemnarea raspunsului in fisa de notare, examinatorul prezinta copilului plansa A2, spuntnd: Arata-mi acum bucata care a fost taiata din acest model! (Se indica modelul din partea de sus a plansei A2).
3. Dupa consemnarea raspunsului la plansa A2 in fisa de notare, exminatorul prezinta succesiv copilului plansele care urmeaza, folosind instructajul: Arata-mi acum bucata care a fost taiata din acest model.
4. Daca la oricare din plansele A2-A5 copilul nu indica corect fragmentul, se revine la plansa A1t repetandu-se instructajul in forma initiala. Se trece apoi direct la plansa la care au aparut dificultatile. incepand cu plansa Ag, examinatorul noteaza raspunsul copilului si trece la plansa urmatoare, indiferent de calitatea raspunsului.
5. La prezentarea planselor Ab, si B,, examinatorul va utiliza instructajul urmator: Priveste cu atentie urmatoarea figura! Una din bucatile de aici (examinatorul arata pe rand cele 6 fragmente situate in partea de jos a plansei) se potriveste cu modelul. Care?
6. Raspunsurile subiectilor se inregistreaza in fisa de raspuns, notandu-se in casuta fiecarui item numarul figurii indicate de subiect; daca au loc autocorectari, se consemneaza ultimul raspuns.
MP(s)
Considerații generale
Cercetarile factoriale arata ca anumite functii mintale sint in strinsa legatura cu inteligenta generala, adica sint foarte "saturate" in inteligenta. Prin "masurarea" performantelor unor astfel de functii puternic saturate in inteligenta se poate determina nivelul inteligentei generale, adica se pot construi teste de inteligenta care sa nu fie fie compuse din sarcini psihometrice eterogene, ci sa cuprinda probe omogene.
Inteligenta generala a fost sugerata de F. Galton (1869), apoi masurata si diagnosticata pentru prima data de Ch. Spearman (teoria factorului "g" - 1914, teoria celor doi factori - 1914-1931). Thurstone (1938) postuleaza structura multipla (multifactoriala) a inteligentei, negind existenta factorului "g" si, implicit, structura unitara a inteligentei.
R. B. Cattell, in teoria inteligentei fluide si cristalizate, sustine existenta a doua tipuri de inteligența: inteligenta generala fluida ("gf"), adica a potentiabilitatilor mintale latente, neinfluentate de cultura (sau inteligenta de tip "A", dupa D. Hebb) si inteligenta generala cristalizate ("gc"), care este produsul interactiunii aptitudinii fluide cu influentele culturale formative (inteligenta "B" dupa Hebb). Aptitudinea fluida atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, ramine la acest nivel pina la cca. 20 de ani si scade in mod treptat pina la 65 de ani. Spre deosebire de "gf", "gc" are un punct de urcare mai lent (de la 14 la 20 de ani, variind dupa esantionale culturale) si ramine la nivelul atins pe toata durata virstei adulte (chiar si pina la 65 de ani).
Testul "Matricelor Progresive Standard" (Standard Progressive Matrices, Sets A E), a fost elaborat in 1938 de J.C. Raven, in colaborare cu L. S. Penrose, apoi revizuit in 1947 si 1956. Fiind vorba de un test omogen de inteligenta generala, MP(s) sint construite astfel incit sa "acopere" nivele variate (slab - mijlociu - bun) ale abilitatii mintale si sa fie aplicabile la toate virstele (copii, adulti, batrini), indiferent de nivelul de scolarizare, nationalitate sau conditie fizica.
Teoria ierarhica a structurii aptitudinilor, elaborata de P. E. Vernon (1950), sub influenta lui Spearman si C. Burt, ne sugereaza ca testul Raven abordeaza inteligenta generala plecind mai ales de la factorul spatial mecanic "K" : "m". Din acest motiv, examinarea unei persoane numai cu testul Raven nu ofera imaginea "totala" a inteligentei generale a subiectului. Aceasta este cauza pentru care J.C. Raven recomanda asocierea MP(s) cu Scara de vocabular Mill Hill si a MP(c) cu Scara de inteligenta Crichton.
In practica examinarii inteligentei generale a aparut, insa, necesitatea elaborarii unui test fidel si sensibil de eficienta mintala, aplicabil la persoanele cu capacitati intelectuale bune si foarte bune, in vederea stabilirii diferentelor intre persoane cu aptitudini superioare. Testul "Matricelor Progresive Avansate" (Advanced Progressive Matrices, Sets I and II), elaborat de Raven in 1941 si revizuit in colaborare cu G. A. Foulds in 1947 si 1962, serveste acestui scop practic si poate fi aplicat incepind de la virsta de 11 ani.
In 1947, J. C. Raven construieste "Matricele Progresive Colorate (Coloured Progressive Matrices, Sets A, Ab and B), publicate in 1949 si revizuite in 1956. Acestea sint destinate examinarii inteligentei generale a copiilor ( 5 ˝ ani - 11 ani) si batrinilor (65 ani - 85 ani).
Rezolvarea corecta a celor 36 de itemi (Raven colorat)/ 60 de itemi ( Raven standard)/ 48 de itemi (Raven avansat) cuprinsi in variantele Matricelor Progresive presupune intelegerea structurii modelului (a Gestaltului), descoperirea principiilor de aranjare a figurilor in interiorul modelului si evaluarea gradului in care una din cele 6/8 figuri particulare asezate sub model ar putea completa lacuna din model. Acest ansamblu de operatii mintale ar corespunde cu inteligenta generala, adica cu educatia relatiilor si educatiilor corelatiilor (definitie data de Spearman factorului "g").
Performantele la testul Raven se schimba foarte mult in functie de virsta subiectului, intrucit reusita la test este conditionata in primul rind de inteligenta generala fluida.
In concluzie, testul Raven examineaza spiritul de observatie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structura, relatiile implicite, capacitatea de a mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de scurta durata) si abilitatea de a opera cu ele, in mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven este prin excelenta intelectuala, evidentiind si trasaturi dinamice, temperamentale si motivationale ale personalitatii.
Testul MP(s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item consta dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri ("matrice"), din care lipseste o parte. In urma examinarii matricii, subiectul trebuie sa decida care este figura unica (din cele sase/opt oferite pe aceeasi plansa, sub matrice) potrivita pentru "inchiderea" corecta a matricii.
Probele sint grupate in cinci serii de cite 12 matrici, seriile fiind notate cu litere A-E. Fiecare serie dezvolta o tema diferita (A - stabilitatea de relatii in structura matricii continue, B - analogii intre perechile de figuri ale matricii, C - schimbari progresive in figurile matricii, D - permutari de figuri in interiorul matricii, E - descompuneri in elemente ale figurilor matricii).
Desi cuprinde un singur gen de sarcini, prin varietatea temelor sale MP(s) poate evidentia capacitatea de restructurare (mobilitate-rigiditate mintala) si de transfer, intrucit subiectul isi exerseaza tehnica de rezolvare chiar in cursul parcurgerii probelor.
Fiecare serie incepe cu o sarcina usoara (a carei rezolvare apare "de la sine"), urmata apoi de 11 probleme de dificultate crescinda. Unele cercetari arata insa ca ordinea de dificultate a itemilor nu este riguros progresiva si propun reordonarea itemilor in interiorul testului. Seriile se succed tot in ordinea dificultatii gradate, ceea ce favorizeaza o invatare reala pe parcursul problemelor.
Seria A cuprinde matrice statice, cu modele omogene. Subiectul poate sa gaseasca figura unica necesara pentru completarea matricii din cele sase oferite prin: analiza si diferentierea perceptiva fina a elementelor matricii, intelegerea relatiilor intre elementele structurii, identificarea partii lacunare, completarea marginilor partii lacunare (a "cimpului") cu fiecare figura din cele sase date sub matrice si prin sinteza marginilor.
