Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

PLAN DE AFACERI - Salon de infrumusetare - Economica si Managementul Afacerilor

INTRODUCERE

O data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana piata logistica s-a dezvoltat foarte mult. Anularea barierelor vamale si extinderea pietei unice europene a avut un efect de transformare asupra pietei logistice, in sensul extinderii acesteia. Pietele logistice expres sau prin contract au investit foarte mult in noi spatii, fie pe seama unor clienti multinationali deja existenti, fie prin dezvoltarea speculativa a propriilor operatiuni. In aceste conditii firmele din Romania trebuie sa se alinieze la standardele impuse de intrarea pe piata a unor concurenti puternici ale caror obiective sunt de a introduce produse si servicii noi.

Pornind de la aceste ipoteze, ne propunem sa implementam constructia unui depozit logistic pentru o firma de transport din judetul Giurgiu.



Pentru a realiza acest lucru intr-un mod eficient, vom analiza situatia actuala a firmei, vom calcula capacitatea sa de finantare pentru a determina valoarea maxima a investitiei. Se face o previziune a situatiei financiare a firmei fara a face proiectul investitional pentru a determina evolutia firmei in viitor si necesitatea acesteia de a realiza o schimbare.

Se analizeaza structura investitiei pentru a se determina costul exact al acesteia, precum si viitoarele castiguri ce vor deriva din ea, in folosul firmei. De asemenea se vor face analiza de scenarii, analiza Monte Carlo, de senzitivitate si arborele de decizie.

La final, vom previziona situatia firmei pe 10 ani, incluzand in calcule si aportul investitiei.

Diagnostic juridic

Firma SC Ekommerce SRL este infiintata in anul 2008, pe baza legii nr 31/1990, art.4 privind societatile comerciale, inregistrata la Registrul Comertului in Judetul Giurgiu, desfasurandu-si activitatea respectand toate prevederile legii. Obiectul activitatii mentionat in actul constitutiv este furnizarea serviciilor de transport marfa pe plan intern si international.

Forma de organizare a societatii este cea cu raspundere limitata, raspunderea asociatilor fiind limitata la partile sociale. Asociatii sunt in numar de doi, cu parti egale in firma (50%), participand activ in desfasurarea activitatii firmei, unul avand functia de director economic si unul fiind administrator. Din acest punct de vedere, firma este mai putin sigura pentru creditori datorita raspunderii limitate, debitele fiind garantate intr-o anumita limita.

Pe de alta parte, capitalul social al firmei este de 1.000 RON in prezent, fiind majorat in anul 2009 de la 200 RON, suma ce a fost necesara la constituirea firmei conform prevederilor legale in vigoare cu privire la societatile comerciale cu raspundere limitata. Capitalul a fost aportat de cei doi asociati, la constituirea firmei si varsat in intregime.

Registrele societatii sunt cele cerute de lege si evidentele sunt tinute in bune conditii, inregistrarile fiind facute cu regularitate si in conformitate cu normele legale in vigoare. Contabilitatea este tinuta de o persoana specializata angajata cu o norma de 4 ore.

Societatea economica nu detine alte active fixe in afara de masinile utilizate in activitatea curenta, sediul firmei fiind inchiriat. Firma nu a contractat credite inca, in afara de o linie de credit realizata in 2008, avand o relatie buna cu BRD - sucursala Giurgiu la care are si contul curent deschis.

Contractele realizate de firma cu furnizorii si clientii sai sunt ferme si realizate conform prevederilor legale in vigoare.

Cu privire la angajati, cu fiecare dintre acestia s-a incheiat un contract individual de munca in care sunt prevazute drepturile si obligatiile fiecarui angajat. Pana in prezent firma si-a onorat toate obligatiile fata de angajati prevazute in contractele de munca si nu au existat litigii sau contestatii inregistrate la instantele judecatoresti intre angajati si administratie.

Din punct de vedere fiscal, firma si-a achitat toate datoriile la timp, nu s-au inregistrat penalitati sau majorari. In perioada analizata (2008-2010) firma este platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor, incadrandu-se in limitele prevazute de lege (realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta in proportie mai mare de 50% din veniturile totale; are intre 1 si 9 angajati inclusiv, are o cifra de afaceri mai mica de 100.000 euro; capitalul este detinut de persoane, altele decat statul sau institutiile publice). Cu toate acestea, in anul 2009 nu mai respecta conditiile impuse (cea privitoare la cifra de afaceri) si, conform legii, incepand cu 2010 va deveni platitoare de impozit pe profit (16%), detaliu luat in considerare in cadrul previziunii realizate in continuare.

In urma analizei SWOT putem concluziona ca firma are o structura buna din punct de vedere juridic, mai ales ca si-a respectat toate obligatiile ce ii revin. Singura limitare care ar putea exista este aceea ca raspunderea limitata a asociatilor s-ar putea sa departeze creditorii.

Diagnostic comercial

Diagnosticul comercial este o radiografie facuta firmei prin care se identifica piata de aprovizionare si de desfacere a activitatii desfasurate, accentul cazand pe clienti, produse sau servicii oferite, materiale folosite, metode de promovar, concurenta si altele.

Astfel de diagnoza fost efectuata companiei de transport EKOMMERCE SRL, cu sediul social in judetul Giurgiu. Activitatea principala a companiei este transportul de marfa la nivel local si la nivel international, canalizat pe transportul de marfa spre si dinspre Bulgaria, desi, in perioada analizata firma a incercat sa implementeze si un sistem de curierat rapid, insa a renuntat din cauza unor disensiuni cu clientii sai.

