|
|
|
PREGATIREA MUNCII PE TEREN
Munca pe teren presupune petrecerea mai multor ani de catre antropolog cu oamenii pe care ii studiaza. Aceasta nu inseamna ca pregatirile pentru munca pe teren nu sunt si ele consumatoare de timp. Uneori, ele pot dura mai mult timp decat cercetarea propriu-zisa facuta pe teren. Pregatirea cercetarii este constituita din doua faze importante: a. Alegerea unei teme; b. Circumscrierea laturilor ce vor fi abordate in profunzime din tema aleasa.
a. Alegerea temei
Alegerea temei de cercetare este un proces posibil a fi influentat de mai multi factori:
1. Experienta proprie a cercetatorului. Un antropolog, provenit dintr-o familie domiciliata inir-un mediu urban este de presupus ca nu va prefera sa desfasoare o munca pe teren intr-un sat sau intr-o suburbie a unui mare oras. De asemenea, fiind fascinat de fatalitatea si complexitatea relatiilor organizationale ale vietii economice si sociale, in care deja a participat un numar oarecare de ani, antropologul este de presupus ca nu va inclina sa-si aleaga o tema de cercetare din domeniul religiei sau al medicinei magice;
2. Existenta unor goluri in literatura de specialitate. Am putea lua ca exemplu cunoasterea oamenilor din Muntii Apuseni, in ansamblu, si a motilor, in special. Exista despre aceasta zona studii istorice, economice, dar lipsesc, aproape cu desavarsire, cercetarile de antropologie culturala. Aceasta in conditiile in care exista pericolul pierderii definitive a bogatiei culturii banuite a exista aici.
in tratatele de antropologie, publicate in Occident se discuta, in acest context, problema domeniilor pe care le au la dispozitie cercetatorii pentru alegerea temelor de investigatie. Sunt avute in vedere doua posibilitati: 1. Studierea unor societati mici, a unor societati izolate; 2. Studierea unor societati deschise. Se remarca cu acest prilej faptul ca studiul unor societati izolate non-industriale a fost, din punct de vedere istoric, principalul interes din partea antropologiei. Aceste societati au fost studiate holistic si privite ca unitati izolate. Cu timpul, ca urmare a acumularii unor cunostinte din toate partile lumii, trasaturile acestor societati au putut fi privite ca parti ale unui intreg integrat (umanitatea). De asemenea, aceste societati au evoluat odata cu expansiunea sistemului industrial si au devenit mult mai permeabile si mai receptive la lumea din afara. Cat priveste cercetarea celui de-al doilea tip de societati, ea nu mai este o exceptie. Au devenit subiecte de cercetare: miscarile sociale din America Latina, orasele, suburbiile unor capitale, saracia, comunitatile de tarani din vecinatatea urbana etc.
b. Circumscrierea temei de cercetare
Circumscrierea laturilor ce urmeaza a fi efectiv cercetate are o insemnatate notabila. De rezolvarea ei depinde coborarea de la general si speculativ, la concret, la viata propriu zisa a oamenilor. Intereseaza, in aceasta ordine de idei, cateva aspecte mai importante, in primul rand, este vorba despre formularea unor ipoteze capabile sa explice de ce oamenii se comporta, actioneaza si gandesc asa cum o fac. Daca, de pilda, ne propunem sa studiem manifestarile de cultura populara ale motilor, considerate a fi bogate si deosebite, atunci explicatia acestei stari de lucruri s-ar putea gasi in raportul dintre laturile traditionale si laturile moderne ale vietii lor. Este de presupus ca existenta unor laturi traditionale, viguroase, explica bogatia culturii populare a motilor. Bineinteles, pentru a face operationala aceasta ipoteza este necesar sa stabilim ce intelegem prin traditional, ce intelegem prin modern, care este cursul trecerii de la traditional la modern, care sunt criteriile determinarii progreselor facute de traditional spre modern etc. in al doilea rand, focalizarea in cadrul temei, spre anumite domenii, inseamna si stabilirea populatiei care va constitui sursa datelor cercetarii. Ramanand la exemplul dat mai inainte, este nevoie sa stabilim ce intelegem prin moti. intr-o viziune vaga toti locuitorii Muntilor Apuseni sunt moti. In realitate, motii au ca vatra istorica Depresiunea Vaii Ariesului din jurul orasului Campeni si in amonte precum si Depresiunea Abrudului. Cu timpul, insa, ei au migrat in toate punctele cardinale, asezandu-se, de preferinta, pe cursurile superioare ale unor rauri si paraie (de exemplu Somes, Iara, Crisul Alb, Valea Draganului etc.). S-ar putea imagina o schema gen tinta, cu trei cercuri concentrice pentru a localiza aria de expansiune a motilor: Zona zero (tara motilor in sens istoric, Depresiunea Vaii Ariesului si a Abrudului), Zona l (aflata in proximitatea tarii motilor, ca un fel de halo destul de evident, dar nu prea extins) si Zona // (cele mai indepartate asezari ale motilor, ce se extind spre Cluj, Turda, Alba-Iuiia, Beius etc.).
