Studiu de fezabilitate S.C. ARTIVA S.A.

CAPITOLUL 1 : Rezumat

Compania producatoare de produse medicamentoase a inceput activitatea in Romania din 2004, punand accent pe calitate si respectul fata de consumator. Compania prezinta o gama larga de produse, destinata tratarii afectiunilor, intr-un mod eficient.

ARTIVA reprezinta o companie moderna, cu o cifra a profitului in continua crestere pe plan international si care in Romania a inregistrat o scadere in primele noua luni ale anului curent, fata de 2006. Existand doar doua centre ARTIVA in Bucuresti, am pornit de la premisa ca orice companie care vrea sa exploateze cat mai intens segmentul pietei caruia se datoreaza, ii este impusa extinderea. Investitia care se va realiza - un centru de testare, conform proiectului, va oferi firmei un plus de calitate produselor sale si, noi venituri, in centru testandu-se nu numai produsele proprii, ci si pe cele ale unor posibili contractanti.

Prezentarea generala a agentului economic

Radacinile celei mai mari intreprinderi farmaceutice cehe le putem depista chiar la farmacia 'La vulturul Negru' ce se gasea in evul mediu in cartierul praghez Malá Strana. Insemnarile despre aceasta, prima farmacie de pe teritoriul Boemiei, dateaza deja din anul 1488. In anul 1857, aceasta farmacie a fost cumparata de Benjamin Fragner (1824-1886). Insa planurile privind extinderea ei au fost realizarte abia de fiul lui, dr. Karel Fragner (1861-1926) si in special de nepotul lui, dr. ing. Jiří Fragner (1900-1977). Acesta din urma a luat o hotarare decisiva in anul 1928, referitoare la edificarea unei fabrici farmaceutice moderne, la marginea orasului Praga - in comuna Dolní Mecholupy. Astazi, aceasta comuna face parte din municipiul Praga si in locul fostei fabrici se afla sediul central al companiei ARTIVA.

Intreprinderea "Benjamin Fragner" a fost pusa in functiune in august 1930. Caracterul ei profitabil se sprijinea pe bazele solide de productie a substantelor active, iar concomitent s-a dezvoltat si o cercetare vasta in acest domeniu.

In perioada celui de al 2-lea razboi mondial, dupa ce au fost inchise facultati de invatamant superior in urma ocupatiei naziste, intreprinderea a devenit refugiul pentru numerosi specialisti de seama, datorita intelegerii si sprijinului proprietarului. Printre altele, aici ca intr-una dintre primele tari ale Europei a fost de ex. izolata cu succes Penicilina (sub denumirea de atunci BF Mykoin 510).

Nu mai putin semnificativa a fost noua asumare a responsabilitatii fata de protectia mediului inconjurator. Prin obtinerea certificatului ISO 14 001, in anul 2000 s-a incheiat procesul de transformare intr-o companie farmaceutica cu o dezvoltare moderna, progresiva si dinamica, care respecta cerintele si regulamentele Uniunii Europene privind productia farmaceutica.

1.1. Scurt Istoric al Societatii

Fosta companie Léčiva a intrat in felul acesta in cel de-al treilea mileniu ca o firma moderna, pe deplin competitiva, fiind liderul pe piata din Republica Ceha si avand o pozitie puternica in Slovacia. In anul 2003 a devenit unul dintre pilonii noului grup farmaceutic

In Romania, istoria societatii isi are radacinile in anul 1962, cand a fost infiintata la Bucuresti intreprinderea pentru fabricarea medicamentelor. Aceasta a facut parte din sistemul de stat care a avut sarcina sa furnizeze medicamentele pe piata farmaceutica interna. Ulterior, denumirea societatii s-a schimbat in Intreprinderea de Medicamente Bucuresti (Bucharest Medicines Plant), iar in anul 1990 a primit denumirea Sicomed. Opt ani mai tarziu, in anul 1998, compania este listata la Bursa de Valori Bucuresti, actiunile ei devenind printre cele mai tranzactionate titluri.

Procesul de privatizare prin care a trecut compania se finalizeaza cu succes in anul 1999, pachetul majoritar de actiuni ale societatii fiind achizitionat de un grup de actionari institutionali, din care faceau parte Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si cateva fonduri de investitii. Dupa incheierea privatizarii, noii actionari majoritari ai companiei demareaza modernizarea sa complexa si cresterea eficientei proceselor, in acestea intrand atat procesele de productie cat si dezvoltarea resurselor umane. Sicomed incepe astfel o perioada de dezvoltare sustinuta, care sub aspectul volumului de medicamente vandute ii va consolida pozitia de cel mai mare producator farmaceutic de pe piata autohtona. In anul 2005, Sicomed devine prima companie farmaceutica din Romania care a obtinut de la Lloyd´s Register certificatul cu standardul de calitate ISO 9001:2000 care garanteaza functionalitatea sistemului intern de management al calitatii

Eficientizarea proceselor in cadrul companiei a continuat si in anul 2005. Compania a vandut sectia de solutii parenterale in volume mari si a inceput sa se concentreze asupra productiei de medicamente in forme solide si o cantitate mica de medicamente parenterale.

