|
|
|
Sisteme si forme de asigurare cu resurse materiale pretabile unitatilor agroalimentare
In cadrul preocuparilor pe care le au atat unitatile economice producatoare de resurse materiale, unitatile beneficiare (utilizatoare ) de resurse materiale (societatile comerciale agroalimentare),cat si societatile comerciale distribuitoare (intermediare) de resurse materiale sunt cuprinse , in principal , urmatoarele activitati :
-resursele materiale sa circule pe traseele cele mai scurte , din punct de vedere al distributiei , de la producator la beneficiar ;
-transportul sa se efectueze in cele mai bune conditii , fara sa fie afectata integritatea calitativa si cantitativa a resurselor materiale ;
-rationalizarea cheltuielilor de transport si a celor de circulatie ;
-cresterea operativitatiiin deplasarea resurselor materiale de la producator la beneficiar ,etc.
Toate activitatile enumerate mai sus (la care pot fi adaugate si altele ) au ca principal scop fluidizarea circulatiei resurselor materiale. In domeniul asigurarii cu resurse materiale seintalnesc urmatoarele sisteme si forme de asigurare:
A. Asigurarea resurselor materiale prin tranzactii directe intre intreprinderile (agentii economici ) producatoare si unitatile beneficiare . Acest gen de canal de distributie are avantajul ca se poate controla (verifica) intreg circuitul resurselor materiale , eliminand totodata intermediarii si comisioanele ce trebuiau platite acestora . Acest sistem de circulatie are ca forme :
a) asigurarea resurselor materiale de catre unitatile agroalimentare prin contracte economice directe incheiateintre producatori si utilizatori;
b) asigurarea prin intermediul reprezentantelor comerciale ale unitatilor producatoare de resurse materiale (reprezentantele comerciale fiind subdiviziuni organizatorice ale unitatilor producatoare, ceea ce insemna ca nu intrain categoria intermediarilor ) ;
c) asigurare cu resurse materiale direct de la poarta societatii comerciale producatoare fara a se incheia un contract economic;
d) asigurarea cu resurse materiale de la piata taraneasca , pretabila mai ales pentru unitatile de prelucrare a produselor agricole care se aprovizioneaza direct de la producatorii careisi vand produsele la piata taraneasca.
B) Asigurarea resurselor materiale prin societatile comerciale intermediare (de distributie cu ridicata , mai ales ) , care cunoaste ca forme:
a) Asigurarea resurselor materiale prin tranzit este pretabila pentru unitatile agroalimentare de dimensiuni mici si mijlocii cu situatie financiara slaba. Aceasta forma de organizare cu resurse materiale se concretizeaza prin aceea ca produsele tranzactionate , desi sunt asigurate prin intermediul unitatilor de distributie , nu trec prin depozitele acestora . La randul ei aceasta forma de asigurare are doua variante , si anume:
- asigurarea prin tranzit organizat caracterizat prin aceea ca unitatile de distributie preiau comenzile de la unitatile beneficiare , le centralizeaza , apoi studiaza piata din amonte ( a producatorilor sau ofertantilor de resurse materiale ), depisteaza unitatea care dispune de categoriile de resurse materiale cerute de unitatile agroalimentare , dupa care punein legatura directa beneficiarul de resurse materiale ( unitatea agroalimentara ) cu ofertantul de astfel de produse (producatorul de resurse materiale sau un alt intermediar ) . Sintetizand , circuitul economic al unei aprovizionari prin tranzit organizat se prezinta conform fig.2.2.
F1 B1
F2X B2
F3 B3
F4 B4
Fig. 2.2 Circuitul economic al asigurarii resurselor materiale prin tranzit organizat
Legenda:
F1,2,3,4 = furnizorii de resurse materiale
B1,2,3,4 = beneficiarii de resurse materiale ( unitatile agroalimentare )
1. = transmiterea comenzilor de la beneficiari catre unitatile de distributie
2. = centralizarea comenzilor
3. = studierea de catre unitatile de distributie , a pietei furnizorilor
4. = stabilirea legaturii directeintre beneficiar si furnizor
5.= transmiterea resurselor materiale de la unitatea furnizoare la cea beneficiara
6.= achitarea ,de catre beneficiar , a contravalorii resurselor materiale
asigurarea prin tranzit achitat, care are un circuit identic al fluxurilor de informatii ca la tranzitul organizat, pana la punctul 5 al fig. 2.2 , urmand ca dupa ce marfa a fost livrata de la furnizor la beneficiar , unitatea intermediara (de distributie cu ridicata sau alta forma de intermediari ) sa achite catre furnizor contravaloarea acesteia , iar beneficiarul (producatorul agroalimentar) sa achite ulterior contravaloarea marfii catre intermediar(vezi fig.2.3.) . Fiind vorba de o forma mascata de creditare a producatorilor agroalimentari , de catre unitatile de distributie , comisioanele percepute de unitatile intermediare sunt considerabile mai mari ( in aceasta varianta ) fata de tranzitul organizat .