In seria B fiecare matrice se compune din patru elemente, iar cel de-al patrulea lipseste. In itemii B1 si B2, cele patru parti ale matricii sint identice. In itemii urmatori elementele difera si formeaza un intreg cu o structura relationala logica. Sarcina subiectului consta in: descoperirea analogiei intre doua figuri (stabilirea relatiilor), diferentierea treptata a elementelor (capacitatea de a concepe simetrie intre figuri). Elementul potrivit pentru completarea lacunei se alege din sase variante.
Seria C este formata din matrice de cite noua elemente ordonate (3 3), din care ulul lipseste. Probele seriei se rezolva prin descoperirea schimbarilor progresive ale figurilor in interiorul matricii. Figurile prezinta modificari continue de pozitie si schimbari spatiale dinamice, care determina imbogatirea figurilor atit pe plan orzontal, cit si vertical (totalitatea elementelor noi in figura care lipseste). Raspunsul corect se alege din opt posibilitati.
Seriile D si E cuprind cite 12 matrici, iar figura potrivita pentru completare se alege din opt variante prezentate sub fiecare matrice. Probele din seria D sint repartizate dupa principiul restructurarii figurilor pe plan orizontal si vertical. Rezolvarea corecta presupune: urmarirea regularitatii consecutive a figurilor si alternarea lor in structura matricii (descoperirea criteriilor schimbarii complexe). Probele din seria E se rezolva prin operatii de abstractizare si sinteza dinamica ce au loc in procesul gindirii superioare. Se cere observarea evolutiei complexe, cantitative si calitative, a sirurilor cinetice. Elementul care lipseste poate fi completate pe baza de operatii algebrice (adunare, scadere) efectuate asupra elementelor matricii.
Testul poate fi aplicat individual sau colectiv (incepind de la 8 ani), cu limita de timp sau cu rezolvare in timp propriu. Timpul mediu necesar rezolvarii celor 60 de itemi este de 40-50 de minute, ritmul de activitate al subiectului putind fi considerat normal pina la timpul maxim de 60 de minute. Se stie, insa, ca sub 30 de ani ritmul rezolvarii testului este mult mai rapid, timpul mediu fiind de 30-35 de minute.
J.C. Raven este de parere ca in cercetarile cu caracter genetic sau in studiile clinice este preferabil sa nu se fixeze un timp limita de rezolvare, deoarece capacitatea maxima de gindire clara variaza mai putin in functie de sanatate si se perfectioneaza mai putin prin parctica decit viteza unei activitati intelectuale de precizie. In acest caz, MP(s) masoara in primul rind capacitatea maxima de observatie si de gindire clara.
Daca testul se aplica in scopul ierarhizarii membrilor unui anumit grup (selectia profesionala a candidatilor), este preferabila respectarea unui timp limita (se recomanda timpul maxim de 30 de minute), care se comunica subiectilor. Testul masoara, in acest caz, capacitatea efectiva de rezolvare a sarcinii in timpul dat.
Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul intelege sarcina cu un consemn prealabil minim. Vom prezenta totusi, in continuare, un consemn detaliat, destinat examinarii colective, care poate fi adaptat si in testarea individuala.
In situatia de examinare colectiva, se distribuie fiecarui subiect un exemplar de test tiparit (sub forma de caiet) si o fisa personala de cotare pentru inregistrarea raspunsurilor. Caietul-test ramine inchis, in fata subiectilor, pina la semnalul dat pentru inceperea probei. Subiectii completeaza intii datele personale (numele, virsta, locul de munca/scoala, ocupatia, data nasterii, data examinarii), in rubricile corespunzatoare ale fisei de cotare, dupa care toate creioanele se pun pe masa. Subiectilor li se cere atentie sporita si sint avertizati sa nu scrie nimic pe caietul-test.
Consemn: "Aveti in fata un caite cu 60 de planse/desene. Ele sint aranjate in cinic grupe, notate cu literele A, B, C, D si E. In fiecare serie/grupa sint 12 probleme, aranjate in asa fel incit la inceputul fiecarei serii sint probe mai usoare, iar la sfirsitul lor probe mai grele. Deschideti caietele la prima pagina. In partea de sus a paginii (li se arata matricea A1) se afla un desen notat cu A1, din care lipseste o parte (li se arata partea ramasa alba). Sub aceasta imagine mare se afla 6 figuri asemanatoare ca forma cu portiunea goala/ramasa alba din desenul mare. Numai una din aceste figuri completeaza in mod corect, ca forma si ca desen, imaginea mare (li se arata matricea A1).. Care este acea figura unica?" Daca cineva raspunde corect, spunem: "Foarte bine". Daca cineva raspunde gresit, spunem: "Mai ginditi-va!" Apoi, indiferent daca au gasit sau nu figura adecvata, continuam: "daca alegem figura nr. 1, observam ca ea completeaza desenul ca forma, dar in interior nu are acelasi desen. Acelasi lucru il constatam si in cazul figurilor 3 si 5. Figura nr. 2 este nepotrivita, fiindca nu cuprinde nici un desen. Liniile din interiorul figurilor 4 si 6 sint la fel cu cele din imaginea mare. Care se potriveste, dintre 4 si 6? Figura nr. 6 nu, deoarece are o parte alba, incompleta (li se arata). Deci, figura 4 este cea corecta, fiindca primele doua liniute orizontale din interiorul ei (li se arata) si cele patru liniute verticale de la marginea interioara (li se arata) continua exact liniutele neterminate ale imaginii mari.
Si acum, scrieti in rubrica corespunzatoare (A1) a fisei primite de fiecare numarul 4, adica numarul figurii corecte. Aveti grija sa scrieti raspunsul vostru in rubrica ce poarta seria si numarul problemei. Ati inteles cum trebuie sa lucrati?"
In cazul in care subiectii (sau unii dintre ei) nu au inteles, se reia consemnul, apoi se continua: "In acest cadru mare se afla o imagine compusa din anumite figuri. Aceste figuri sau desene nu sint alcatuite la intimplare, ci dupa o anumita regula. Aceasta regula trebuie sa o descoperiti la fiecare proba, ca sa puteti completa partea ramasa alba cu una din cele sase/opt figuri care se afla sub imaginea mare. Treceti succesiv de la o proba la alta. Sa nu omiteti si sa nu sariti peste nici o plansa. Respectati neaparat ordinea lor. Chiar daca aveti impresia ca ati rezolvat gresit o proba, sa nu va intoarceti la ea. Raspunsul vostru, adica numarul figurii alese, il scrieti cu atentie in rubrica corespunzatoare a fisei personale. Eventualele greseli le corectati prin taierea (cu creionul) numarului gresit si nu cu radiera."
Dupa ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor A1-A5, la care este indicat sa se dea ajutor) ca toti subiectii inteleg sarcina, li se precizeaza timpul de rezolvare si se da comanda: "Incepeti sa lucrati cit mai corect si ict mai repede posibil." (daca este vorba de o examinare cu limitarea timpului) sau "Lucrati atent. Sa nu va grabiti prea mult. Incepeti!" (daca timpul este nelimitat).
Consemnul poate fi scurtat, in functie de nivelul de intelegere al subiectilor. Examinatorul nu va oferi celor examinati nici un fel de ajutor care depaseste limitele instructiunilor.
In cazul examinarii individuale, examinatorul insusi noteaza raspunsurile subiectului in fisa de cotare. Si in acest caz se respecta instructia (cu mici modificari impuse de aplicarea individuala si cu posibile prescurtari). daca subiectul isi modifica raspunsul ales, examinatorul noteaza corectarea prin taierea raspunsului anterior si inscrierea celui nou in aceeasi rubrica. La evaluarea rezultatelor, la ambele modalitati de aplicare, se ia in consideratie ultimul raspuns indicat de subiect.