La sfarsitul anului 2005, grupul farmaceutic ARTIVA achizitioneaza compania Sicomed, in cadrul uneia dintre cele mai mari tranzactii de pe piata. Sub noul brand ARTIVA au fost integrate, in primul semestru al anului 2006, activitati anterioare ale grupului ARTIVA de pe piata romaneasca si cele existente ale societatii Sicomed. Astfel ARTIVA devine liderul pietii de medicamente generice din Romania.

Capitolul 2: Date de identificare ale agentului economic

2.1. Denumirea firmei

S.C. ARTIVA S.A.

2.2. Numarul si data de inregistrare la Registrul Comertului

J40/363/07.02.1991

2.3. Cod fiscal/Cod unic de identificare

RO 336206

2.4. Forma juridica de constituire

Societate pe actiuni

2.5. Adresa, telefon, fax de la sediu si punctele de lucru

BUCURESTI, sector 3, bd. Theodor Pallady nr.50 Localitate BUCURESTI

Judet BUCUREST

2.6. Tipul activitatii principale actuale si codul CAEN

Activitatea: Fabricarea preparatelor farmaceutice. CAEN: 2442

2.7. Natura capitalului

Strain

Capitolul 3 : Diagnosticul actual al intreprinderii

3.1 Diagnosticul juridic

Societatea ARTIVA S.A.           este organizata ca fiind o societate pe actiuni astfel ca, in cazul unei eventuale situatii de criza poate emite cu usurinta obligatiuni pentru a atrage resursele necesare pentru a se autofinanta.

La data de 31 dec 2006 capitalul subscris si varsat in intregime la Registrul Comertului este de 41.696.115 RON divizat in 416.961.150 actiuni nominative fiecare avand o valoare nominala de 0.10 RON.

Actiunile ARTIVA SA sunt tranzactionate la Categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti incepand cu anul 1998, fiind emise in forma dematerializata si liber transferabile.
Compania Regisco tine evidenta la zi a registrului actionarilor Sicomed.

Structura actionariatului este urmatoarea:

Actiunile Zentivei N.V. au fost acceptate pentru negociere la Bursa din Praga si actiunile ei globale de depozit sunt negociate la bursa din Londra. Actionarii majoritari ai Zentivei sunt Sanofi-Aventis (24,9 %) Česká pojisťovna si persoane apropiate (12,3 %). Managementul si salariatii Zentivei detin impreuna 6,4 % din actiunile societatii. Ceilalti investitori institutionali si particulari detin 56,4 % de actiuni ale societatii ARTIVA.

La data de 31 decembrie 2006, Societatea este implicata in urmatoarele litigii pentru imobilizari corporale:

- Cu societatea Chimopar SA, referitor la unul din titlurile de proprietate si la alimentarea cu energie electrica.

- Cu o persoana fizica (Sunda Danut), referitor la un teren din Comuna Voluntari.

3.2 Diagnosticul comercial

Diagnosticul comercial presupune evaluarea intreprinderii din punct de vedere al calitatii produselor, a pietei in care isi desfasoara activitatea , a furnizorilor si a clientilor.

3.2.1 Produsele firmei

ARTIVA are pe piata mai mult de 280 de produse in 550 de forme farmaceutice de prezentare. Aproximativ 170 sunt produse cu prescriptie si 100 sunt disponibile ca OTC-uri si suplimenti alimentari. 

Clasificarea produselor:

a)     Produse farmaceutice :

- boli cardiovasculare

analgezice

sistemul nervos central

tractul digestiv

aparatul genitourinar

antiinflamatoare

b)     Suplimenti alimentari

c)     Cosmetice

d)     Substante active farmaceutice

3.2.2 Piata

Societatea ARTIVA N.V. este o societate farmaceutica internationala care se orienteaza pe dezvoltarea, producerea si comercializarea de produse farmaceutice generice moderne de marca. Societatea este liderul pietii in Republica Ceha, Romania si Slovacia, iar importanta ei creste rapid si in Polonia, Rusia, Bulgaria, Ucraina, precum si in tarile baltice.
Un element cheie al strategiei companiei ARTIVA, orientata spre cresterea continua a profitului, este de a face medicamente moderne mai accesibile pentru bolnavii din pietele Europei Centrale si de Est prin intermediul celor care presteaza ingrijire medicala primara. ARTIVA realizeaza aceasta crestere pe pietele dinainte si nou castigate atat prin dezvoltarea fireasca a activitatilor sale cat pe calea unor achizitii oportune.

Misiunea societatii este de a extinde tratamente de calitate, in special in domeniul ingrijirii primare. Aria de produse cuprinde aproape 280 de produse in 500 de forme farmaceutice, acoperind o gama larga de domenii terapeutice

Top 10 al companiilor farmaceutice dupa vanzari

3.2.3 Clienti

ARTIVA S.A a desfacut produsele in anul 2005 prin distribuitorii pentru produsele destinate farmaciilor si prin propria retea de distributie pentru spitale.

