|
ECUATII DIFERENTIALE
ECUATII DIFERENTIALE DE ORDINUL INTAI
a) O ecuatie de forma
, (1)
unde e o functie necunoscuta , se numeste ecuatie diferentiala de ordinul intai (prescurtat e.d.).
b) Functia unde este un interval se numeste solutie a ecuatiei diferentiale (1) daca si numai daca este derivabila pe si ,
c) Graficul functiei este o curba plana ce se numeste curba integrala
d) Solutia generala a ecuatiei (1) este o functie derivabila
, , (2)
care este solutie a ecuatiei (1) pentru orice constanta . Graficul solutiei generale (2) este o familie de curbe plane numite curbe integrale . A rezolva e.d. (1) inseamna a gasi solutia generala (2) .
e) Daca solutia generala a ecuatiei (1) se poate calcula cu ajutorul primitivelor functiilor elementare atunci e.d. (1) se numeste integrabila prin cuadraturi
f) Se numeste solutie particulara a ecuatiei (1) o functie
(3)
care se obtine din solutia generala (2) pentru .
g) Problema lui Cauchy pentru o e.d. (1) este formata din ecuatia (1) plus o conditie (initiala)
A o rezolva inseamna a gasi solutia particulara (3) care satisface conditia , adica a gasi astfel incat . Constanta se inlocuieste in solutia generala (2) si se gaseste solutia particulara (3) a problemei Cauchy .
h) Se numeste solutie singulara a ecuatiei (1) o solutie care nu poate fi obtinuta din solutia generala (2) pentru nici o valoare a constantei C .
A. Ecuatii diferentiale de ordinul 1 rezolvate (sau rezolvabile) in raport cu
, , (4)
Daca e solutie a ecuatiei (4) cu graficul , atunci in fiecare punct panta tangentei la grafic este . Deci ecuatia (4) defineste o familie de curbe cu aceasta proprietate .
Teorema de existenta si unicitate pentru ecuatii diferentiale de ordinul 1
Fie punctul in plan si fie ecuatia , , . Daca este Lipschitziana in a doua variabila , adica exista astfel incat , , atunci exista si exista o unica functie astfel incat e solutie a ecuatiei (4) si satisface conditia ( e solutie a problemei Cauchy ). Altfel spus , prin trece o singura curba integrala .
(5)
,
Aceasta este solutia generala a ecuatiei (5) .
Caz particular. . Ecuatia devine de unde , .
I Ecuatii cu variabile separabile
(6)
unde , , intervale . Impartim ecuatia cu (daca sunt nenule) . Ecuatia se scrie
integram si gasim , .
II. Ecuatii care provin din diferentiale totale (ecuatii diferentiale exacte)
(7)
unde functiile admit derivate partiale continue pe D si verifica conditia
(8)
Atunci exista functia , , continua , cu derivate partiale de ordinul doi continue pe D astfel incat
(9)
Egalitatea (8) exprima relatia . Atunci ecuatia (7) se poate scrie
adica de unde se obtine ca solutia generala a ecuatiei este , k = const.
Pentru a afla functia F se pot folosi doua metode :
Metoda 1. Se integreaza una din ecuatiile din sistemul (9) , de exemplu prima :
Formula obtinuta se deriveaza in raport cu y si din se gaseste de unde se obtine prin integrare si apoi .
Metoda 2. Se foloseste direct formula urmatoare , unde
III. Ecuatii care pot fi transformate in ecuatii diferentiale exacte
Factor integrant
Sunt ecuatii de tip (7) pentru care nu este satisfacuta conditia (8) . Atunci se cauta un factor integrant , adica o functie cu care se inmulteste ecuatia (7) :
(8
Pentru ca ecuatia (8 ) sa fie o e.d. exacta se impune sa se verifice conditia
(9 )
S-a obtinut o ecuatie cu variabile separate din care se afla , se inlocuieste in (8 ) si se procedeaza ca la ecuatia diferentiala exacta .
Se afla , se inlocuieste in (8 ), care este o ecuatie diferentiala exacta .