Se acorda cite 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Punctajul obtinut prin numararea raspunsurilor corecte se calculeaza atat pentru fiecare serie (cote partiale), cat si pentru testul intreg (cota totala). Subiectul poate realiza cel mult 60 de puncte (cota maxima). Pentru numararea si cotarea rapida a raspunsurilor corecte se recomanda folosirea grilei de corectie (care se va aseza peste fisa personala a subiectului).
Grila Matricelor Progresive Raven - Standard
Seria
Itemul
A
B
C
D
E
1.
4
2
8
3
7
2.
5
6
2
4
6
3.
1
1
3
3
8
4.
2
2
8
7
2
5.
6
1
7
8
1
6.
3
3
4
6
5
7.
6
5
5
5
1
8.
2
6
1
4
6
9.
1
4
7
1
3
10.
3
3
6
2
2
11.
4
4
1
5
4
12.
5
5
2
6
5
Cota bruta nu are semnificatie psihologica luata izolat. Ea primeste valoare diagnostica in raport cu rezultatele standardizate (etalon) si comportamentul subiectului in situatia de examinare.
Datele adunate formeaza un "limbaj al sistemelor", care contine si vehiculeaza in forma codificata informatii, sensuri psihologice. Intelegerea semnificatiei psihologice cuprinse in conduite si in performante presupune "interpretarea" (decodificarea) lor, pe baza cunoasterii codului.
Raportarea performantei la etalon permite stabilirea (in centile sau QI) nivelului de inteligenta generala al subiectului.
MP(s) - Etalon elevi, test colectiv, Romania (I. Holban)
Cen-
VIRSTA CRONOLOGICA
tile
14 ani
15 ani
16 ani
17 ani
18 ani
19 ani
20 ani
90
80
75
70
60
50
40
30
25
20
10
49
46
45
43
41
38
35
32
29
27
15
53
50
49
48
45
42
39
35
32
29
16
53
51
50
49
46
44
41
38
35
32
21
53
50
49
48
46
43
40
37
32
28
15
56
53
52
51
49
47
45
42
41
38
31
54
53
51
50
48
45
44
41
38
37
28
52
49
48
46
44
42
40
37
36
33
24
Performantele intelectuale astfel "masurate" (prin raportare la etalon) pot fi localizate in cinci nivele diferite de inteligenta:
Gradul I: inteligenta superioara - performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de virsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95;
Gradul II: inteligenta peste medie - performanta atinge sau depaseste centilul 75 (II^ : performanta atinge sau depaseste centilul 90);
Gradul III: inteligenta de nivel mediu - performanta se situeaza intre centilele 25-75 (III^ : performanta depaseste centilul 50; III- : performanta se situeaza sub centilul 50);
Gradul IV: inteligenta sub nivelul mediu - performanta nu depaseste cenitul 25 (IV- : performanta nu depaseste centiul 10);
Gradul V: deficienta mintala - performanta nu depaseste centilul 5
Cota totala realizata de catre subiect poate fi interpretata si in termeni ce coeficient de inteligenta (QI), intrucat fiecare performanta corespunde unei valori definite QI. Valorile QI care corespund scorurilor realizate de subiectii intre 8 si 30 de ani (Repan)
Transformarea rezultatelor in QI
Cota
totala
Varsta cronologica (in ani)
8
81/2
9
91/2
10
101/2
11
111/2
12
121/2
13
131/2
16-30
1.
73
68
65
59
57
54
53
50
48
48
46
46
0
2.
74
70
67
61
58
56
54
51
49
49
48
47
0
3.
76
72
68
62
60
57
55
53
51
50
49
49
0
4.
77
73
70
64
61
59
57
54
52
51
50
50
0
5.
79
75
71
65
63
60
58
55
53
53
52
51
0
6.
81
76
83
67
64
61
59
57
55
54
53
52
0
7.
82
78
74
68
66
63
61
58
56
55
54
54
0
8.
84
79
76
70
67
64
62
60
57
57
55
55
0
9.
85
81
77
71
69
66
64
61
59
58
57
56
0
10.
87
83
79
73
70
67
65
62
60
59
58
57
55
11.
89
84
80
74
72
69
66
64
61
61
59
59
57
12.
90
86
82
76
73
70
68
65
64
62
60
60
58
13.
92
87
83
77
75
71
69
67
64
63
62
61
59
14.
93
89
79
76
73
71
68
65
65
65
63
62
61
15.
95
90
86
80
78
74
72
69
67
66
64
64
62
16.
97
92
88
82
79
76
73
71
68
67
66
65
65
17.
98
94
89
83
81
77
75
72
69
69
67
66
65
18.
100
95
91
85
82
79
76
74
71
70
68
67
66
19.
101
97
92
86
84
80
78
75
72
71
69
69
67
20.
103
98
94
88
85
81
79
76
73
72
71
70
69
21.
104
100
95
89
87
83
80
78
75
74
72
71
70
22.
105
101
97
91
88
84
82
79
76
75
73
72
71
23.
107
103
98
92
90
86
83
81
77
76
74
74
72
24.
108
104
100
94
91
87
85
82
79
78
76
75
74
25.
109
106
101
95
93
89
86
83
80
79
77
76
75
26.
110
107
103
97
94
90
87
85
81
80
78
77
76
27.
112
108
104
98
96
91
89
86
83
82
80
79
78
28.
113
110
106
100
97
93
90
88
83
83
81
80
79
29.
115
111
107
102
99
94
92
89
85
84
82
81
80
30.
116
113
109
103
100
96
93
90
87
86
83
82
82
31.
117
114
110
105
102
97
94
92
88
87
85
84
83
32.
118
115
112
106
103
99
96
93
89
88
86
85
84
33.
120
117
113
108
104
100
97
95
91
90
87
86
86
34.
121
118
115
103
105
102
99
96
92
91
88
87
87
35.
122
120
116
111
107
103
100
97
93
92
90
89
88
36.
123
121
118
112
109
105
102
99
95
93
91
90
90
37.
125
122
119
114
110
107
104
100
96
95
92
91
91
38.
126
124
121
115
112
108
105
102
97
96
94
92
92
39.
127
125
122
117
113
110
107
104
99
97
95
94
94
40.
129
127
124
118
115
112
109
106
100
99
96
95
95
41.
130
128
125
120
117
113
111
108
102
100
97
96
96
42.
131
129
127
121
118
115
112
109
104
102
99
97
98
43.
132
131
128
123
120
117
114
111
106
104
100
99
99
44.
134
132
130
125
121
118
116
113
108
106
102
100
100
45.
135
134
131
126
123
120
118
115
110
109
105
102
102
46.
136
135
133
127
125
122
120
117
112
111
107
105
104
47.
138
136
134
129
126
123
121
118
114
113
109
107
106
48.
139
138
136
130
128
125
123
121
116
115
111
110
108
49.
140
139
137
132
129
127
125
123
118
117
114
112
110
50.
142
141
139
133
131
128
127
124
120
119
116
115
112
51.
143
142
140
135
133
130
128
126
122
121
118
117
114
52.
144
143
142
136
134
132
130
128
124
123
121
120
116
53.
146
144
143
138
136
133
132
130
126
126
123
122
118
54.
147
146
145
139
137
135
134
132
128
128
125
123
120
55.
148
148
146
141
139
137
136
134
130
130
127
127
122
56.
149
149
148
142
144
138
137
136
132
132
130
130
124
57.
151
150
149
144
142
140
139
138
134
134
132
132
126
58.
152
152
151
145
144
142
141
139
136
136
134
134
128
59.
153
153
152
147
145
143
143
141
141
138
138
137
130
60.