Principalii distribuitori ai ARTIVA S.A. dupa ponderea din totalul vanzarilor valorice sunt: Dita Import-Export SRL, Relad, Farmexpert si Fildas. Acestia au totalizat 56% din valoarea totala a vanzarilor brute in anul 2005. Produsele ARTIVA SA sunt destinate in special pietei autohtone (97% din vanzari in anul 2005) . Exporturile (care totalizeaza 5.7 milioane in 2005) s-au indreptat in special catre tarile din Comunitatea Statelor Independente.

3.2.4 Furnizori

Prin politica ARTIVA S.A. se cauta in permanenta furnizori care ofera materii prime de calitate. Departamentul Asigurarea Calitatii evalueaza permanent producatorii potentiali dar si producatorii existenti. Se au in vedere atat documentatia de calitate furnizata de catre acestia, care este necesara pentru autorizare, cat si calitatea produselor furnizate si evolutia acestora in procesul tehnologic.

Stocurile de materii prime si materiale la 31.12.2006 erau de 18.7 milioane lei, mai mici cu 0.787 milioane lei fata de 2005.

3.3 Diagnosticul resurselor umane

Numarul angajatilor companiei ARTIVA SA se ridica la o cifra de 4500 de angajati. Personalul este atat de numeros datorita conditiilor optime de lucru oferite de companie. Comitetul executiv se compune din :

Jiří Michal, presedinte al Consiliului de Administratie si Director General

Petr Sulc, vicepreledinte pentru finante

Lars Ramneborn, vicepresedinte pentru comert

Petr Suchý, vicepresedinte pentru productie si logistica

Jan Sotola, director pentru cercetare si dezvoltare

Miroslav Janousek, director pentru reglementare si calitate

Petr Pokorný, director relatii umane

Alexander Marček, director pentru finante de firma, secretar al Consiliului de Administratie

Cheltuielile cu personalul au crescut cu 67%, respectiv cu 18.6 milioane lei. Aceasta se datoreaza cresterii salariilor angajatilor in 2006 din urmatoarele cauze:

cresterea numarului de angajati de la 918 la sfarsitul lui 2005, la 1012 de angajati la sfarsitul lui 2006;

-politica de revizuire si aliniere a nivelului de salarizare la piata , pe baza studiilor de salarizare realizate de companii externe specializate;

alinierea salarizarii la standardele grupului ARTIVA;

- modificarea structurii de personal, cu cresterea ponderii angajatilor cu nivel salarial superior;

- compensari salariale pentru disponibilizati.

3.4 Diagnosticul de tehnologic

Activitatea ARTIVA S.A. se desfasoara in Bd. Theodor Pallady nr. 50, pe platforma industriala Dudesti, in zona de sud-est a municipiului Bucuresti.

Principalele capacitati de productie sunt sectia Tableta si sectia Fiola.

Volumele realizate pe capacitati de productie in 2006 au fost urmatoarele

Gradul de uzura al proprietatilor Societatii este in medie de 50%.

Amortizarea mijloacelor fixe este calculata, in concordanta cu Legea 15/1994 si Hotararea 2139/30.11.2004, utilizand metoda liniara de amortizare, precum si metoda de amortizare degresiva. Perioadele de amortizare ale mijloacelor fixe, care aproximeaza duratele de viata ale activelor, sunt conform legislatiei in vigoare dupa cum urmeaza:

Duratele de viata folosite sunt urmatoarele:

Cladiri si constructii 30-50 ani

Echipamente 5-10 ani

Mijloace de transport 5 ani

Tehnica de calcul 3 ani

Mobilier si echipament de birou 5-10 ani

• Software 1an

In anul 2006 a fost achizitionata o masina de balotat, ceea ce a permis pe de o parte limitarea spatiului destinat depozitarii acestor deseuri, iar pe de alta parte, incheierea de contracte in vederea valorificarii deseurilor de plastic, hartie si carton necontaminate.

In sustinerea preocuparii companiei fata de aspecte privind protectia mediului, in anul 2006 au fost alocate resurse pentru implementarea cerintelor standardului SR EN ISO 14001:2005. Au fost dezvoltate mecanismele de sustinere necesare indeplinirii politicii, obiectivelor si tintelor de mediu.

La sfarsitul anului 2006 a fost derulat auditul de certificare al Sistemului de Management de Mediu implementat in conformitate cu cerintele SR EN ISO 14001:2005. Acest audit se continua in luna martie 2007 cu o etapa de re-evaluare partiala a sistemului, in vederea identificarii nivelului de conformare fata de cerintele nou obtinutei Autorizatii de Mediu, nr 125 / 09.03.2007.

Preocuparile in privinta protectiei mediului inconjurator in anul 2006 au fost demonstrate prin investitiile implementate. Astfel, intr-o perioada de doar 3 luni s-au pus bazele necesare obtinerii Autorizatiei de Gospodarire a Apelor si a Autorizatiei de mediu.