In urma analizei situatiei clientilor, EKOMMERCE SRL are in portofoliu companii cu care desfasoara afaceri pe baza unui contract, fara intermediari. Compania prefera contactul direct cu clientul, in urma cauia poate stabili detalii concludente privind incarcarea, transportul, livrarea, modalitatea de plata si alte detalii specifice fiecarui transport. Acest lucru ajuta si la fidelizarea clientilor, un detaliu extrem de important pentru o firma in plina dezvoltare. Contactul direct cu clientul creste increderea acestuia in firma. Exista totusi cazuri in care apar clienti prin intermediari, de multe ori prin Bursa de Transporturi (piata cererilor si ofertelor din domeniul transportului de marfa). Aceasta metoda este folosita in cazul in care firma transporta marfa pe o distanta mare si pentru a se minimiza costurile aceasta cauta prin intermediul Bursei de Transporturi o cursa avantajoasa. Intermedierea este folosita cand clientul este necunoscut si asigura oarecum firma ca va fi platita si ca respectivul client este serios.

De exemplu, daca firma transporta ceva la Cluj, distanta fiind prea mare, se cauta o cursa de legatura care sa le minimizeze costurile, in principiu catre Giurgiu sau chiar Bucuresti. Astfel, soferii sunt in permanenta ocupati, iar activitatea este mult eficientizata.

Majoritatea clientilor cu care compania colaboreaza sunt persoane juridice din zona Giurgiu si Bucuresti, printre ei aflandu-se si persoane juridice din Bulgaria.

Odata cu aderarea celor doua tari la Uniunea Europeana, volumul marfurilor transportate intre cele doua tari, Romania si Bulgaria, a crescut considerabil. Ca rezultat cifra de afaceri crescand substantial de la an la an. Perspectiva construirii culoarului 4 de transport - paneuropean va influenta pozitiv domeniul trasnportului de marfa din zona Giurgiu. De asemenea, cu siguranta se vor infiinta si alte firme de transport in zona, deci, EKOMMERCE SRL are un avantaj semnificativ in zona.

Compania in prezent are o flota de 11 autocamioane, din care 8 de capacitatea mare (peste 20 t) si 3 de capacitate mica (sub 10 t). Intretinerea acestor vehicule este facuta in service-uri autorizate, cu care compania are incheiate contracte si pe baza carora beneficiaza de avantaje (reduceri considerabile la manopera, preturi preferentiale la anumite piese de schimb). Aceste colaborari cu service-urile sunt asociate cu furnizorul de piese de schimb, care de asemenea ofera reduceri de pret, termene de livrare rezonabile, toate acestea pe baza contractuala. Astfel de colaborari scad cheltuielile si imbunatatesc calitatea serviciilor prestate de firma. De asemenea, timpul in care este remediata vreo problema tehnica este mult redus, astfel masinile sunt in continua miscare, deci profiturile sunt in crestere.

Un alt avantaj, care a reiesit in urma diagnosticului comercial, este alimentarea cu combustibil a autocamioanelor pe baza de carduri, oferite de furnizorul de carburanti - compania Rompetrol. Aceasta facilitate consta in decontarea la sfarsitul unei luni calendaristice a combustibului cumparat pe parcursul acelei perioade. Astfel compania poate controla consumul masinilor si poate elimina suspiciunile legate de alimentarea cu carburant, care pana nu de mult era o practica destul de uzuala prin care soferii inselau conducerea, metoda poate fi descrisa astfel: cantitatea combustibilul cumparat nu corespundea cu bonurile pe care le luau soferii de la statiile de alimentare, diferenta dintre suma platita (mai mica) si valoarea bonului (mai mare) ramanea soferilor. De asemenea, cardurile poarta si anumite beneficii, bonusuri acordate de Rompetrol pe baza cantitatii de combustibil cumparat, reducandu-se facturile conform bonusului primit.

In plus, compania intentioneaza sa monteze un sistem de monitorizare a flotei prin intermediul sistemului GPS (Global Positioning System), acest sistem va imbunatati si eficientiza controlul asupra autocamioanelor (astfel de sisteme furnizeaza informatii relevante privind consumul, localizare)si a marfii (in orice moment se poate verifica unde se afla marfa) si altele. Un alt avantaj este faptul ca soferii se vor deplasa mai usor si mai repede in zone pe care nu se le stiu, fara riscul de a se rataci.

Activitatea principala este transportul de marfa pe plan intern si international, totusi compania a incercat sa ofere si servicii de curierat rapid, intentia finalizandu-se in procurarea unei masini cu capacitate de transport redusa. Din cauza dorintei clientilor de a transporta marfa intr-un timp foarte scurt pe distante mari, compania a hotarat sa ramana la activitatea care a consacrat-o, concentrandu-se asupra ideii de a deveni un competitor puternic piata transporturilor in zona Giurgiu. Disensiunile create din cauza curieratului rapid nu au afectat activitatea companiei deoarece respectivii clienti nu au legatura si cu transportul de marfa. Compania a renuntat la curieratul rapid pentru ca nu era eficient, iar clientii nu si-au respectat intelegerea cu firma.

Concurenta companiei este formata din mai multe firme de transport, care segmenteaza piata locala foarte mult, in viitorul apropiat se asteapta o consolidare a pietei, tocmai de aceea investitia pe care o prevede firma in depozit ar ajuta la castigarea unei parti importante din piata. Avand in vedere si ce am precizat anterior, zona de sud a tarii este in pline dezvoltare, mai ales zona Giurgiului datorita existentei vamii. Sute de tone de marfa tranziteaza vama zilnic spre destinatii interne sau externe. Acest lucru este un avantaj major pentru EKOMMERCE SRL care deja este cunoscuta in judet si in zona de sud a tarii. Doar furnizand servicii complete (transport, logistica, depozitare) se pot castiga cote din piata. Totusi existenta companiilor cu renume in domeniul transportului, cu o putere financiara mare si flote considerabile ca: Dumagas, Willie Bertz, Aquila, Maersk si altele; pot sa "sufoce" companiile mici care sunt la inceput.

