|
ECUATII DIFERENTIALE
ECUATII DIFERENTIALE DE ORDINUL INTAI
a) O ecuatie de forma
,
(1)
unde e o functie
necunoscuta , se numeste ecuatie diferentiala de
ordinul intai (prescurtat e.d.).
b) Functia unde
este un interval se
numeste solutie a ecuatiei diferentiale
(1) daca si numai daca
este
derivabila pe
si
,
c) Graficul functiei este o curba
plana ce se numeste curba integrala
d) Solutia generala a ecuatiei (1) este o functie derivabila
,
,
(2)
care este solutie a ecuatiei (1)
pentru orice constanta . Graficul solutiei generale (2) este o familie de curbe
plane numite curbe integrale . A rezolva e.d. (1) inseamna a gasi
solutia generala (2) .
e) Daca solutia generala a ecuatiei (1) se poate calcula cu ajutorul primitivelor functiilor elementare atunci e.d. (1) se numeste integrabila prin cuadraturi
f) Se numeste solutie particulara a ecuatiei (1) o functie
(3)
care se obtine din solutia
generala (2) pentru .
g) Problema lui Cauchy pentru o e.d. (1) este formata din ecuatia (1) plus o conditie (initiala)
A o rezolva inseamna a gasi
solutia particulara (3) care satisface conditia , adica a
gasi
astfel incat
. Constanta
se inlocuieste in
solutia generala (2) si se gaseste solutia
particulara (3) a problemei Cauchy .
h) Se numeste solutie singulara a ecuatiei (1) o solutie care nu poate fi obtinuta din solutia generala (2) pentru nici o valoare a constantei C .
A. Ecuatii diferentiale de ordinul 1
rezolvate (sau rezolvabile) in raport cu
,
,
(4)
Daca e solutie a
ecuatiei (4) cu graficul
, atunci in fiecare punct
panta tangentei la
grafic este
. Deci ecuatia (4) defineste o familie de curbe cu
aceasta proprietate .
Teorema de existenta si unicitate pentru ecuatii diferentiale de ordinul 1
Fie punctul in plan si fie
ecuatia
,
,
. Daca
este Lipschitziana in a doua variabila , adica
exista
astfel incat
,
, atunci exista
si
exista o unica functie
astfel incat
e solutie a
ecuatiei (4) si satisface conditia
(
e solutie a problemei Cauchy ). Altfel spus , prin
trece o singura
curba integrala .
(5)
,
Aceasta este solutia generala a ecuatiei (5) .
Caz particular. . Ecuatia devine
de unde
,
.
I Ecuatii cu variabile separabile
(6)
unde ,
,
intervale . Impartim ecuatia cu
(daca sunt
nenule) . Ecuatia se scrie
integram si gasim ,
.
II. Ecuatii care provin din diferentiale totale (ecuatii diferentiale exacte)
(7)
unde
functiile admit
derivate partiale continue pe D si verifica conditia
(8)
Atunci exista
functia ,
, continua , cu derivate partiale de ordinul doi
continue pe D astfel incat
(9)
Egalitatea (8)
exprima relatia . Atunci ecuatia (7) se poate scrie
adica de unde se
obtine ca solutia generala a ecuatiei este
, k = const.
Pentru a afla functia F se pot folosi doua metode :
Metoda 1. Se integreaza una din ecuatiile din sistemul (9) , de exemplu prima :
Formula obtinuta
se deriveaza in raport cu y si din se
gaseste
de unde se
obtine prin integrare
si apoi
.
Metoda 2.
Se foloseste direct formula urmatoare , unde
III. Ecuatii care pot fi transformate in ecuatii diferentiale exacte
Factor integrant
Sunt ecuatii de
tip (7) pentru care nu este satisfacuta conditia (8) . Atunci se
cauta un factor integrant , adica o functie cu care se
inmulteste ecuatia (7) :
(8
Pentru ca ecuatia (8 ) sa fie o e.d. exacta se impune sa se verifice conditia
(9 )
S-a obtinut o ecuatie cu variabile
separate din care se afla , se inlocuieste in (8 ) si se
procedeaza ca la ecuatia diferentiala exacta .
Se afla , se inlocuieste in (8 ), care este o
ecuatie diferentiala exacta .