Procesul de obtinere a autorizatiilor necesare continuarii derularii activitatilor de baza au constat in indeplinirea anumitor pasi, precum urmeaza:

Derularea auditului privind evacuarile substantelor periculoase / prioritar periculoase in reteaua de canalizare, in conformitate cu HG 351 / 2005

Derularea studiului de solutie pentru tratarea apelor uzate

Realizarea unei noi retele de canalizare pentru preluarea apelor tehnologice uzate si redimensionarea colectorului principal

Racordarea retelei de canalizare la reteaua oraseneasca

Semnarea contractului cu Apa Nova S.A, in vederea furnizarii serviciilor de canalizare

Obtinerea Acceptului de evacuare a apelor uzate in reteaua oraseneasca - Apa Nova

Elaborarea si depunerea documentatiei in vederea obtinetii Autorizatiei de Gospodarire a Apelor

3.5 Diagnosicul financiar

3.5.1 Analiza pozitiei financiare

Vom realiza diagnosticul financiar pe baza bilantului anual din 2004-2006 si contul de profit si pierdere pe 3 ani 2004-2006

Analiza pe baza bilantului incearca sa identifice starea de echilibru sau dezechilibru existenta la nivelul intreprinderii. Scopul analizei financiare a intreprinderii este de a oferi o caracterizare cat mai pertinenta a situatiei cu care aceasta se confrunta

Situatia comparativa a principalilor indicatori de bilant si din contul de profit si pierdere pe ultimii trei ani este prezentata astfel:

Pentru a analiza situatia financiara a intreprinderii, trebuie sa dam o mare atentie contului de profit si pierdere, pentru ca pe baza lui si a bilantului se trag concluziile privitoare la situatia financiara a companiei.

Indicatorii de echilibru financiar ce urmeaza a fi calculati sunt:

SN - Situatia neta

FR- fond rulment

o      FR propriu

o      FR imprumutat

NFR - Nevoia de fond de rulment

TN - Trezorerie neta

CF - Cash-flow.

Situatia neta este sinomina patrimoniului net, ea reprezentand valoarea datoriilor intreprinderii fata de asociati, altfel spus valoarea drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra entitatii patrimoniale. Astfel, situatia neta este echivalenta capitalurilor proprii.

Fondul de rulment se mentine pozitiv, pe intreg parcursul celor 3 ani analizati. Acest indicator este pozitiv, indicand starea de echilibru financiar in care firma se afla pe termen lung, este realizat pe baza capitalurilor proprii.

Necesarul de fond de rulment exprima partea din active circulante finantata din resurse proprii excedentare, dupa finantarea activelor pe termen lung. Deci NFR, interpretat impreuna cu FR, exprima nevoia de resurse de exploatare peste cele atrase gratuit.

Trezoreria neta pozitiva a societatii noastre exprima o stare de echilibru financiar la nivelul intregii intreprinderi. Cu toate acestea, este de preferat ca nivelul indicatorului sa fie scazut, pentru ca, in caz contrar, firma se confrunta cu o neadecvata alocare a capitalurilor disponibile.

3.5.2 Analiza performantei intreprinderii

Pe baza contului de profit si pierdere stabilim anumiti indicatori, care pot contura situatia in care firma se afla. In cazul companiei studiate, observam o crestere constanta a cifrei de afaceri, din anul 2004 pana in 2006, de asemenea, veniturile obtinute din vanzarea stocurilor si a marfurilor, sunt in continua crestere. Crescand productia, cheltuielile variabile cresc si ele, fiind influentate direct.

Rezultatul net al exercitiului este pozitiv, insemnand ca organismul, in ansamblul sau, este bine organizat, obtinand profit la sfarsitul axercitiului. Aceasta situatie favorabila se mentine pe parcursul celor 3 ani, profitul crescand scazand in 2005 fata de 2004, dar revenind intr-un trend ascendent in 2006 fata de 2005.

3.5.3 Solduri intermediare de gestiune

Marja comerciala reprezinta adaosul comercial practicat de firma de firma. In acest fel este posibila stabilirea politicii practicata de firma si anume: preturi mari ceea ce inseamna un rulaj lent sau preturi mici adica o viteza rapida de rotatie a marfurilor. In cazul nostru, avem de-a face cu practicarea unor preturi mari care duce inevitabil la rularea lenta a marfurilor.

Valoarea adaugata reprezinta exact plusul de valoare adaugat de firma prin activitatea desfasurata.De asemenea rprezinta si un potential de remunerare a actionarilor din cadrul firmei.Firma inregistreaza o valoare maxima in anul 2006.

3.5.4 Analiza pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate reprezinta cantitatea de produse ce trebuie realizata de intreprindere, astfel incat incasarile obtinute din vanzarea lor sa acopere atat cheltuielile variabile din procesul de productie, cat si cheltuielile fixe ale acestuia.