Pentru serviciul prestat compania percepe un tarif care este calculat pe baza greutatii marfii (x lei/ 1 tona de marfa) corelata cu distanta parcursa (x lei/ 1 km parcurs). Aceasta metoda este cea mai des intalnita in domeniul transporturilor, exceptii facand tarifele fixe care sunt stabilite intre orasele tarii (ex: x lei pe distanta Bucuresti - Brasov, greutatea marfii fiind neglijabila).

Marfa pe care o transporta compania este intotdeauna asigurata, ca masura de precautie la eventualele pericole cu care se confrunta domeniul transportului. Participarea si clientului la asigurare are loc atunci cand valoarea marfii transportate este foarte mare. In astfel de cazuri prima care trebuie platita companiei de asigurari se imparte intre proprietarul marfii si transportator. Companiile de asigurari cu care colaboreaza transportatorul sunt: Asiban si Banca Transilvania - datorita facilitatilor si tarifelor pe care le percep cele doua companii de asigurari si relatiilor pe care le au inca de la infiintarea companiei. Companiile de asigurari cu care lucreaza sunt de renume national si stabile financiar, deci nu exista niciun risc in acest aspect. In trecut compania a intampinat mici dificultati in transport, niste "pirati" ai autostrazilor furandu-le din masina marfa, insa nu de mare valoare. Cand furtul a fost raportat a iesit la iveala faptul ca si politia era implicata in acele atacuri si nu s-a solutionat nimic. Cu toate acestea, asigurarea a acoperit pagubele, compania neavand pierderi.

In domeniul in care activeaza compania promovarea se face pe baza portofoliului de clienti, adica clientii aduc la randul lor posibili clienti. Promovare de genul indoor prin reviste (cele de specialitate uneori nu exista sau nu sunt numeroase), brosuri, scrisori, articole de presa sau outdoor (panouri publicitare) nu este relevanta, datorita profilului afacerii care nu este de adresat unei mase de populatii. De aceea strategia de promovare a serviciilor de transport se face exclusiv prin intermediul internetului (intentia firmei este de a-si construi un website) si prin intermediul clientilor (cu ajutorul materialelor de genul: carti de vizita, brosuri, pixuri personalizate si altele). Datorita dezvoltarii afacerii de transport de marfa, compania a evidentiat necesitatea si altor metode de promovare. Asadar, EKOMMERCE SRL intentioneaza ca prin intermediul depozitului de logistica pe care doreste sa-l construiasca in viitoul apropiat (pozitionarea terenului la marginea soselei), le va oferi posibilitatea montarii unei lucrari de volumetrie (reclama luminoasa). In plus, suprafata prelatelor cu care sunt echipate remorcile autocamioanelor poate fi exploatat la maximum, de aceea in curand compania va angaja o firma care sa-i execute serviciul de colantare. Acest gen de reclama (indoor) este extrem de sigur, bazandu-se mai ales pe increderea reciproca intre clienti si companie.

In urma analizei SWOT au reiesit urmatoarele rezultate:

Strenghts - compania are avantaje legate de zona in care activeaza;

intr-un timp relativ scurt (3 ani de la infiintare), portofoliul ei este considerabil;

posibilitatea construirii depozitului de logistica ar fi un alt atu al firmei.

Weaknesses - ca slaba promovare;

numarului mic de autocamioane raportat la cererile venite din partea clientilor.

Opportunities - consolidarea pietei pe plan local;

construirea depozitului ar determina o castigare a unei cote importante din piata.

Threats - amenintarile cu care se confrunta compania vin din partea companiilor cu renume si cu putere financiara, care reusesc sa acopere cererea cu care se confrunta EKOMMERCE SRL.

Diagnostic de resurse umane

Analiza diagnostic a resurselor umane este utilizata pentru perfectionarea procesului si a managementului de resurse umane. In cadrul acestei analize vor fi identificate punctele tari si punctele slabe ale gestionarii resurselor umane, opiniile angajatiilor despre strategia si managementul companiei, necesitatile de instruire si perfectionare a personalului, nevoile de reorganizare sau restructurare a firmei.

In diagnosticarea resurselor umane ale unei firme se pune accent pe de o parte, pe dimensiunea, structura si comportamentul acestora, iar pe de alta parte pe eficienta potentialului uman.

Diagnosticul de resurse umane pleaca in primul rand de la organigrama firmei.

Firma noastra, EKOMMERCE SRL, este o firma de transporturi cu sediul social in judetul Giurgiu. Activitatea principala a companiei este transportul de marfa atat la nivel local cat si international, cu precadere in Bulgaria. Firma prezinta urmatoarea organigrama:


MUNCITORI NECALIFICATI

 


Regulamentul de organizare si functionare pus in aplicare in cadrul sectorului, este in concordanta cu legislatia romaneasca, iar relatiile dintre compartimente sunt de subordonare si colaborare, concepute astfel incat sa permita atingerea obiectivelor societatii. Un avantaj major al firmei este ca, datorita numarului mic de angajati, relatiile sunt strans facute, iar soferii sunt in permanenta sub controlul administratorului, ceea ce duce la eficientizarea activitatii.

Fiecare salariat are intocmita fisa postului conform contractului individual de munca, prin care acestuia ii sunt aduse la cunostinta atributiile de serviciu si modul de respectare a normelor de protectie a muncii si a mediului.