155
155
154
148
147
144
143
140
140
140
139
139
130
Pentru subiectii cu virste cuprinse intre 30-60 de ani, QI se calculeaza cu ajutorul unei formule de corectie (reusita fiind sensibila la factorul virsta):
QI35-60 ani#
MP(s) - performanta asteptata
Virsta cronologica
16-30
35
40
45
50
55
60
100
97
93
88
82
76
70
De exemplu, T. B. (VC#50 ani, cota
totala#33). Scorului de 33 de puncte ii corespunde pentru segmentul 16-30
de ani QI#86, iar la virsta de 50 de ani performanta asteptata
este 82. Ca urmare, QI#
105.
Performanta asteptata (in %)
Varsta cronologica
16-30
100
35
97
40
93
45
88
50
82
55
76
60
70
Exemplu, T.B. (VC = 50 ani), Cotat totala = 33 puncte. Scorului de 33 de puncte la varstele cronologice de 16-30 de ani ii corespunde un QI = 86 (tabelul 6). Se inmultește 86 cu 100 si se imparte rezultatul la 82 (performanta asteptata la 50 de ani). Deci, , adica 105 rotunjit.
Pe baza QI, subiectul este inclus in unul din nivelele de inteligenta:
MP(s) - clasificare intelectuala
QI
Nivel de inteligenta
peste 140
120-140
110-119
100-109
90-99
80-89
70-79
50-69
20-49
0-19
inteligenta extrem de ridicata
inteligenta superioara
inteligenta deasupra mediei/usor superioara
inteligenta de nivel mediu (buna)
inteligenta de nivel mediu (slaba)
inteligenta sub medie (lentoare mintala)
inteligenta de limita
deficienta mintala usoara (debilitate mintala)
deficienta mintala medie (imbecilitate)
deficienta mintala grava (idiotie)
Persoana examinata poate "rezolva" (corect sau gresit) prin ghicire unele din cele 60 de probleme cuprinse in MP(s). Numarul alegerilo ghicite este proportional cu totalul de raspunsuri gresite. Persoanele cu performante scazute rezolva corect prin ghicire, in general, mai multe probleme decit subiectii cu cote ridicate. Din aceasta cauza, un scor total scazut este intotdeauna mai putin valid si mai putin fidel decit unul ridicat.
Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile partiale asteptate la fiecare serie. Prin scaderea scorului partial asteptat din cota partiala realizata se obtine discrepanta fiecarei serii. Aceste discrepante se exprima numeric (de exemplu, 0, -1, +2, -2, +1) si constituie un indice al validitatii si fidelitatii rezultatelor. Scorul total compus din cote partiale care prezinta discrepante peste 2 puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui nominala ca fiind o estimare precisa a capacitatii intelectuale generale. Totusi, in scopuri mai generale, se accepta si un scor total ce prezinta discrepante interne mai mari de 2 puncte ca fiind relativ valid.
Totalizind valorile obtinute ale discrepantelor (indiferent de semnul + sau - ), se obtine indicele de variabilitate al rezultatului (fluctuatia in activitatea subiectului). Indicele de variabilitate 7 indica o incredere redusa rezultatului examinarii, subiectul fiind retestat cu o alta metoda.
Compozitia normala a scorului
Scorul partial asteptat
la scorul total de:
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
A
6
8
9
10
10
10
10
11
12
12
B
2
4
6
7
8
8
9
10
11
11
C
1
2
3
4
6
7
8
10
10
11
D
1
1
2
3
4
7
9
9
10
11
E
0
0
0
1
2
3
4
5
7
10
Inteligenta nu poate fi "masurata" in stare pura. In diagnosticarea ei, pe langa criteriul procesualitatii imbinat cu aspectul de performanta (de efect), trebuie sa tinem seama de intreaga personalitate a subiectului examinat. Existenta interdependentelor intre inteligenta si celelalte aspecte ale personalitatii nu face insa imposibila masurarea inteligentei. Dar neglijarea legilor interactiunii constituie o sursa sigura a diagnosticarii incorecte. Chiar in rezolvarea aceleiasi sarcini - cotidiene sau experimentale - contributiile factorilor de personalitate variaza de la un om la altul. La unii, de exemplu, functiile psihice implicate se structureaza intr-un mod adecvat sarcinii, asigurand astfel reusita chiar in conditiile unor aptitudini intelectuale mai modeste. La altii, dimpotriva, insuccesul - in pofida factorilor intelectuali mai dezvoltati - de datoreaza absentei autocontrolului, a organizarii si planificarii, a nivelului motivatiei. Tocmai acesti factori fundamentali ai adaptabilitatii la situatiile problematice, care contribuie la individualizarea personalitatii, scapa in mare masura probelor de inteligenta, ceea ce nu inseamna ca examinatorul care dispune de o intuitie (insight) psihologica dezvoltata nu le poate sesiza.
Sarcina examinatorului, in cursul diagnosticarii, nu se reduce numai la includerea subiectului in diverse tipuri de inteligenta sau de afectivitate, temperament etc. definite in mod teoretic. Pornind de la tipologie, psihodiagnosticianul cauta sa evidentieze individualitatea, unicitatea cazului studiat.
Concretizarea principiilor metodologice enuntate se realizeaza prin "arta profesionala" a psihologului. Prin formularea diagnozei individuale se urmareste intelegerea, cunoasterea "amanuntelor" importante. Examinarea psihologica va fi astfel conceputa si realizata, incat sa permita - pe baza interpretarii calitative a datelor - conturarea profilului intelectual al subiectului.
Ilustram cele spuse prin prezentarea cazului L.S. (Cl. a VIII-a, Sc. gen., VC = 15 ani si 9 luni, sex barbatesc):
QI = 71;
Timp = 30 minute.
Datele psihometrice prezentate indica subdezvoltarea mintala generala a subiectului. Performantele sale il situeaza la limita superioara a debilitatii mintale. Potentialitatile intelectuale ale lui L. S. sunt foarte limitate. Ignorarea aproape totala a coerentei logice la MP (s), care ne indica inteligenta generala slaba, se datoreaza capacitatii reduse de a stabili relatii, datorita cantonarii in conduite operatorii inferioare varstei cronologice a subiectului.
In continuare subiectul este examinat - atat pentru verificarea informatiilor furnizate de proba Raven, cat si pentru cunoasterea inteligentei verbale - cu probe piagetiene (teste operatorii formale de: combinare; logica propozitiilor si proportii-probabilitati), BINET-SIMON si WISC. Rezultatele: CotaPiaget = Qi; VNBinet = 11 ani si 9 luni; QIBinet=74; QIVWISC=70 - 74; QIPWISC=70 - 74; QITWISC=70 - 74.
Performanta slaba la testul Raven este confirmata de nereusita subiectului la probe piagetiene (T.O.F.C., T.O.F.L.P. si T.O.F.P.). Subiectului ii sunt inaccesibile problemele formale. Capacitatea de inventie, de gandire asociativa si de organizare sunt nedezvoltate. Factorul de planificare fiind deficitar, subiectul trebuie condus, dirijat in intelegerea si rezolvarea problemelor. Astfel, la proba cuburilor si la aranjarea de imagini (din WISC), fara reglare externa, subiectul inregistreaza o reusita inferioara celeia realizate in conditiile acordarii ajutoarelor externe. Capacitatea lui de utilizare eficienta a ajutoarelor programate ne permite sa-l diferentiem, prin efectul factorului educabilitate, de intarziatii mintali.
Coeficientii de validitate sunt puternic semnificativi (p = 0,01). In urma verificarii fidelitatii testului MP (s) (procedeul retestarii) J.C. Raven gaseste coeficientii de constanta (stabilitate) intre 0,83 si 0,93 la subiectii intre 13 si 50 ani.