La nivelul pragului de rentabilitate, profitul obtinut de intreprindere este nul.

In cazul societatii ARTIVA S.A., pragul de rentabilitate creste in anul 2006 fata de anul 2005, iar compania depaseste aceasta cerinta de eficienta.

3.5.5 Capacitatea de autofinantare

CAF=rezultatul net+amortizarea anuala

Capacitatea de autofinantare exprima in termeni monetari posibilitatea ca firma sa-si asigure dezvoltarea prin mijloace financiare proprii.

CAF nu poate evidentia situatia incasarilor si a platilor efective cu aceeasi claritate ca si o situatie a trezoreriei, dar in absenta altor surse de informare, se poate constitui ca o posibila aproximare a situatiei acestora.

3.5.6 Rentabilitatea financiara. Indicatori

a) duratele de rotatie

Durata de rotatie stocuri=stocuri/cifra afaceri*360

Durata de rotatie creante=creante/cifra afaceri*360

Durata de rotatie active=total activ/cifra afaceri*360

Durata rotatie furnizori=valoare furnizori/cifra afaceri*360

Pentru ca firma sa se gaseasca intr-o postura favorabila, indicatorii duratelor de rotatie trebuie sa aibe niveluri cat mai scazute, in sensul ca durata in care se recupereaza aceste elemente de bilant sa fie cat mai scurta.

Durata de rotatie a activului exprima eficienta utilizarii acestora in cadrul firmei. O durata redusa de rotatie a activelor firmei exprima capacitatea ei de a genera o cifra de afaceri corespunzatoare, in conditiile alocarii unor resurse financiare, dimansionate la nivelul necesar.

Durata de rotatie a stocurilor reprezinta unul dintre cei mai relevanti indicatori legati de activitatea firmei. se observa ca durata de rotatie creste din 2004 pana in 2005 de la o valoare de aproximativ 73 zile de rotatie din cifra de afaceri, la 86 zile, ceea ce reprezinta incetinirea ritmului de vanzare a stocurilor sau cresterea acestora. In anul 2006, insa, valoarea duratei de rotatie a stocurilor revine la valoarea de 58 zile, scazand cu 28 de zile, ceea ce induce ideea de scadere a stocurilor sau faptul ca acestea se vand mult mai repede.

Cunoasterea duratei creantelor in cifra de afaceri este utila in cunoasterea eficacitatii intreprinderii in colectarea creantelor sale. Din anul 2004, pana in 2006, observam ca in cazul firmei analizate, valoarea acestui indicator creste, ceea ce face sugereaza inregistrarea unor probleme in colectarea creantelor de la clienti.

Durata de rotatie a furnizorilor in cifra de afaceri exprima perioada medie in care firma realizeaza platile fata de acestia. Durata indelungata de plata fata de furnizori ne avantajeaza, pana in anul 2005, dupa care in 2006 se observa o scadere fata de anii precedenti. Cresterea este avantajoasa, cat timp nu este afectata relatia cu furnizorii, pentru ca in acest fel se asigura un nivel al finantarii mai indelungat.

b) rate de rentabilitate

Rata de rentabilitate economica reprezinta rentabilitatea ansamblului capitalurilor investite. Deci, marimea sa este strans legata de nivelul rentabilitatilor obtinute de fiecare investitor de capitaluri in parte.

Rata de rentabilitate financiara este rata cea mai importanta a unei intreprinderi, reprezentand raportul intre profitul net obtinut si capitalurile proprii, in functie de care actionarii iau decizia de a investi sau nu intr-o afacere.

Levierul financiar reda resursele pe care firma reuseste sa le atraga de la creditorii sai, la o rata de dobanda mai mica decat rentabilitatea activitatii sale de exploatare. Va obtine un castig prin aceasta politica de finantare, majorand nivelul rentabilitatii proprietarilor firmei.

In cazul companiei ARTIVA, gradul de indatorare este scazut in anul 2004, crescand pana la 50% in 2006. Rezultatele obtinute indica o capacitate crescuta de a realiza o investitie.

ARTIVA sunt companiile cel mai putin afectate de evolutiile principalilor indici bursieri, indicand faptul ca evolutia cotatiilor acestora are un comportament independent. Kandia are, de altfel, cel mai mic indicator beta dintre companiile de pe bursa, de doar 0,04, in timp ce coeficientul pentru actiunile ARTIVA este de 0,09.

Capitolul 4. Descrierea proiectului de investitie

4.1 Scopul proiectului de investitie

Investitia companiei ARTIVA S.A consta in deschiderea unui nou nou centru de productie si testare a medicamentelor. In Bucuresti nu exista un asemenea centru iar valoarea si renumele companiei ii permit o extindere si o dezvoltare in plus fata de cele 2 puncte de desfacere deja existente in zona sectoarelor 1 si 3. Vom alege ca loc de dezvoltare, o zona aferenta sectorului 5 unde se va achizitiona un teren de 500 mp.