In aceasta categorie intra, pe langa "performantele" ecologice ale masinilor, si protectia soferilor prin actele legislative. Mai precis, niciun sofer nu are voie sa conduca mai mult de 4 ore non-stop, tocmai pentru protectia proprie si a celor din jurul sau (ceilalti participanti la trafic). Pentru ca acest lucru sa fie clar realizat, fiecare masina are instalat un sistem prin care (cu ajutorul unei cartele pe care fiecare sofer o are, personalizata) un sofer nu poate conduce mai mult de patru ore non-stop, fiind atentionat cand a depasit acest interval. De aceea, pe curse mai lungi, soferii pleaca in numar de doi, tocmai pentru a putea face schimb, fara a se opri masina.

Activitatea companiei este dirijata de 14 persoane astfel:

  • Administrator
  • Directorul economic
  • Secretara
  • Contabila
  • Sapte soferi
  • Doi munictori necalificati
  • Un magazioner

Dupa cum se observa si din organigrama, administratorul si directorul economic se afla pe aceeasi linie, deoarece ei sunt actionarii firmei fiecare avand cate o cota egala de 50%.

Toti angajatii au contract de munca cu exceptia administratorului. De asemenea contabila are un contract part-time, de patru ore pe zi. Din cei sapte soferi, trei au atestate, unul are atestat de tehnician in transporturi si trei nu au atestate fiind astfel soferi in prealabil pe masinile de capacitate mai mica.

In ceea ce priveste structura pe sexe, aceasta este urmatoarea :

Masculin:

Directorul economic

Soferii

Muncitorii necalificatii

Magazionerul

Feminin

Administratorul

Secretara

Contabila

Toti angajatii au colaborat cu aceasta firma inca de la infiintarea acesteia. Astfel toti au o vechime in munca de cel putin 4 ani. Acest aspect este foarte important deoarece structura dupa vechime este echilibrata putandu-se astfel manifesta o politica adecvata de formare a personalului, acest lucru ajutand la imbunatatirea relatiilor din cadrul firmei. Analiza structurii dupa vechime si evolutia sa in timp poate furniza informatii cu privire la strategia angajarilor efectuate de intreprindere, dar si a eforturilor sale pentru stabilizarea personalului.

Soferii au fost trimisi de catre firma la diverse instructaje din cadrul acestui segment economic, calitatea muncii lor fiind mult imbunatatita. Evident, costurile au fost suportate de catre firma fara a se imputa ceva soferilor.

De asemenea, gasim un ehilibru si in structura de varsta a personalului, astfel :

Administratorul si directorul economic au varste cuprinse intre 30 - 45 ani

Soferii au varste cuprinse intre 30 si 40 ani, exceptie facand soferul cu atestat in tehnician de transporturi care are peste 40 ani

Muncitorii necalificati au varste intre 34 - 40 ani

Secretara, contabila si magazionerul au varste intre 27 si 33 ani

In ceea ce priveste nivelul de calificare al personalului acesta se poate detalia astfel:

Administratorul si directorul economic au studii superioare detinand de asemenea diplome de masterat

Contabila si secretara au studii superioara fara masterat

Soferul cu atestat de tehnician de transporturi are studii postliceala avand un nivel de pregatire superior

Ceilalti soferi au studii liceale cu un nivel de pregatire mediu

Muncitorii necalificati si magazionerul au finalizat scoala profesionala

De la infiintarea companiei nu a avut loc nici un eveniment care sa puna in pericol viata vreunui angajat. De asemenea nu au avut loc greve sau alte manifestari care sa opreasca activitatea firmei. Toti angajatii au dat dovada de seriozitate neexistand lipsuri nemotivate.

Pe de alta parte, compania nu a fost implicata in nici un scandal, nu au existat litigii care sa necesite interventia inspectiei de munca sau litigii care sa ajunga in fata instantei judecatoresti.

Echipa de conducere, dupa cum am ilustrat mai sus este tanara (35 - 40 ani), cu studii superioare si absolvirea masteratului si cu experienta in domeniu, iar relatiile dintre acestia sunt de colaborare.

Investitia care urmeaza sa fie realizata va necesita un numar de persoane care sa o exploateze. Din calculele realizate a reiesit faptul ca depozitul va necesita un administrator (sef de depozit) , trei angajati care sa conduca cele doua stivuitoare ce vor fi utilizate in activitate, precum si sase persoane cu functia de caraus (descarca marfa si o pune la dispozitia stivuitoarelor).

In baza celor prezentate pana acum se realizeaza o analiza SWOT in care se evidentiaza punctele forte si cele slabe.

Strenghts

Personalul este bine calificat, cu experienta

Nu au existat concedieri si probleme in vederea gasirii unui personal adecvat, acestia fiind in firma inca de la infiintarea ei

Structura echilibrata pe varste care evidentiaza un mediu de lucru amiabil, deschis, cooperant, egal

Exista un climat intern favorabil tuturor agajatiilor

Personalul este capabil sa se adapteze la innoire

Absenta grevelor

Absenta litigiilor

Protectia muncii este corespunzatoare reflectata prin reducerea sau chiar eliminarea accidentelor de munca

Echipa de conducere este tanara, dinamica

Weaknesses

Existenta unui numar de personal redus cu experienta si pregatire superioara

Inexistenta unor forme de ridicare a nivelului de pregatire a muncitorilor

Motivatii si recompense insuficiente pentru salariatii cu rezultate deosebite in activitatea depusa.

Opportunities

Existenta unei scoli postliceala de soferi in Jud Giurgiu, un avantaj pentru firma deoarece forta de munca in domeniu este accesibila si disponibila imediat

Apropierea geografica de Bucuresti poate fi benefica mai ales datorita diverselor cursuri si traininguri pentru personal care se desfasoara si care ajuta la perfectionarea personalului.