Dispersia mare a performantelor la WISC (Scara verbala: Intelegere +; aritmetica - -; Asemanari +; Vocabular -; Scara de performanta; Completare de imagini ++; Aranjare de imagini - -; Cuburi -; Cod B 0) indica eterogenitatea mare a performantelor. Subiectul stapaneste insuficient limbajul, ceea ce ii impiedica accesul la formele superioare ale gandirii verbale, la operatiile formale, fapt constant si la probele operatorii (piagetiene). La probele de analiza si reconstructie L.S. prezinta dificultati de analiza, sinteza, generalizare si abstractizare chiar si la nivel concret. Aranjarea de imagini in vederea reconstituirii unei istorioare evidentiaza dificultati in intelegerea, in cautarea dirijata, in desprinderea ideii directoare din context, in controlul critic al ipotezelor. Rezultatele slabe la rationamentul matematic, corelat cu performanta la proba Raven si la probele de calcul din scara Binet - Simon indica un ritm lent si o nesiguranta mare in gandire, alaturi de dificultatea de a opera cu continuturi (informatii) abstracte si absenta deprinderilor elementare de calcul mintal. Datorita capacitatii reduse de a organiza materialul, L.S. pierde frecvent informatii esentiale. Subiectul memoreaza mai bine materiale verbale nestructurate. Fidelitatea insa, chiar si in acest caz lasa de dorit.
L.S. este timid si anxios in situatii de examen, prezinta frecvent inhibitii emotionale. Subiectul apartine tipului slab, cu reactivitate emotionala mare si cu rezistenta redusa la efort. Aceste trasaturi se accentueaza la acele sarcini verbale care implica cu precadere operatii formale. Subiectul in aceste situatii, contrar asteptarilor devine pripit si superficial. L.S. se simte degajat la probele mai usoare, predominant practice, desi performantele sale nici la acestea nu depasesc nivelul operator concret.
In concluzie, subiectul prezinta intarziere in dezvoltarea mintala, apropiata de constructia genetica neterminata proprie debililor mintali. Totusi prin capacitatea sa de invatare, superioara debilitatii mintale, L.S. se diferentiaza de categoria intarziatilor mintali. Diagnostic: inteligenta de limita.
Validitatea concurenta si de continut a MP (s)
Subiecti
Variabile corelate
MP(s)
Autor
Nr.
V.C. (in ani)
Scor total
QI
150
6 - 13
Termen - Merril
EM
0,86
J.C. Raven (1948)
70
sub 30
Mill Hill
Scor total
0,60
J.C. Raven (1948)
70
9 -10
QIT
QIP
0,75
E.S. Barrett (1956)
70
9 - 10
WISC
QIP
0,69
E.S. Barrett (1956)
70
9 - 10
QIV
QIP
0,70
E.S. Barrett (1956)
37
11 - 12
WISC
QIT
0,66
T. Kulcsar (1974)
37
11 - 12
WISC
QIV
0,58
T. Kulcsar (1974)
37
11 - 12
WISC
QIP
0,62
T. Kulcsar (1974)
37
11 - 12
Binet - Simon
QI
0,72
T. Kulcsar (1974)
37
11 - 12
Bender-Santucci
Scor total
0,42
T. Kulcsar (1974)
37
11 - 12
Probe piagetiene
Scor total
0,72
T. Kulcsar (1974)
Validitatea predictiva MP(s)
Variabile corelate
Subiecti (elevi)
Testul
Reusita scolara
cl. a V-a (N-37)
cl. a VIII-a (N-39)
MP(s)
Romana
Matematica
Biologie
.50
.59
.60
.61
.67
.68
seriile A, Ab si B
Testul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor de 5 ˝ -11 ani, poate contribui la:
evaluarea gradului de maturitate scolara;
descifrarea etiologiei insucceselor scolare;
diagnosticarea timpurie a deficientei mintale;
cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi (surzi si hipoacuzici);
examinarea persoanelor cu tulburari grave de vorbire (afazie, bilbiiala);
examinarea strainilor, a persoanelor care nu cunosc limba tarii respective
De asemenea, se utilizeaza la virste mai inaintate (65-85 de ani) in scopuri clinice (stabilirea deteriorarii mintale) si antropologice (studii de antropologie comparata).
MP(c) examineaza, in general, potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte.
Testul MP(c) consta din trei serii (A, Ab si B) de cite 12 matrici. Seriile A si B din MP(c) si cele din MP(s) sint identice, dar in MP(c) ele sint prezentate pe un fond colorat. Seria Ab nu are corespondent in MP(s).
Fiecare matrice este formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte. In coltul din dreapta jos lipseste un fragment sau unul din elementele componente ale matricii. Segementul care lipseste este prezentat, intre alte desene mai mult sau mai putin asemanatoare, in partea de jos a foii, subiectul trebuind sa-l identifice si sa-l indice.
Probele din cadrul unei serii sint de dificultate crescinda, dar se rezolva pe baza aceluiasi principiu, pe care subiectul trebuie sal descopere.
Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul intelege sarcina cu o instructie prealabila minima si-si exerseaza tehnica de rezolvare in insusi cursul parcurgerii probelor.
Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor, figurile sint desenate pe un fond viu colorat. In plus, in afara de prezentarea testului sub forma de caiet, s-a creat o varianta in care sarcina apare mai clar, deoarece matricea este data sub forma unei plansete, iar piesele intre care se gaseste cea lipsa sint mobile, completarea avind loc in mod practic.
In dezvoltarea activitatii intelectuale, J. C. Raven a identificat -prin studii experimentale- existenta unor momente cruciale:
a) copilul devine capabil, inainte de toate, sa distinga figurile identice de cele diferite (non-identice) si apoi pe cele similare de cele nesimilare;
b) ceva mai tirziu, el apreciaza corect orientarea figurii, atit in raport cu propria persoana, cit si fata de obiectele din cimpul perceptiv;
c) reuseste sa perceapa doua sau mai multe figuri distincte/izolate ca facind parte dintr-un intreg (o entitate organizata);
d) poate analiza elementele/caracteristicile intregului perceput si poate face distinctie intre ceea ce este dat in test si ceea ce trebuie sa adauge el insusi;
e) ajunge sa compare schimbarile survenite in caracteristicile percepute si sa adopte comparatia ca metoda logica de gindire.
Matricele lacunare (3 12) si figurile eligibile pentru "intregirea" matricelor (6 12) sint construite in scopuri diagnostice diferite. Acestea pot fi intelese prin analiza calitativa a itemilor (3 12), respectiv a alegerilor corecte si gresite (tabelul I-III). in raport cu momentele cruciale ale dezvoltarii intelectuale la copii.
In partea din stinga-sus a fiecarui tabel sint prezentate, de la stinga la dreapta, in ordinea crescatoare a importantei, acele operatii mintale fundamentale care conditioneaza intelegerea si rezolvarea problemelor prezentate in mod succesiv. Operatia esentiala este subliniata prin majuscule.
In partea din stinga-jos a fiecarui tabel sint grupate toate figurile care pot fi alese de subiect pentru completarea matricelor, functie de tipul de greseala comisa. Figurile sint ordonate in cinci grupe/tipuri, iar in interiorul primelor patru se analizeaza si mai nuantat alegerile gresite (notate cu literele a-j). Alegerile concrete (notate cu x) formeaza cea de-a cincea categorie.
In partea din dreapta-sus a fiecarui tabel sint calificate cu litere cele sase figuri eligibile si prin aceasta se arata si greseala de rationare in cazul alegerilor inadecvate. Din partea de dreapta-jos se poate afla frecventa celor 11 tipuri de alegeri (a-x) in fiecare serie (A, Ab si B).
Testul MP(c) este destinat sa evalueze, in primul rind, claritatea capacitatii de observatie, gindirea clara si nivelul dezvoltarii intelectuale a persoanei. Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate in mod satisfacator in vederea evaluarii cantitative a disfunctiei mintale. Ele indica doar unde, in ce si, eventual, de ce esueaza subiectul. Gradul de incredere al concluziilor desprinse in urma anlizei greselilor depinde, pe de o parte, de natura greselilor, iar pe de alta parte de numarul lor. Analiza greselilor are o semnificatie psihologica mai redusa in cazurile in care se greseste in prea putine/prea multe alegeri fata de acele cazuri in care circa jumatate de raspunsuri sint gresite, adica cota totala variaza intre 15-27 de puncte.