4.2 Fundamentarea cheltuielilor de investitii

In prima faza in urma studierii pietei imobiliare se va achizitiona terenul in valoare de 1.480.000 RON adica 845 euro/mp. Constructia cladirii se estimeaza la o suma de 1.750.000 RON (parter+2 nivele) din care 100.000 RON se vor aloca pentru mana de lucru. Fiind o constructie noua se vor lua in calcul si finisajele a caror valoare este de 300.000 RON.

Se achizitioneaza mobilier in valoare de 240.000 RON si utilaje in valoare de 700.000 RON. Deasemenea se va cumpara aparatura electrica si electronica insumand o cifra de 500.000 RON si se vor cheltui 80.000 RON pentru brevete si licente.

Firma investeste in publicitate o suma alocata de 200.000 RON, ce cuprinde : publicitatea TV, publicitate in presa scrisa si publicitate online.

Deschiderea unui nou centru de productie necesita angajarea de personal suplimentar , in consecinta se vor angaja :

60 personae - personal calificat - salariu mediu/ luna = 1.500RON - suma totala/ an 1.080.000RON

20 persoane - personal de serviciu - salariu mediu/ luna = 700 RON - suma totala/ an 168.000RON

30 persoane - chimisti - salariu mediu/ luna = 4.000RON - suma totala/ an 1.440.000RON

10 persoane - soferi - salariu mediu/ luna = 1000RON - suma totala/ an 120.000 RON

10 persoane - conducere - salariu mediu/luna = 6000RON - suma totala/ an 720.000RON

10 persoane - personal IT - salariu mediu/luna = 2000RON - suma totala/ an 240.000RON

15 persoane - personal economic - salariu mediu/luna = 2500RON - suma totala/ an 450.000RON

Cheltuielile de intretinere sunt estimate la o valoare de 100.000 RON iar cladirea va fi asigurata la valoarea reala ceea ce include costuri de 300.000RON pe an. Cheltuieli cu echipamente pentru personal 50.000 RON.

Pentru distributie se vor achizitiona 10 masini in valoare medie de 20.000 euro adica o suma totala de 700.000 RON. Cheltuielile cu intretinerea masinilor adica asigurarea obligatorie (RCA), asigurarea facultative (CASCO) si combustibil insumeaza o cifra de 500.000RON.

Cheltuielile privind achizitionarea de materii prime se ridica la un cost de 16.000.000RON.

Totalul investitiei companiei atinge suma de 26.150.000 RON care va fi finantata integral din resurse proprii.

Costurile totale, impartite pe destinatii sunt mai bine prezentate in graficul "Costurile proiectului"

1. "Costurile proiectuluide investitie"

4.3 Piata si concurenta

Odata cu aderarea marile concerne europene intrezaresc capacitate deosebite precum si o piata care se afla in plina dezvoltare achizitiile de firme in toate domeniile strategice ale Romaniei de catre companiile multiationale mai ales firmele austriece si germane care au luat cu asalt sectorul financiar si al asigurarilor precum si productiile de piese si utilaje, dar si sectorul de materii prime care la noi se afla in plina reconstructie.

Cresterile masive se manifesta de asemenea in PIB 7% in anul 2006 precum si in indicele de crestere anual indice ce ne arata ca Romania se afla in plina dezvoltare spre deosebire de alte tari.

Pentru o companie farmaceutica, oamenii sunt cei mai importanti. ARTIVA se implica intotdeuna in proiecte care isi propun sa dezvolte sau sa reconstruiasca comunitatile locale. Deasemenea Compania SC ARTIVA SA este una din putinele companii farmaceutice care se

implica proiectul pilot de diagnosticare si educare a populatiei "Obezitatea, mai mult decat o problema de imagine." In data de 20 octombrie 2007, Compania ARTIVA, unul dintre liderii industriei farmaceutice din Europa Centrala si de Est, demareaza proiectul pilot din cadrul programului de diagnosticare si educare a populatiei - "Obezitatea, mai mult decat o problema de imagine". Proiectul pilot va fi implementat la nivel national (12 orase) si va dura 3 luni, urmand ca dupa aceasta, rezultatele sa fie prezentate in cadrul manifestarilor stiintifice de profil. Proiectul pilot va fi derulat in parteneriat cu 88 de farmacii Sensiblu si 54 de medici endocrinologi in urmatoarele orase: Bucuresti, Brasov, Cluj, Constanta, Craiova, Iasi, Oradea, Ploiesti, Sibiu, Targu-Mures, Timisoara si Zalau. Alaturi de diagnosticarea obezitatii, campania urmareste si masurarea tensiunii arteriale si informarea populatiei cu privire la impactul valorilor mari ale acesteia.

Un centru de testare a medicamentelor urmand a fi dezvoltat si propulsat pe piata din Romania sub numele ARTIVA nu face decat sa imprime si deasemenea sa consolideze mai bine seriozitatea, implicarea si importanta fata de consumatori.

Capitolul 5 . Previziuni financiare pe durata finantarii

proprii

Investitia se va baza pe surse proprii, avand in vedere capacitatea de autofinantare de care compania prezentata in prezentul studiu de caz.