Threats

Angajatii trebuie motivati financiar mai bine pentru a nu se migra catre alti angajatori din domeniu. Acest lucru nu s-a intamplat pana in prezent, insa firma trebuie sa fie mereu in alerta.


Pentru a inlatura aceste deficiente conducerea ar trebui sa fie preocupata mai mult de ridicarea nivelului profesional al angajatilor sai, de a proiecta un sistem de recompensare stimulativ pentru cei cu rezultate deosebite in activitatea depusa si de a angaja mai mult personal calificat.

Diagnostic tehnic


Diagnosticul tehnic presupune expertiza cladirilor si utilajelor cu analiza momentelor punerii in functiune a fondurilor fixe, a gradului de uzura, a performantelor comparativ cu utilaje similare fabricate in prezent, a utilajelor ce nu mai pot fi folosite in viitor, a valorii fondurilor fixe in conservare, a posibilitatilor intreprinderii de a-si asigura utilitatile (gaze, apa, energie).

Pentru a pune in evidenta cateva aspecte mai importante cu privire la aceasta analiza, am calculat urmatorii indicatori:

Gradul de inzestrare tehnica

Cifra de afaceri la 1.000 RON fonduri fixe

Gradul de inzestrare tehnica este calculat in tabelul de mai jos:

ANUL -1-

Mijloace fixe (in RON)

-2-

Numar mediu angajati

-3-

Grad de inzestrare tehnica 2/3 (RON/angajat)

2008

53.732

2

26.866

2009

192.116

3

64.038,67

2010

453.415

5

90.683



Se observa valoarea mare a inzestrarii tehnice pe salariat. Acest rezultat poate avea mai multe explicatii. Pe de o parte, in domeniul prestarii de servicii, si mai cu seama pe piata transporturilor, numarul de angajati nu este necesar sa fie ridicat, mai ales la o firma aflata in primii 3 ani de activitate cand se afla inca in stadiul de alcatuire a unui portofoliu cat mai stabil si larg de clienti. Pe de alta parte, costul mijloacelor fixe necesare (masinile pentru transport) este destul de ridicat, fiind obligatoriu inca de la inceput sa existe o cat mai larga gama de capacitati si tonaje pentru a se obtine un segment cat mai larg din piata, iar pierderile/transport sa fie cat mai mici.

De asemenea, gradul de inzestrare a crescut foarte mult in fiecare an, exclusiv pe seama achizitionarii de noi utilitare, avand in vedere ca firma nu mai detine alte imobilizari corporale in situatia in care cladirea sediului este inchiriata, iar terenul pe care urmeaza sa se construiasca depozitul logistic este inca declarat pe numele unuia dintre asociati.

Tabelul de mai jos prezinta valoarea cifrei de afaceri la 1000 RON de fonduri fixe. Cifrele arata capacitatea firmei de a obtine venituri mai mari decat fondurile imobilizate. In plus, cresterea acestui indicator demonstreaza si faptul ca, in ciuda noilor investitii in active fixe facute in fiecare an pentru dezvoltarea firmei, activitatea a crescut intr-un ritm mai rapid decat cel al alocarilor permanente, deci achizitiile au fost decizii corecte.


ANUL -1-

Cifra de afaceri -2-

Mijloace fixe (in RON)     -3-

Cifra de afaceri la 1000 RON fonduri fixe                            2/3 x 1000 (RON)

2008

77.752

53.732

1.447,03

2009

365.456

192.116

1.902,27

2010

1.014.269

453.415

2.236,96

Pentru desfasurarea activitatii sale, EKOMMERCE SRL dispune de un parc auto de 6 utilitare Mercedes-Benz cu sarcini maxime de incarcare cuprinse intre 6.5 si 26 tone, varietate care asigura o buna capacitate de adaptare la nevoile clientilor companiei.


TIP UTILITARA

CAPACITATE DE INCARCARE

NUMAR UTILITARE DETINUTE

ANUL DE ACHIZITIE

Mercedes AXOR

22 t

2

2010

24 t

1

2008

26 t

2

2009

Mercedes ATEGO

6.5 t

1

2010

Avand in vedere marca acestor vehicule comerciale, avantajele sunt evidente: performante sporite, consum redus de combustibil, intervale de intretinere mari si fiabilitate. De asemenea, combinatia dintre sistemul de suspensii pe aer si sasiul lasat ofera posibilitatea unor multiple intrebuintari ale masinilor din punctul de vedere al tipului de materiale ce pot fi transportate.

Modalitatea de achizitie este leasingul pe 2 sau 3 ani pentru masinile noi, masinile neavand nevoie de multe revizii. Cu cat masina este mai noua, cu atat calitatea sa este mai buna si necesita mai putine resurse materiale.

Masinile cumparate prin leasing sunt:

masina de mare tonaj cumparata in 2008 cu leasing pe 3 ani;

trei masini in 2009, una cu leasing pe 2 ani si doua cu leasing pe 3 ani.

Cu toate acestea, o parte dintre masini sunt achizitionate second-hand, fiind cumparate cu "banii jos", din propriile lichiditati ale firmei. Aceste masini sunt foarte bine verificate inainte de achizitie de catre soferii firmei, precum si de un specialist pentru a se asigura ca sunt de o calitate ridicata. Avantajul acestei metode este ca firma nu se indatoreaza si nu va trebui sa suporte o cheltuiala lunara cu leasingul acestor masini.

Firma si-a deschis activitatea cu un auto-camion de mare tonaj cu o capacitate de 24 tone, iar in anul 2008 a decis cumpararea inca unei masini cu o capacitate de 26 tone, precum si a unei masini mici. In cursul anului 2008 a mai cumparat o masina mica, folosita in activitatea de curierat pe care firma a desfasurat-o temporar, insa aceasta a fost vanduta ulterior, ca urmare a incetarii activitatii mentionate anterior.