Material
1. Matricele Progresive Colorate Raven (caietul contine cele trei seturi A, Ab si B, compuse fiecare din cate 12 itemi.
2. Fisa de notare a raspunsurilor
Modul de aplicare a probei:
I. Se aseaza pe masa, in fata copilului, caietul care cuprinde Matricele Progresive Colorate (seturile A, Ab si B), spu-nandu-i-se: ///' plac jocurile cu poze?
II. Dupa ce copilul raspunde, exeperimentatorul spune: Uite, am aici o carte cu poze. O sa ne uitam la ele!
Experimentatorul deschide caietul Ia plansa A, si ii spune copilului: Priveste aceasta figura! (experimentatorul ii arata figura din partea de sus a plansei). Cineva a desenat aici un model, din care a taiat o bucata (se indica lacuna din model.). Ca sa te incurce, bucata taiata a fost amestecata cu alte bucati.
Experimentatorul arata cele 6 fragmente, situate in partea de jos a plansei. Fii atent! Ele au toate aceeasi forma si marime (experimentatorul arata pe rand cele sase fragmente), dar numai una se potriveste cu modelul. Numai cea taiata aici (se indica lacuna). Are pe ea un desen care se potriveste cu modelul, de exemplu, bucata aceasta (se indica fragmentul nr. 1) se potriveste ca forma, dar nu se potriveste desenul. Si aceasta se potriveste ca forma (se indica nr. 2), dar nu are nici un desen pe ea. Si aceasta se potriveste ca forma (se indica fragmenul nr. 6) si desenul este aproape bun, dar ii lipseste o bucata (se indica partea alba din fragmenul nr. 6). Care este bucata taiata din model?
Precizari:
1. Daca copilul nu indica in mod corect fragmentul, examinatorul va repeta din nou instructajul, pana cand subiectul da raspunsul corect.
2. Dupa consemnarea raspunsului in fisa de notare, examinatorul prezinta copilului plansa A2, spuntnd: Arata-mi acum bucata care a fost taiata din acest model! (Se indica modelul din partea de sus a plansei A2).
3. Dupa consemnarea raspunsului la plansa A2 in fisa de notare, exminatorul prezinta succesiv copilului plansele care urmeaza, folosind instructajul: Arata-mi acum bucata care a fost taiata din acest model.
4. Daca la oricare din plansele A2-A5 copilul nu indica corect fragmentul, se revine la plansa A1t repetandu-se instructajul in forma initiala. Se trece apoi direct la plansa la care au aparut dificultatile. incepand cu plansa Ag, examinatorul noteaza raspunsul copilului si trece la plansa urmatoare, indiferent de calitatea raspunsului.
5. La prezentarea planselor Ab, si B,, examinatorul va utiliza instructajul urmator: Priveste cu atentie urmatoarea figura! Una din bucatile de aici (examinatorul arata pe rand cele 6 fragmente situate in partea de jos a plansei) se potriveste cu modelul. Care?
6. Raspunsurile subiectilor se inregistreaza in fisa de raspuns, notandu-se in casuta fiecarui item numarul figurii indicate de subiect; daca au loc autocorectari, se consemneaza ultimul raspuns.
In aplicarea matricelor colorate, ca si a oricarei alte probe psihologice de durata, psihologului nu trebuie sa-i scape din vedere o caracteristica a copiilor, si anume aceea de a fi grabiti, de multe ori superficiali sau neglijenti (Holban). Dealtfel, in aceste manifestari comportamentale pe care poate gresim daca le catalogam intr-un fel sau altul, este implicata si o anumita caracteristica a atentiei copilului. Acest fapt presupune prezenta activa a psihologului in sustinerea atentiei copilului, a interesului sau pentru proba.
Interventiile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizarii atentiei acestuia asupra temei. Este necesara obtinerea asigurarii ca modelul a fost privit cu atentie si ca figura indicata este considerata de copil cu satisfactie ca fiind figura care completeaza in mod corect modelul.
Aplicarea testului este precedata de o pregatire dispozitionala a copilului prin care se urmareste nu numai castigarea copilului pentru test, dar si crearea unei anumite ambiante psihologice (normalizarea relatiei psiholog - copil, scaderea starii tensionale, atenuarea emotivitatii sau invers, crearea unei anumite stari de seriozitate etc.)
In cazul aplicarii formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au posibilitatea "sa vada" rezultatul incadrarii figurii alese in matricea lacunara. Din acest motiv ei pierd usor interesul pentru sarcina si devin neatenti. Examinatorul trebuie sa asigure mentinerea (stabilitatea) atentiei subiectului, adica sa-l incite pe copil la perceperea atenta a materialului.
Copilul trebuie sa se convinga singur ca figura indicata de el este unica figura adecvata pentru completarea lacunei din matrice.
Seria A
Dupa o scurta discutie introductiva (stabilirea contactului) psihologul aseaza in fata subiectului caietul deschis la itemul A1. "Uita-te aici"! (i se arata modelul de sus) Acesta este un model, din care lipseste o bucata. (s-a taiat o bucata). Una din aceste bucati (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri asezate sub model) completeaza exact acest gol (i se arata lacuna din model), se potriveste aici. Aceasta, care are numarul 1 are aceeasi forma, dar desenul nu este potrivit. In figura 2, nu este desen de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. Figura a 6-a este aproape potrivita, dar aici (i se arata partea alba a figurii) este gresita. Numai una este corecta. Arata care este cea corecta.
Daca subiectul nu indica figura adecvata, psihologul continua sa explice sarcina pana cand subiectul va intelege natura problemei care trebuie sa fie rezolvata.
A2 - A3: "Dar din acesta, care lipseste ? Arata-mi" In cazul in care subiectul greseste, psihologul poate relua A1 demonstrand din nou sarcina, dupa care revine la A2. Daca subiectul rezolva corect A2 se trece la A3, cu aceleasi instructiuni ca si la A2.
A4 - A5: Fara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului: "Priveste foarte atent modelul" (i se arata tragand degetul mare peste model). Numai una se potriveste total. Mai intai sa te uiti atent la fiecare (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 10 figuri). Numai dupa aceea sa-mi arati acea figura unica, care se potriveste aici (i se arata lacuna din model). Dupa ce copilul a ales una, indiferent daca este corecta sau gresita, i se spune: Aceasta este corecta ? Se potriveste aici ? (i se arata figura indicata si lacuna din model). Daca subiectul raspunde afirmativ ("da"), psihologul aproba alegerea, indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. Daca copilul doreste sa-si schimbe alegerea, psihologul va spune: "Bine, arata-mi acea figura unica pe care o socotesti corecta."
Dupa o noua alegere facuta de catre subiect, indiferent daca este corecta sau nu, psihologul intreaba: "Aceasta este figura corecta ?" Daca copilul raspunde afirmativ, examinatorul accepta alegerea. Daca insa subiectul are indoieli si de data aceasta, psihologul continua: "Dar care este cea corecta ?" Figura indicata la aceasta intrebare se considera decizia finala a subiectului.
La itemul A5 se procedeaza intocmai ca si la A4.
De la A1 la A5 psihologul poate reveni oricand, daca este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina, stimulandu-l pe subiect la o noua incercare. Daca copilul este incapabil sa rezolve corect itemii A1 - A5, examinarea se intrerupe pentru a fi reluata cu forma de planseta (cu piese mobile) a testului Raven colorat. Daca insa subiectul rezolva usor si corect primele sarcini, examinarea se continua cu A6.