Capacitatea de autofinantare are o valoare destul de ridicata in anul 2004, pentru ca in al doilea an sa se modifice, suferind o scadere destul de pronuntata. In ultimul an, CAF se stabileste in jurul valorii de 44.000.000 lei, ceea ce reprezinta o valoare incurajatoare pentru posibilitatea inceperii unei noi investitii. Aceasta va genera, de asemenea, fluxuri de numerar care vor creste capacitatea de autofinantare, in perspectiva anilor urmatori si vor putea constitui baza unor noi investitii.

5.1. Calculul indicatorilor specifici studiului de fezabilitate

Luand in considerare cresterea anuala a cifrei de afaceri in anii 2004-2006 am considerat o rata de crestere anuala a cifrei de afaceri de 10%

Costurile variabile au fost aproximate la 70% ( o medie) din cifra de afaceri. Am luat, asemeni punctului anterior, in seama procentul anual din cifra de afaceri aferent costurilor variabile.

Costurile fixe au fost evaluate la suma de 10.000.000 RON

Amortizarea este liniara iar costurile ajung la 4.705.000 RON/ an.

5.1.1 Rata de actualizare

ARTIVA este una din companiile cel mai putin afectate de evolutiile principalilor indici bursieri, indicand faptul ca evolutia cotatiilor acestora are un comportament independent.

Am ales o rata de actualizare de 10% pe baza urmatoarelor considerente:

Rata de rentabilitate fara risc - 6%

Rata medie de rentabiliitate a economiei -15%

Tinta de inflatie stabilita de BNR pentru 2007 este de 4%

Coeficient de volatilitate 9%

5.1.2 Valoarea actualizata neta

Valoarea actualizata neta (VAN) este cel mai utilizat indicator folosit in evaluarea performantei unui proiect de investitii. Indicatorul reprezinta surplusul de capital rezultat la incheierea duratei de viata a investitiei. Este evident ca se doreste o valoare pozitiva si cat mai mare. In cazul intreprinderii S.C. ARTIVA S.A. valoarea VAN este pozitiva ceea ce inseamna ca proiectul este rentabil.

5.1.3 Rata de rentabilitate (RIR)

Rata interna de rentabilitate (RIR) reprezinta rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie pentru care VAN este 0. In cazul SC. ARTIVA SA, prin extrapolare, obtinem:

5.1.4 Termenul de recuperare

Termenul de recuperare (TR) exprima intervalul de timp necesar recuperarii capitalului investit prin intrarile nete de trezorerie medii anuale. Acest interval masurat in ani se poate calcula pentru fluxuri de trezorerie actualizate sau nu.

Pentru ARTIVA SA. s-au obtinut urmatoarele:

Proiectul este rentabil deoarece investitia se recupereaza mai repede decat perioada de finantare de 5 ani propusa. Proiectul arata astfel un risc minim iar solvabilitatea sa este sigura.

5.1.5 Indicele de profitabilitate

Indicele de profitabilitate (IP) reprezinta valoarea actuala neta scontata pentru o cheltuiala initiala de investitie egala cu 1. El poate fi un indicator la fel de important ca si VAN, deoarece exprima castigul net obtinut pentru o unitate monetara investita.

Valoarea inregistrata este supraunitara, ceea ce arata faptul ca proiectul este unul profitabil.

5.2    Analiza de sensibilitate

Scenariu de baza

Avand ca punct de inceput scenariul din t0, deci din 2006, se va analiza sensibilitatea proiectului de investitie la factorii mediului macroeconomic. Vom avea in vedere cifra de afaceri, cheltuielile realizate, amortizarile si provizioanele, activele circulante nete si variatia lor, precum si cel mai important element - fluxul de numerar generat de investitie (cash flow-ul)

CF viitoare vor fi afectate de conditiile pietei asa incat vom calcula variabilele ce se vor modifica:

modificarea vanzarilor crestera si scaderea loc cu +/- 5%;

modificarea ponderii CV cu =/- 5%

Modificarea CA in scenariul pesimist

Se doreste realizarea unor scenarii, in functie de volatilitatea anumitor factori si de rezultatele pe care compania le-ar obtine in conditii diferite, pe o piata care avantajeaza investitia si desfasurarea activitatii, unde trendul cifrei de afaceri si al rezultatului obtinut este in continua crestere - scenariul optimist sau pe o piata care nu primeste foarte bine investitia, care nu justifica implicarea in proiect si care prezinta o cifra de afaceri si un rezultat aflate pe un trend descrescator.