Rezultatele bune obtinute in primul an de activitate au facut posibile investitii masive in vederea maririi capacitatii de a raspunde la cererea in crestere de pe piata transportului de marfa din Zona Libera Giurgiu.

In anul 2009 s-a incercat si intrarea pe piata curieratului, insa s-a renuntat dupa scurta vreme, pentru ca firma nu dispune de o retea de sucursale in diferite zone ale tarii care sa asigure un timp de livrare competitiv cu cel al firmelor consacrate pe aceasta piata. Un al doilea motiv pentru care s-a renuntat la curierat a fost faptul ca respectivul client nu respecta termenele de livrare prevazute in contract, facand astfel inposibil transportul marfii.

Totusi, in acest ultim an de analiza s-au achizitionat si utilitare cu o sarcina maxima de incarcare de maxim 22 tone cu scopul atragerii unei clientele diferite, pe fondul unei concurente acerbe pe segmentul transportului de mare tonaj.

In acelasi timp, tot in 2009, firma a mai achizitionat o utilitara de mic tonaj, 6.5 tone pentru a raspunde cererii de transport pe distante scurte sau comenzi mici. Aceasta utilitara duce la eficientizarea activitatii deoarece nu se mai folosesc masinile mari pentru transporturi de cantitati reduse, iar firma nu trebuie sa mai renunta la astfel de comenzi.

In ceea ce priveste starea parcului de masini, se poate observa din tabelul de mai jos faptul ca, pe ansamblu, gradul de uzura este scazut. Acest lucru este explicabil prin faptul ca masinile au o vechime de cel mult 2 ani conform datelor de analiza, dar procentele de sub 11% sunt si consecinta faptului ca pentru calcul se utilizeaza valoarea amortizarii care nu prezinta o imagine corecta a uzurii fizice a mijloacelor fixe (care este data de numarul de kilometri parcursi si de anul de fabricatie al fiecarei masini in parte).

ANUL -1-

Valoarea amortizarii -2-

Mijloace fixe (in RON)     -3-

Gradul de uzura a mijloacelor fixe 2/3 x100 (%)

2008

2.828

53.732

5.26

2009

20.776

192.116

10.81

2010

31.683

453.415

6.99

De asemenea, se poate adauga faptul ca pentru toate utilitarele exista calendare de revizie tehnica obligatorie (conform legislatiei in vigoare), dar sunt programate si revizii comandate de firma pentru intretinerea si reparatia parcului auto.

In privinta comparatiei cu concurenta, compania X ofera servicii de acelasi nivel calitativ, beneficiind de tehnologie ce respecta standardele impuse si comparabila din punctul de vedere al caracteristicilor si varietatii cu cea a marilor firme de transporturi de marfa la nivel national. Desigur, dezavantajul este parcul restrans fata de cel al filialelor internationale ale liderilor la nivel mondial.

Mentionam inca o data ca firma are contracte incheiate cu un service autorizat precum si cu un furnizor de piese auto. Acest lucru faciliteaza rezolvarea oricarei probleme tehnice ale masinilor intr-un timp rapid si foarte eficient, contractele fiind facute pe baza de fidelitate.


Analiza SWOT


In urma analizarii potentialului tehnic existent si a modului de intretinere si reparare a masinilor din dotare, putem trage urmatoarele concluzii :


Puncte forte (Strengths)

Parcul auto relativ nou, cu o uzura redusa, compus din utilitare de un inalt nivel calitativ (marca Mercedes) si bine intretinut

Varietatea capacitatii de incarcare a masinilor care, daca nu ar exista poate duce la pierderile pe transport datorate subutilizarii sau utilizarii ineficiente


Puncte slabe (Weaknesses)

Capacitatea relativ mica de a face fata cererilor unor potentiali noi clienti din cauza unui parc destul de restrans care satisface in principal nevoile actualilor clienti

Numarul mic de salariati implicati direct in activitatea productiva care pot executa cererile de livrare de la alti clienti decat cei cu care firma se afla sub contract

Masinile second-hand care pot ridica probleme uneori desi au fost intens inspectate inainte de achizitie


Oportunitati (Opportunities)

Posibilitatea de a obtine rezultate favorabile ca urmare a intrarii pe un nou segment de piata prin achizitionarea utilitarelor de capacitate mica

Achizitionarea unor masini care sa fie folosite pentru transporturi "speciale", cum ar fi masini frigorifice sau cele care sunt pentru transporturi fragile


Amenintari (Threats)

Concurenta in crestere pe piata transportului de marfa si dificultatea dispersarii riscului prin intrarea pe o noua piata (cea a curieratului) din cauza lipsei de extindere in teritoriu si parcului auto restrans.



Diagnostic de mediu



Pentru acest tip de diagnostic, firma este analizata din punctul de vedere al dotarii parcului auto cu catalizatoare impotriva emisiilor toxice.


Clasele de emisii in care se incadreaza utilitarele sunt urmatoarele :

o      autocamionul de tonaj mic este echipat cu EURO 3

o      2 autocamioane de mare tonaj au motoare non-euro

o      3 autocamioane de mare tonaj au motoare EURO 3


Dupa cate se observa, nici una dintre masini nu respecta actualele standarde in domeniu (EURO 4 incepand cu ianuarie 2009), dar majoritatea au motoare euro 3, ceea ce arata ca firma este pe drumul cel bun in materie de dotare tehnica.

Fabrica din Worth unde sunt construite modelele Mercedes din dotare functioneaza respectand un sistem de management pentru protejarea mediului care este inspectat regulat de specialisti in mediu independenti si care respecta toate normele de mediu EMAS si ISO 14001.

