|
Dezvoltarea marketingului. Domenii de aplicare si specializarea sa.
La difuzarea tot mai larga a marketingului in viata intreprinderilor, impusa de presiunea dinamismului economico-social tot mai pronuntat - cu deosebire de competitia dintre intreprinderi - si-au adus o contributie importanta in invatamantul de marketing, precum si o serie de institutii si organisme "non-profit", constituite in acest scop.
Trecand "proba timpului", teoria marketingului a reusit sa-si impuna corpul sau de adevaruri stiintifice, deopotriva oamenilor de stiinta ca si practicienilor, sa-si extinda mijloacele si campul de actiune. (prof. C. Florescu)
De-a lungul evolutiei sale, de la aparitie pana in prezent, marketingul a parcurs mai multe etape, diferentiate prin prisma continutului ariei de raspandire si prin orientarile de baza specifice diferitelor momente ale societatii:
Dezvoltarea extensiva
promovarea marketingului a avut loc mai intai in largime;
extinderea opticii;
extinderea activitatilor specifice si a instrumentarului la un numar tot mai mare de intreprinderi, de domenii de activitate (de la productie, la circulatia bunurilor de consum, depasind in prezent sfera economicului);
perioada copilariei (SUA, W. J. Stanton, primele doua decenii ale sec. XX);
perioada de "maturitate" (dupa primul razboi mondial).
Dezvoltarea intensiva
consolidarea marketingului in ramurile si intreprinderile care l-au incorporat;
s-a trecut de la viziunea limitata de marketing la o viziune integratoare, de la metode si tehnici simple, la altele mai complexe, cu un suport stiintific solid, de la actiuni de marketing izolate, sporadice, la ansambluri de actiuni coordonate in cadrul unor programe complexe;
au loc schimbari succesive, in continuu progres, privind modalitatile de organizare a activitatii de marketing in cadrul organigramei intreprinderilor, a pozitionarii marketingului in procesul decizional.
Mijlocul secolului XX a marcat trecerea de la optica marketingului traditional (mai limitat in continut, cu o sfera mai restransa de aplicare) la o noua conceptie specifica marketingului modern:
este rezultatul unui proces de tranzitii succesive;
de reorientari in privinta sistemului de prioritati
ale intreprinzatorilor privind:
modul de producere si comercializare;
modul de gestionare a resurselor;
maximizarea eficientei.
Robert King referindu-se la exemplu SUA
mai intai o orientare spre productie (1900-1930);
orientarea spre desfaceri si vanzari (1930-1950);
orientarea spre conceptul de marketing (dupa 1950).
Dezvoltarea acestui punct de ordine are evidentiat ca au existat si inca mai exista in diferite imprejurari cinci filosofii, respectiv conceptii sau moduri de abordare a activitatii de marketing, de pozitionare strategica a firmei in raport cu piata:
una din cele mai vechi
conceptii ce au calauzit activitatea intreprinderilor; poate fi adoptata in
cazurile: in prezent a devenit tot mai
greu de justificat, fiind considerata doar o solutie pe termen
scurt.
Orientarea
spre productie
Orientarea
are in vedere definirea afacerilor in termenii produsului oferit, nu in cei ai consumatorilor;
consumatorii prefera acele produse care inglobeaza si ofera:
cea mai buna calitate;
cele mai bune performante;
au caracteristici noi.
miopia de marketing
americanul Theodor Lewit -
- firmele esueaza in tranzactiile
de piata datorita viziunii
miopice asupra activitatii lor)
o orientare opusa miopiei este hipermetropia de marketing - face ca lucrurile mai indepartate sa fie percepute mai bine decat cele apropiate.
clientul este luat in
considerare numai dupa ce s-a produs, bunurile respective trebuie
promovate; intreprinderea este mai
interesata de propriul scop - profitul, decat de satisfacerea nevoilor
clientilor; poate fi eficienta
numai pe termen scurt si numai daca se doreste doar crearea
de consumatori, nu si permanentizarea lor; este utilizata,
uneori, in sensul cel mai agresiv in cazul acelor bunuri pe care
consumatorii nu se gandesc in mod normal sa le achizitioneze.
Orientarea
spre vanzare
Orientarea
de marketing
in ultimele decenii
reprezinta un nou stadiu al marketingului; face necesara asumarea
unor responsabilitati sociale si umane de catre firme; sustine ca
sarcina unei intreprinderi
este sa: evitarea unor stari
conflictuale de mediu.