VAN(5%)= -26150000- 70182056+ 4595539+ 47379730+ 50265045+ 53257796+ 19762632 =88539818.58

VAN(10%)=-26150000- 66991961+ 40633539+ 41208084+ 41730398+ 42205229+ 15661302 =61937785.34

Prin extrapolare obtinem RIR =7.64052

Modificarea ponderii CV in CA

VAN(8%)=-26150000- 78588908+ 34768721+ 36019646+ 37248769+ 38459016+ 17166134 =35420673.1

VAN(5%)=-26150000- 80834306+ 36783888+ 52526517+ 41691714+ 44276211+ 19762632 =60662563.4

Prin extrapolare obtinem RIR = 6.894062865 %

Atat varianta scenariului optimist, cat si cea a scenariului pesimist, tine seama de ambientul macroeconomic si de o serie de factori care influenteaza activitatea intreprinderii analizate. Observam ca in cazul scenariului optimist, investitia se amortizeaza foarte repede, este de bun augur si se dovedeste a fi un proiect ideal.

Modificarea CA in scenariul pesimist

VAN(5%)= -26150000- 79292412+ 44958985+ 47646158+ 50435279+ 53332441+ 1972632 = 110693082.5

VAN(10%)=-26150000- 75688212+ 40964695+ 41439807+ 41871728+ 42264383+ 15661302 = 80363702.76

Prin extrapolare obtinem RIR = 8.2911565 %

In varianta pesimisa, se observa faptul ca investitia se amortizeaza mult mai lent, ceea ce pune un semn de intrebare asupra eficacitatii ei si a utilitatii. Astfel, putem vorbi despre un proiect bun si o investitie oportuna, insa de o slaba implementare a sa.

Modificarea ponderii CV in CA

VAN(5%)=-26150000- 66258563+ 51933673+ 54952974+ 58090039+ 61351714+ 1972632 = 153682468.3

VAN(8%)=-26150000- 64418048+ 49088541+ 50499588+ 51899580+ 53291067+ 17166134 = 131376862.2

Prin extrapolare obtinem RIR = 7.02531 %

Tehnica scenariilor

E(VAN)=0.3*88539818.58+0.4*97854995.3+0.4*110693082.5= 98911868.44

γ² (VAN) = ∑ [ VAN_i - E (VAN) ]² * probabilitate i

σ (VAN) = √ γ² (VAN)

γ² (VAN) = 74359719241381.70

σ (VAN) = 8623208.176

Din calculele realizate mai sus se poate deduce faptul ca valoarea actualizata neta (VAN) va apartine intervalului [90288660;107535077].

Capitolul 6. Finantarea proiectului de investitii

Capacitatea de autofinantare are o valoare destul de ridicata, ceeaa ce incurajeaza efectuarea investitiei din surse proprii. Presupunem o activitate la fel de pronuntata a ARTIVA si in urmatorii ani, o eficienta similara si o cota de piata cel putin constanta.

Chiar si in anul 2005, desi inregistreaza o valoare cu mult sub cea a anului 2004, ARTIVA mentine o buna gestionare a resurselor, reusind sa inregistreze premenent cifre si profituri incurajatoare.

Daca in ultimul an, CAF se stabileste in jurul valorii de 44.000.000 lei, acest fapt reprezinta o valoare incurajatoare pentru posibilitatea inceperii unei noi investitii. Aceasta va genera, de asemenea, fluxuri de numerar care vor creste capacitatea de autofinantare, in perspectiva anilor urmatori si vor putea constitui baza unor noi investitii.

Capitolul 7. Concluzii

In topul primelor 10 companii producatoare de medicamente si suplimente alimentare, ARTIVA S.A. se doreste a fi o companie elitista. Proiectul propus concretizat in investitia intr-un centru modern de testare a produselor medicamentoase si cosmetice, propune o absorbtie brusca de lichiditati in cantitati mari, insa promite, conform analizei, sa se amortizeze foarte rapid, si sa genereze, la randul sau, cash-flow-uri.

Investitia va fi folosita nu numai in scop propriu, ci si pentru contractarea diversilor clienti, mari producatori de cosmetice, care se vor arata interesati sa verifice toleranta gamei de bunuri oferite spre comercializare. Dansii vor fi, de asemenea, interesati de pastrarea unei relatii de lunga durata cu aces centru de testare, ceea ce va fi in beneficiul ARTIVA.

Din studiul efectuat, se observa faptul ca intreprinderea, avand o capacitate mare de auto-finantare si neoferind dividende in ultimul an, isi poate permite realizarea investitiei, fara a considera acest fapt un efort financiar deosebit. In perspectiva privind, nu este un proiect care necesita foarte multe eforturi, deoarece observam faptul ca se amortizeaza rapid, fara a afecta activitatea si performanete S.C. ARTIVA S.A..

Bibliografie

• "Evaluarea intreprinderii"-Vasile Robu, Claudia Serban, Daniela Tutui;
• "Management financiar"-Victor Dragota, Laura Obreja, Anamaria Ciobanu, Mihaela Dragota;
• "Gestiunea financiara a intreprinderii" - Georgeta Vintila;
• www.businessmagazin.ro
• www.ARTIVA.ro
• www.bursatransport.ro
• www.bvb.ro
• www.mfinante.ro
• www.primet.ro
• www.capital.ro
• http://customer.kinecto.ro/ARTIVA