F1 B1
F2X B2
F3 B3
F4 B4
Fig. 2.3.Circuitul economic al asigurarii resurselor materiale prin tranzit achitat
Legenda:
F1,2,3,4 = furnizorii de resurse materiale
B1,2,3,4 = beneficiarii de resurse materiale ( unitatile agroalimentare )
1. = transmiterea comenzilor de la beneficiari catre unitatile de distributie
2. = centralizarea comenzilor
3. = studierea (depistarea )de catre unitatile de distributie , a pietei furnizorilor
4. = stabilirea legaturii directeintre beneficiar si furnizor
5.= transmiterea resurselor materiale de la unitatea furnizoare la cea beneficiara
6. = achitarea ,de catre beneficiar , contravalorii marfii catre furnizor
7. = achitarea ,de catre beneficiar , contravalorii marfii catre unitatea de distributie
b) Asigurarea resurselor materiale prin depozitele unitatilor intermediare prin care unitatile distribuitoare primesc comenzi de la diversi beneficiari si , pe baza cercetarii pietei furnizorilor , incheie contracte cu furnizorii , organizeaza efectuarea aprovizionarii , transportului , depozitarii , stocarii,intretinerea resurselor materiale pe timpul depozitarii , receptia , livrarea etc. Cheltuielile efectuate de unitatile de distributie prin aceasta forma sunt mai mari decat cele efectuate prin tranzit de aceea si comisioanele percepute de catre unitatile de distributie unitatilor agroalimentare ce se aprovizioneaza prin aceasta forma sunt mai mari.
Asigurarea prin depozit presupune constituirea de stocuri la nivelele corespunzatoare pentru fiecare grupa de marfuri , care sa poata fi livrate la cererea unitatilor consumatoare . In perioada sistemului centralizat de aprovizionare tehnico - materiala a resurselor materiale au fost efectuate investitiiinsemnate la nivelul unitatilor de distributie ( BATMA, BASPZV , AGROSEM etc. ). Justificareainfiintarii si functionarii formei de asigurare prin unitati distribuitoare ( depozite ) a fost data de faptul ca unitatile agroalimentare erau situate la distante mari fata de unitatile producatoare de resurse materiale , iar prininfiintarea de unitati de distributiein fiecare judet ( sau la cateva judete , cazul FARMAVET ) a contribuit la reducerea cheltuielilor de transport (si de circulatie ) si la aprovizionarea ,in timp util , a beneficiarilor cu resursele materiale de care aveau nevoie.
In decursul anilor au aparut diferite variante de asigurare cu resurse materiale, in cadrul formei de asigurare prin depozit , dintre care cele maiimportante sunt urmatoarele :
-aprovizionarea unitatilor agroalimentare direct de la depozitele de distributie, la cerere ;
-aprovizionarea , de catre o unitate agroalimentara mare consumatoare de resurse , unitatilor mai mici din aceiasi zona sau microzona ;
-aprovizionarea cu resurse materiale , de catre o intreprindere situata la distanta cea mai mare (in capatul traseului ) , celorlalte unitati agricole sau alimentare de pe intreg traseul ;
-asigurarea la sediul beneficiarilor cu resurse materiale de catre unitatile de distributie ;
c) Asigurarea cu resurse materiale a unitatilor agricole si alimentare de catre unitatile integratoare cu care acestea coopereazain comercializarea produselor . Pentru unitatile agricole sunt considerate unitatiintegratoare urmatoarele : unitatile de prelucrare a produselor agricole , unitatile de comert cu produse agricole , unitatile ce asigura service-ul pentru agricultura . Pentru unitatile alimentare sunt considerate unitati integratoare societatile comerciale de comert cu ridicata sau cu amanuntul a produselor alimentare.
d) asigurarea cu resurse materiale prin pietele de gros de produse agricole pretabile pentru industria alimentara . Deci la prima vedere s-ar parea ca acest sistem de asigurare este greu practicabil ( datorita lungimii canalului de distributie), totusi unitatile de prelucrare a produselor agricole pot beneficia de oportunitatea creata de pietele gros, prin surplusul de produse care nu s-a vandut catre angrosisti si care, datorita perisabilitatilor , pe masura scurgerii timpului (in aceiasi zi comerciala) preturile se reduc devenind convenabile pentru unitatile de prelucrare (mai ales prin cantitatea mare supusa tranzactiei ), aceasta cu atat mai mult cu cat oferta de produse agricole este ,in prezent , de dimensiuni mici ( determinata de exploatatiile de dimensiuni reduse ).
e) Asigurarea de resurse materiale prin bursele de marfuri agricole , pretabila de asemenea pentru unitatile din industria alimentara cum ar fi : aprovizionarea cu cereale de catre unitatile de morarit si panificatie, aprovizionarea cu zahar de catre unitatile producatoare de zaharoase, aprovizionarea cu animalein viu de catre unitatile de prelucrare a carnii etc.
f) Asigurarea cu resurse materiale prin cooperativele de marketing (cooperative sau asociatii de aprovizionare si desfacere, prin grupurile de producatori), reprezinta o forma moderna de asigurare cu resurse materiale practicata cu succes de catre producatorii agroalimentari din Uniunea Europeana, dar care in Romania, datorita experientei nefaste a cooperativizarii dinanite de anul 1990, este greu de creat astferl de structuri de marketing.
g) Alte sisteme de asigurare cu resurse materiale pentru unitatile agricole si de industrie alimentara , cum ar fi : aprovizionarea prin cooperatie sateasca (cooperative de consum) , aprovizionarea prin schimb de produse (barther ) etc.
Avand la dispozitie toate aceste variante de asigurare cu resurse materiale si beneficiind de libera initiativa , unitatile agricole si de industrie alimentara va trebui sa aleaga acea varianta de asigurare care sa-i satisfaca ,in conditii optime , nevoile de consum productiv , dar care ,in acelasi timp , sa determine si cele mai reduse cheltuieli de circulatie . Numai in aceste conditii se poate atinge scopul final al oricarui agent economic , acela de maximizare a profitului .