A6 - A12: "Priveste atent modelul ! Care se potriveste aici (i se arata lacuna din model) din aceste figuri (i se arata cele 6 figuri) ? Fii atent, numai una este corecta. Care este aceea ? S-o arati numai atunci cand esti sigur ca ai gasit-o pe cea corecta.".
La itemii urmatori se da aceeasi instructie, in masura in care ea este necesara. Daca examinatorul repeta prea mult instructia, subiectul nu va mai fi atent la ea. Din acest motiv, instructia, in cazurile in care copilul este atent si intelege ceea ce are de facut, poate fi prescurtata.
Seriile Ab si B
Ab1 - Ab5: La Ab1, psihologul arata pe rand cele trei figuri ale modelului si in cele din urma lacuna: "Vezi cum merg ? Aceasta, aceasta, aceasta Care va fi aceea ? Fii atent ! Uita-te pe rand la fiecare. Numai una se potriveste. Care este aceea ?"
De la Ab1 la AB5, dupa ce subiectul indica una din cele 6 figuri, indiferent daca alegerea este corecta sau nu, psihologul intreaba: "Aceasta este figura care incheie bine ? (corect) modelul (i se arata figura aleasa si lacuna din model) ? Ca si mai inainte, daca copilul raspunde prin "da", psihologul aproband raspunsul, accepta alegerea indicata. Daca insa copilul doreste sa-si schimbe parerea, psihologul procedeaza intocmai ca si la seriile A. El va accepta drept corecta alegerea la care tine copilul in cele din urma.
Ab6 - Ab12: Dupa a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie intrebat asupra corectitudinii alegerii. Psihologul va spune doar urmatoarele: "Priveste atent modelul (i se arata pe rand figurile modelului, apoi lacuna care urmeaza sa fie completata). Fii atent, numai o singura figura completeaza corect modelul (i se arata pe rand fiecare figura). Care este aceea ? Aceasta instructie se va da si la sarcinile urmatoare, in masura in care ea este necesara.
La seria B, se da aceeasi instructie ca si la A6. Atentia copilului trebuie orientata asupra modelului (matricei) care urmeaza sa fie completata. Se subliniaza ca din cele 6 figuri prezentate sub model, doar una singura este adecvata, invitandu-l sa examineze atent fiecare figura si sa indice alegerea dupa care s-a convins ca a gasit-o pe cea corecta.
Cei 36 de itemi se rezolva fara intrerupere in ordinea prevazuta in test, de la inceputul seriei A pana la sfarsitul seriei B. Instructia standardizata este dirijarea maxima de care poate beneficia subiectul. Nu se acorda nici un fel de ajutor care sa depaseasca limitele instructiei standardizate. Deciziile, alegerile subiectului nu se comenteaza.
Alegerea corecta, chiar daca subiectul nu o poate argumenta verbal, se considera raspuns corect.
Psihologul noteaza in fisa de raspuns, la fiecare model, numarul figurii indicate de catre subiect. Este recomandat sa se noteze si manifestarile comportamentale ale subiectului in situatia de examinare (inclusiv cele verbale).
Copiii mai dotati, sunt invitati sa-si consemneze ei insisi alegerile in fisa de raspuns. In aceste cazuri, examinatorul supravegheaza succesiunea corecta a itemilor (subiectul sa nu intoarca doua sau mai multe pagini, "sarind" peste itemi) si corectitudinea insemnarii alegerilor (numarul figurii alese sa fie introdus la locul potrivit in fisa de cotare. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizeaza corect aceasta sarcina. Astfel, de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv, in conditiile unei supravegheri atente.
Daca testul MP (c) este rezolvat corect si usor de catre subiectul examinat in mod individual, la varsta de 8 ani, se poate trece in continuare la seriile C, D, iar incepand de la 9 ani la seriile C, D, E ale Matricelor Progresive Standard. In aceste cazuri, performanta (cota partiala) de la seria Ab nu se considera in calcularea celei totale. Cota totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul Ravenului necolorat.
Pentru examinarea colectiva a copiilor cu VC > 10 ani, se recomanda aplicarea Matricelor Progresive Standard. Daca subiectul inscrie mai multe cifre intr-o singura rubrica a fisei de raspuns, in cazul administrarii sau aplicarii colective a testului, i se atrage atentia sa "stearga" (sa taie cu creionul) si sa ramana doar o singura cifra in rubrica. Daca notarea mai multor cifre se observa numai dupa incheierea examenului, se considera ca si raspuns corect ultima cifra (cifra de la extrema dreapta), indiferent daca celelalte cifre mentionate sunt sau nu corecte.
Grila de corectie a Matricelor Progresive Color
Itemul
Seria
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
A
4
5
1
2
6
3
6
2
1
3
4
5
Ab
4
5
1
6
2
1
3
4
6
3
5
2
B
2
6
1
2
1
3
5
6
4
3
4
5
Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicarea grilei de cotare peste foaia de raspunsuri (in care sunt consemnate alegerile facute de catre subiect). Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obtine cota totala. Ea serveste ca punct de plecare pentru interpretarea performantei subiectului, adica pentru cunoasterea nivelului de dezvoltare si de eficienta a inteligentei generale.
Se observa deci ca performanta subiectului la MP (c), ca si la majoritatea testelor, este exprimata numeric si direct, sub forma de cota bruta (numarul raspunsurilor corecte). O cota bruta insa, obtinuta la un test psihologic, prin ea insasi nu are semnificatie. Ea trebuie interpretata in comparatie cu un standard (etalon) al rezultatelor. Diferentele si scorurile brute, in general, nu reprezinta "distante reale" (distante adevarate) intre subiecti. Din acest motiv, cota bruta obtinuta de un subiect la MP (c) trebuie comparata prin intermediul etalonului, cu scorul mediu al grupului de referinta (grupul de varsta din care face parte subiectul) examinat in vederea etalonarii testului.
Interpretarea cantitativa este primul pas, care consta in raportarea performantei individuale la performanta etalon (tabelul numarul 5) pentru stabilirea gradului de inteligenta a subiectului.
MP (c) Raven - Etalon I (Romania) realizat de catre C. Zaharnic si colaboratorii in 1974
Centile
Scoruri (cote)
6 ani
7 ani
8 ani
9 ani
10 ani
100
23
26
28
28
33
90
20
24
26
27
29
80
18
21
24
24
28
70
17
19
22
23
26
60
16
17
20
22
25
50
15
16
18
21
24
40
15
15
17
19
22
30
14
14
16
17
20
20
12
13
15
16
17
10
11
12
14
15
16
Performantele intelectuale astfel "masurate" (prin raportare la etalon) pot fi ierarhizate in 5 grade (nivele) diferite de inteligenta:
Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de varsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95.
Gradul II: Inteligenta peste nivelul mediu. Performanta atinge sau depaseste centilul 75.
Gradul II +: performanta atinge sau depaseste centilul 90.
Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza intre centilele 25 si 75.
Gradul III +: performanta depaseste centilul 50.
Gradul III -: performanta se situeaza sub centilul 50.
Gradul IV: Inteligenta sub nivelul mediu. Performanta nu depaseste centilul 25.
Gradul IV -: performanta nu depaseste centilul 10.
Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.
Intrucat reusita la MP (c) este sensibila fata de fluctuatiile functionale ale activitatii mintale, J.C. Raven recomanda studierea eventualelor discrepante "abateri" care pot sa apara, la cele trei cote partiale obtinute la seriile A, Ab si B. Cu ajutorul tabelului numarul 8, elaborat de J.C. Raven, se pot calcula discrepantele interne ale cotei totale (a scorului total) fata de scorurile asteptate.
De exemplu daca cota totala (= 24 puncte) este compusa din cotele partiale: A = 9; Ab = 8; B = 7, atunci discrepantele sunt: -1; 0; +1. Sau, daca cota totala (= 25 puncte) este compusa din A = 12, Ab = 8, B = 5, discrepantele sunt: +2; -1; -1.