Orientarea catre
un marketing societal
Marketing
relational
2. Institutii si organisme de marketing
O contributie la promovarea marketingului, a experientei pozitive, atat pe plan teoretico-practic, cat si practic si-au adus-o o serie de institutii si asociatii profesionale specializate:
organizarii unor
manifestari stiintifice; editarii unor
periodice si altor publicatii: anuare, reviste, jurnale,
buletine; difuzarii conceptelor
si tehnicilor specifice, reusitele si chiar
nereusitelor (studii de caz).
asociatii nationale
de marketing, care
si-au concentrat activitatea in directia
1937 in SUA; a devenit un port-drapel in
acest domeniu; publicatia Journal of
Marketing; sub egida asociatiei
apar o serie de publicatii
axate pe domenii teoretice si practice ale marketingului: jurnale reviste buletine - Marketing New 45000 membrii din 100 de
tari; membrii asociati
beneficiaza de importante avantaje, oportunitati de
dezvoltare profesionala:
Asociatia
Americana de
Marketing
Astfel de asociatii functioneaza intr-o serie de tari dezvoltate din Europa, in unele precum Franta, Elvetia, Marea Britanie sunt chiar doua astfel de asociatii.
Publicatiile acestor asociatii sunt pe anumite specializari ale marketingului:
Procesul de constituire a unor astfel de asociatii s-a amplificat spre sfarsitul anilor '60 si inceputul anilor '70, ai secolului XX, cuprinzand si majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est.
1971; Conferinta
Internationala de Marketing de la Timisoara (1971); Congresul
International de Marketing de la Bucuresti (1974); editarea buletinului
AROMAR; in prezent Management - Marketing.
Asociatia
Romana de
Marketing
AROMAR
Asociatii
Internationale
Academii
de marketing
Asociatia Internationala a Distributiei (AIDA), 1950, membrii comitetelor nationale de profit din 50 de tari;
Asociatia Internationala a Publicitatii - IAA, 3000 de membrii din 95 de tari;
Romania:
1996 - Comitetul Roman al Distributiei;
1993 membra a Asociatiei Internationala a Publicitatii.
Organizatii non-profit
axate pe promovarea si
perfectionarea anumitor
domenii din sfera
marketingului
3. Valentele si universalitatea marketingului
(a) marketingul isi aduce un aport decisiv la satisfacerea cat mai deplina, in conditii superioare, a cerintelor si nevoilor de consum ale membrilor diferitelor colectivitati teritoriale, ale societatii in general;
(b) absorbtia unei parti importante a fortei de munca:
marketingul asigura populatiei apte de munca un important numar de locuri de munca;
standard de viata la anumite cote superioare;
(c) adoptarea deciziilor referitoare la activitatea curenta si de perspectiva in conditiile unui risc mult diminuat; intreprinzatorii au sanse egale si reale;
(d) maximizarea eficientei economice (profitului).
Marketingul constituie un important factor de progres al economiilor nationale.
a patruns treptat in toate sectoarele vietii economice;
a patruns in economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare;
s-a afirmat in orice tip de economie.
4. Specializarea marketingului in domeniile economice
In ultima perioada, largirea continua a campului de actiune a marketingului - in toate domeniile si la diferite niveluri ale activitatii economice - a fost insotita de un alt proces, aflat in plina derulare si afirmare, de specializare.
Specializarea - proeminenta trasatura specifica marketingului contemporan.
(a) Profitul activitatii economice
constituie criteriul principal
marketingul bunurilor de consum;
marketingul bunurilor de capital;
marketingul serviciilor.
Marketingul industrial
Marketingul agricol
sau agromarketing
(b) Cadrul teritorial sau aria teritoriala de desfasurare a activitatii economice
Marketing intern sau marketing domestic
Marketing international
Marketing european / euromarketingul
Marketingul multinational specific marilor firme internationale
Marketingul global, specific firmelor transnationale, inlantuire de piete nationale
(c) Modul de organizare economica
Macromarketing - la nivel national;
Micromarketing - la nivelul organizatiilor, intreprinderilor.
5. Marketingul in domenii noneconomice
Marketingul social
P. Kotler si G. Zaltman, 1971;
problematica sociala.
Marketingul organizatiilor nonprofit
Marketingul comercial
Marketingul catre donatori
Marketingul catre detinatorii de fonduri
Marketingul electoral
Marketingul securitatii rutiere
Marketingul sanatatii publice
Marketingul cultural
Marketingul religiei sau ecleziastic
Marketingul ecologic sau marketingul verde