De aceea, la proiectarea autovehiculelor comerciale se are in vedere de catre inginerii producatorului german si reciclarea. Folosirea materialelor de cea mai buna calitate, a materialelor reciclabile precum aluminiu sau SMC duroplast este la fel de importanta ca si etichetarea tuturor componentelor - toate acestea pentru a asigura o reciclare optima.

Totusi, masinile non-euro este recomandabil sa fie scoase din uz sau valorificate pe piata second-hand, deoarece acestea nu sunt ecologice.

De asemenea, putem spune ca, odata cu trecerea timpului, la achizitionarea unor noi utilitare s-a avut in vedere si aspectul protejarii mediului, ceea ce arata ca firma isi indreapta atentia si spre efectele pe care serviciile oferite le pot determina.

Totodata, prin intretinerea corespunzatoare a parcului auto, compania obtine atat un proces de productie fluid, neexistand timp mort pentru reparatii de mare amploare determinate de hibe mai vechi, cat si evitarea poluarii prin pierderi de uleiuri sau alte substante toxice ale motorului.

Se are in vedere in anul 2009 aducerea intregului parc de masini la standardul euro 3 si achizitionarea unor utilitare echipate cu catalizator euro 4.

In ceea ce priveste investitia ce se doreste a fi facuta, mentionam ca materialele folosite si intreaga tehnologie de constructie utilizata respecta standardele europene in domeniu, iar pentru dotarea si intretinerea depozitului urmeaza sa se foloseasca pe cat posibil materiale reciclabile sau nepoluante.

Investitia va aduce nou, din punct de vedere tehnic, doua stivuitoare pentru manevrarea marfii. Acestea vor fi dotate cu filtre pentru a fi nepoluante sau chiar pe baterie, metoda electrica fiind complet ecologica.

De asemenea, potrivit conducerii firmei, exista intentia de a se realiza si o zona verde in perimetrul depozitului logistic pentru recreerea clientilor acestuia, dar si angajatilor EKOMMERCE SRL, avand in vedere ca, odata cu terminarea constructiei sediul va fi mutat la aceasta adresa pentru a parasi cladirea actuala care este inchiriata si, deci, presupune cheltuieli lunare pentru chirie.


Analiza SWOT


Concluziile celor prezentate se pot concretiza in:


Puncte forte (Strengths)

Parcul de masini ce respecta aproape in intregime standardele euro 3


Puncte slabe (Weaknesses)

Cele doua utilitare non-euro care implica si taxe mai ridicate din punct de vedere ecologic

Oportunitati (Opportunities)

Intretinerea corespunzatoare a parcului auto care micsoreaza emisiile de noxe si pierderile de substante toxice pentru mediul inconjurator, aspect care poate intarzia reechiparea masinilor cu catalizatoare Euro 4

Amenintari (Threats)

- Pericolul impunerii prin lege a folosirii de utilitare ce respecta un anumit standard (spre exemplu Euro3) pentru desfasurarea de activitati economice in scopul reducerii impactului asupra mediului inconjurator, avand in vedere ca firma detine doua masini cu motoare non-euro pe care nu le-ar mai putea valorifica la preturi juste.

ANALIZA PERFORMANTEI INTREPRINDERII SC Ekommerce SRL, IN PERIOADA 2008-2010

Societatea are urmatoarea situatie bilantiera in perioada 2008-2010 (elementele care sunt zero in bilant nu au mai fost mentionate in analiza noastra):

- RON -

Elemente de bilant

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

0

1

2

3

Imobilizari necorporale

0

2.094

2.094

Imobilizari corporale

53.732

190.022

451.321

Total activ imobilizat

53.732

192.116

453.415

Creante

7.584

75.560

104.063

Casa si conturi la banci

12.535

3.295

130.657

Cheltuieli in avans

0

9.830

14.295

Total activ circulant

20.119

88.685

249.015

TOTAL ACTIV

73.851

280.801

702.430

Capital social

200

1.000

1.000

Rezerve din reevaluare

30.082

30.082

30.082

Total capitaluri

30.282

31.082

31.082

Datorii pe o perioada < 1 an

43.569

172.345

462.878

Datorii pe o perioada > 1 an

0

77.374

208.470

Total datorii

43.569

249.719

671.348

TOTAL PASIV

73.851

280.801

702.430


Pe baza bilantului financiar pe cei trei ani (2008, 2009 si 2010) se va face analiza echilibrului financiar. In acest scop determinam ponderea fiecarui element in structura bilantului pentru a defini indicatorii ce caracterizeaza echilibrul financiar pe baza de bilant. Se observa ca anumite elemente sunt zero in bilant, datorita faptului ca firma este relativ noua (3 ani de la infiintare), acest lucru usurand cu mult calculele noastre.


2008


ACTIV IMOBILIZAT

(72,76%)

53.732

CAPITALURI PROPRII (41%)

30.282

ACTIV CIRCULANT

(27,24%)

20.119

DATORII PE TERMEN LUNG (0%)

0

DATORII PE TERMEN SCURT

(59%)

43.569


2009

ACTIV IMOBILIZAT

(68,42%)

192.116

CAPITALURI PROPRII (11,07%)

31.082

ACTIV CIRCULANT

(31,58%)

88.685

DATORII PE TERMEN LUNG (27,55%)

77.374


DATORII PE TERMEN SCURT

(61,38%)

172.345

2010

ACTIV IMOBILIZAT

(64,45%)

453.415

CAPITALURI PROPRII (4,42%)

31.082

ACTIV CIRCULANT

(35,55%)

249.015

DATORII PE TERMEN LUNG (29,68%)

208.470

DATORII PE TERMEN SCURT

(65,90%)

462.878

Observam ca ponderea activelor (fixe si ciculante) s-a pastrat aproximativ constanta in totalul activului pe parcursul perioadei analizate, asta mai ales datorita faptului ca activul a crescut in total, achizitionandu-se mai multe masini (active fixe) si realizand mai multe creante si cheltuieli in avans (active circulante).