Rezultatul obtinut la MP (c) (cota totala) desi depinde in primul rand de operatiile mintale, de calitatile inteligentei, reusita este conditionata si de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate, anxietate, stabilitate - instabilitate emotionala, angajarea eu-lui in rezolvarea sarcinii, trasaturi temperamentale etc.) Pe de alta parte, diferiti subiecti pot realiza aceeasi performanta prin mecanisme intelectuale diferite, ceea ce pentru psiholog nu este indiferent. Semnificatia psihologica a scorului total se desprinde numai cu conditia relevarii mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. Ceea ce este posibil prin interpretarea rezultatului final in raport cu comportamentul global al subiectului (manifestat in situatia de examinare).
Prezentam in continuare, pentru ilustrare, rezultatele examinarii subiectului T.I. (Cl. I, Sc. gen., EC = 8 ani si 11 luni, sex femeiesc). Subiectul cu insuccese scolare accentuate este examinat la cererea invatatoarei.
In timpul examinarii se observa la T.I.: privire obtuza; incapacitate de concentrare; activitate nestructurata; stil de lucru difuz; abandonarea frecventa a sarcinii; intelege greu instructia pe care de cele mai multe ori nu si-o poate transforma in autoinstructie, datorita functiei reglatoare insuficient dezvoltate a limbajului. Nu interiorizeaza sarcina, se abate usor de la ea prin asociatii spontane, intamplatoare, nu constientizeaza si nu traieste insuccesul.
Cota totala = 11 puncte (A = 7, Ab = 2, B = 2);
Discrepantele = +1, -1, 0;
Subiectul totalizeaza 25 de alegeri gresite, dintre care in cele mai multe cazuri: repeta in mod stereotip figura gresita; identifica in mod inadecvat, nu sesizeaza distorsiunile, orientarea gresita si elementele neadecvate; greseste in mod sistematic la acele sarcini care se rezolva prin operare simultana cu doua sau mai multe criterii etc.
Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de deficienta mintala. Informatiile diagnostice furnizate de MP (c) desi sunt confirmate de nereusita scolara, diagnosticul ramane ipotetic pana la confirmarea (sau infirmarea) lui de alte probe de inteligenta. Pe de alta parte, diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintala vs Imbecilitate? etc.), ceea ce devine posibil tot prin largirea metodelor diagnostice.
In continuare, subiectul a fost examinat cu scara metrica de masurare a inteligentei Binet - Simon si cu probe piagetiene (de conservare a cantitatii).
Datele cantitative (VMBinet = 5 ani; QIBinet = 55; CotaPiaget =Q1) concordante atesta debilitatea mintala accentuata, la limita imbecilitatii a subiectului. Greselile la MP (c) sunt generate de repetarea stereotipa a figurii neadecvate, de neanalizare a modelului, nesesizarea elementelor care se abat de la model. Dificultatile cele mai mari le intampina in sesizarea asemanarilor perceptive. Subprobele cuprinse in scara Binet - Simon la VM de 5 si 6 ani, sunt sarcini care depasesc capacitatile mintale ale subiectului. T.I. nu conserva cantitatile; nu poate compara doua multimi concrete compuse din cate 6 elemente; utilizeaza doar izolat termenii "mult" si "putin"; nu poseda relatia cantitativa "mai mult-mai putin".
Debilitatea mintala a lui T.I. este incontestabila. Se recomanda transferarea elevei la scoala ajutatoare.
In urma studierii fidelitatii, prin procedeul retestarii (coeficient de constanta), si a validitatii concurente (comparate), autorul testului ajunge la rezultate bune , care pledeaza pentru valoarea diagnostica a probei MP (colorat).
Comparatii intre MP (c), Terman - Merrill si testul Crichton la copii de 9 ani
Testul
MP(c)
Terman - Merrill
Crichton
MP(c)
0,80 ± 0,5
0,66 ± 0,06
0,65 ± 0,07
Terman - Merrill
0,90 ± 0,02
0,83 ± 0,04
Crichton
0,95 ± 0,02
MATRICILE PROGRESIVE AVANSATE
MP (a)
In vederea unei testari rapide a inteligentei generale, J.C. Raven propune proba MP (a) - forma experimentala in 1941, iar versiunea pentru testarea de rutina in 1943. Testul urmeaza sa indice nivelul intelectual - "scazut" (deficienta mintala), "mediu" (inteligenta normala) sau "ridicat" (inteligenta superioara) - intr-un rastimp scurt de examinare. Se urmareste, de asemenea, obtinerea unui test mai fidel, sensibil pentru diferentierea persoanelor cu inteligenta deasupra mediei si de nivel superior.
Fata de forma din 1943, folosita in selectia personalului de conducere din armata, prima revizuire completa a probei realizata in colaborare cu G.A. Foulds (1947) - capata o utilizare generala, ca proba neverbala de deficienta intelectuala. Subiectul compara figuri si dezvolta o metoda rationala de gandire in timpul rezolvarii sarcinilor. Spre deosebire de testele verbale, MP (a) evalueaza potentialul intelectual, mai mult sau mai putin independent de factorii educationali; de asemenea, in raport cu testele de performanta, MP(a) ofera informatii diagnostice mai exacte si mai valoroase.
Experimentele efectuate cu MP (a) - versiunea din 1947 sub conducerea lui G.A. Foulds - precum si analiza de itemi realizata de A.R. Forbes si H.G. Bevans (pe baza de protocoale adunate in scop de orientare si selectie profesionala) au permis reordonarea optima a probelor elementare incluse in MP (s). Astfel, in 1962 se renunta la acei itemi din seria a II-a care nu diferentiaza indeajuns scorurile adultilor cu inteligenta deasupra mediei. Probele elementare mentinute sunt rearanjate dupa frecventa rezolvarii lor corecte.
MP (a) versiunea din 1962 este astfel construita incat proba sa poata fi la fel de bine utilizata cu sau fara limitarea timpului de aplicare.
Testul Raven avansat (1962) cuprinde doua serii de subteste (total 60 de itemi). Seria I consta din 12 matrici, care acopera toate procesele intelectuale solicitate la MP (s), iarseria a II-a a MP (a) cuprinde 48 de itemi, ai caror complexitate si dificultate creste continuu.
Seria I este destinata familiarizarii persoanei cu tehnica de lucru (dupa care se introduce examinarea cu seria a II-a).
Totodata, ea serveste la examinarea rapida a inteligentei, cand se utilizeaza independent de seria a II-a.
Subiectului i se prezinta matricea numarul 1 cu instructiunile necesare. Este recomandabil ca in incheierea exercitiului sa i se spuna: "Incearca sa rezolvi fiecare problema. Inainte de a trece la plansa (matricea) urmatoare care cuprinde o sarcina mai dificila. Cauta sa te convingi ca ai gasit figura potrivita pentru completarea corecta a matricei. Controleaza exactitatea alegerii facute". Apoi subiectul este invitat sa rezolve in continuare itemii 2 - 12. Astfel, in cateva minute (circa 10) se poate stabili daca subiectul prezinta deficiente mintale (cota sub 6 puncte), inteligenta medie sau superioara (face o singura greseala).
Seria a II-a se administreaza persoanelor care rezolva fara dificultate mai mult de jumatate din probele seriei I. De mentionat faptul ca, in pofida asemanarii itemilor din cele doua serii, probele din seria a doua sunt mai dificile. Dificultatea lor creste continuu. In vederea evaluarii capacitatii intelectuale - atat de observatie cat si de gandire - seria a II-a se administreaza fara intrerupere si in timp nelimitat (maximum o ora). Pentru evaluarea eficientei intelectuale seria a II-a se aplica cu timp limitat ca orice test de viteza (durata optima este de 40 de minute).
