Unitati specializate in comercializarea de materiale si produse in sistem en-gros:rol, structura obiectului de activitate, sistem de relatii

Unitati specializate in comercializarea de materiale si produse in sistem en-gros:rol, structura obiectului de activitate, sistem de relatii

Intr-o economie moderna mai rar se intampla ca producatorii sa vanda marfurile pe care le produc direct utilizatorilor finali. Vanzarea revine intermediarilor.

o      prima categorie o formeaza angrosistii si detailistii care cumpara marfurile in nume propriu si apoi le revand la un pret mai mare decat cel de achizitionare. Acestia se numesc intermediari comerciali.

o      a doua categorie o formeaza reprezentantii comerciali, curierii, atasatii comerciali, acestia fiind cei care prospecteaza piata, contracteaza potentialii clienti si transmit ofertele sub titlu propriu.

o      a treia categorie este reprezentata de unitatile de transport, banci, antrepozite, care faciliteaza operatiunile de aprovizionare fara a participa la negocieri.

Unitatile specializate in comercializarea in sistem en gros joaca un rol important in inlesnirea transferului materialelor si produselor de la sursele de obtinere (producatori) la consumatori datorita faptului ca:

simplifica procesele  de desfacere si aprovizionare in special pentru micii consumatori si cand paleta consumatorilor pentru un produs este extinsa iar cererea vizeaza cantitati mici;

cunosc bine piata, produsele si pretentiile consumatorilor.

intervin in procesul de transfer al produselor cu cheltuieli reduse (se aprovizioneaza cu cantitati mari si obtin bonificatii);

percep un adaos comercial, care acopera cheltuielile proprii si-i asigura un profit rezonabil.

Parerea ca s-ar incalca costurile de aprovizionare este infirmata de urmatoarele:

produsele sunt necesare consumatorilor mici, care prin micile lor comenzi nu pot obtine rabat comercial sau bonificatii;

produsele de la furnizorii aflati la distante mari pentru care transportul unor cantitati mici necesita cheltuieli mari;

produsele a caror comercializare necesita cheltuieli mari de intrare in piata pentru producatori;

produsele necesare consumatorilor intr-o gama sortimentala variata, in cantitati mici, care sunt fabricate de mai multi producatori distincti si pentru care aprovizionarea de la depozitul angrosistului permite formarea de loturi complexe asortate la fiecare transport.

Intermediarii comerciali in tarile cu economie moderna, dezvoltata ocupa 80% din piata produselor.

S-au dezvoltat doua categorii de intermediari:

a)     centre de cumparare (de aprovizionare-vanzare) care asigura comercializarea unei palete largi de produse;

b)     intermediarii obisnuiti, care preiau spre comercializare o gama mai restransa de produse direct de la producatori si de la centrele de cumparare.

Producator centre de cumparare + intermediari (angrosisti), care

formeaza canale lungi de comercializare;

Producator consumator

formeaza canale scurte de comercializare

Producator magazine proprii sau publice

formeaza canale medii de comercializare

Intermediarul comercial poate infiinta filiale, depozite, magazine in tara cat si peste hotare.

Unitatile specializate in comercializarea de materiale si produse in sistem en gros functioneaza in contextul Legii nr. 31/1990 si a actului constitutiv propriu.

Structura obiectului de activitate:

a) marketing, achizitionare si desfacere de produse:

- prospectarea pietei, a consumatorilor si stabilirea necesarului acestora intr-o perioada determinata;

- intocmirea portofoliului de comenzi, oferte, stabilirea relatiilor cu partenerii;

- preluarea integrala a desfacerii unor produse;

- organizarea de magazine de desfacere cu amanuntul;

- aprovizionarea la timp a consumatorilor;

- preluarea unor stocuri disponibile in vederea desfacerii;

- activitate de promotie;

- organizarea de actiuni de subfurnizorat.

b) inchirieri, concesiuni, consulting.

- leasing[1], inchirieri de utilaje, aparate, spatii de depozitare si magazii;

- consulting pentru firme cu privire la metodele moderne de depozitare, utilare, conservare, proiectare depozite;

- supravegheri de inventarieri, stocuri, bilanturi materiale;

- efectuarea de operatiuni contabile, informatice, gestionare etc.

c) relatii economico-financiare si juridice.

Structura organizatorica a unitatilor specializate in comercializarea de produse este compusa din:

1. Structura manageriala care este definita de:

- compartimentele care coordoneaza activitatea de baza;

- compartimentele financiare si de contabilitate, de asigurare a personalului muncitor, cel administrativ etc.

2. Structura de productie specifica - respectiv de executie a activitatilor de profil:

- depozite, magazii si gestiuni organizate ca subunitati de baza;

- laborator de analize;

- sector transporturi, intretinere, reparatii;

- sectie pregatitoare pentru efectuarea unor operatii inainte de servirea consumatorilor.

Intre cele doua structuri exista colaborare:

- de decizie si subordonare, cu sens de actiune pe verticala;

- de colaborare cu sens de actiune pe orizontala.

Principalele relatii pe care le organizeaza o unitate specializata in comercializarea en gros sunt:

- intre producatori sifurnizori;

- alti intermediari comerciali;

- burse de marfuri;

- unitati specializate in organizarea de targuri si oboare;

- clienti diversi;

- retele de magazine publice;

- reteaua proprie de magazine;

- unitati de transport;

- unitati specializate in service;

- unitati financiar - bancare;

- Camera de Comert si Industrie;

- Institutul de Economie Mondiala;

- unitati specializate in furnizarea de informatii despre piata, in general despre partenerii reali si potentiali;

- reprezentanti sau reprezentante comerciale;

- unitatile de reclama si publicitate.