Capitalurile proprii sunt in continua scadere ca si proportie din totalul pasivului, asta datorita faptului ca, in valoare absoluta, se modifica foarte putin (1.000 RON), in timp ce datoriile pe termen lung si scurt cresc foarte mult din cauza necesarului de finantare a activitatii.

Dupa cum am precizat si mai sus, ponderea datoriilor financiare (pe termen lung si scurt) evolueaza in sensul cresterii lor in valoare absoluta, precum si in procent din totalul pasivului. Acest lucru este normal pentru o firma care este in plina dezvoltare si are nevoie permanenta de finantare (se stie ca firmele in curs de dezvoltare sunt puternic indatorate).

Diagnostic financiar

Analiza fondului de rulment (FR)

Fondul de rulment arata masura in care resursele permanente ale firmei sunt disponibile pentru sustinerea activelor fixe. Se calculeaza conform formulelor:

FR = Capitaluri permanente- Active imobilizate

Unde: Capitaluri permanente = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung

Sau

FR = Activ circulant - Datorii pe termen scurt

In urma calculelor noastre a reiesit urmatoarea situatie a fondului de rulment (RON):

AN

Cap proprii

Datorii pe TL

Cap permanente

Active imob

Fond rulment

0

1

2

3=1+2

4

5=3-4

2008

30,082

0

30,082

53,732

-23,650

2009

31,082

77,374

108,456

190,022

-81,566

2010

31,082

208,470

239,552

451,321

-211,769

Concluzie: Se observa ca fondul de rulment are valori negative in fiecare an. Acest lucru se explica prin faptul ca activele sale imobilizate cresc foarte mult de la un an la altul datorita achizitionarii masinilor de mare tonaj care contribuie substantial la cresterea activelor imobilizate. De asemenea, la acest fapt mai contribuie si capitalul social care este aproape constant si scazut in raport cu activele imobilizate.

Totusi, putem afirma ca intreprinderea nu s-a indatorat inca atat de mult pe cat ar fi putut, ceea ce este un lucru pozitiv avand in vedere faptul ca aceasta se va indatora la momentul realizarii investitiei analizata.

Ulterior realizarii investitiei, activele imobilizate vor creste cu o suma substantiala, care va conduce la scaderea fondului de rulment. Firma trebuie sa tina cont de acest detaliu si sa creasca disponibilitatile.

Fondul de rulment este practic sursa de finantare a nevoilor curente ale firmei, exprimate prin necesarul de fond de rulment.

Analiza necesarului de fond de rulment (NFR)

Acest indicator ne arata spre ce resurse se orienteaza fondul de rulment, exact ce elemente din firma se vor finanta prin intermediul fondului de rulment. Se calculeaza conform relatiei:

Necesarul de fond de rulment = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Unde: Active Circulante = Casa si conturi la banci + Creante + Cheltuieli in avans

In urma calculelor noastre a reiesit urmatoarea situatie a necesarului de fond de rulment (RON):

AN

Active circulante

Datorii pe TS

Necesar de fond de rulment

0

1

2

3=1-2

2008

20,119

43,569

-23,450

2009

88,685

172,345

-83,660

2010

249,015

462,878

-213,863

Concluzie: Necesarul de fond de rulment are valori negative si in continua scadere, in perioada de analiza. Putem interpreta faptul ca politica firmei nu este una de crestere a acestui indicator, mai ales pentru ca pana acum nu s-au facut investitii majore. Insa, acest lucru se va schimba o data cu realizarea investitiei pusa in discutie deoarece vor trebuie finantate mai multe active.

Analiza trezoreriei nete (TN)

Dupa ce s-au calculat FR si NFR, trezoreria neta se afla conform relatiei:

Trezoreria neta = Fond de rulment - Necesar de fond de rulment

In urma calculelor noastre a rezultat urmatoarea situatie a trezoreriei nete (RON):

AN

Fond rulment

Necesar de fond de rulment

Trezoreria neta

0

1

2

3=1-2

2008

-23,650

-23,450



-200

2009

-81,566

-83,660

2,094

2010

-211,769

-213,863

2,094

Concluzie: Se observa ca trezoreria neta este negativa in primul an, lucru normal deoarece firma in primul an a folosit foarte multe resurse pentru a-si porni activitatea. Valoarea negativa semnifica faptul ca s-au folosit mai multe resurse decat erau disponibile in acel moment. Cu toate acestea, suma este mica, de doar 200 RON.

In urmatorii doi ani, in schimb, observam ca trezoreria neta este pozitiva. Nu are o valoare foarte ridicata, doar 2.094 RON, insa acest lucru inseamna ca firma a avut resurse disponibile pe care nu le-a utilizat. Se observa ca suma este constanta in ultimii doi ani, fondul de rulment si necesarul de fond de rulment au evoluat in acelasi ritm.

Faptul ca trezoreria neta este pozitiva este benefic pentru firma, inseamna ca are resurse cu care poate contribui la realizarea viitoarei investitii.

Analiza echilibrului financiar pe baza a trei conturi de profit si pierdere (CPP) din perioada 2008-2010

Conturile de profit si pierdere ale societatii Ekommerce SRL se prezinta in felul urmator, pentru perioada analizata (2008 - 2010):

- RON -

INDICATORI

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

0

1

2

3

CIFRA DE AFACERI NETA

77.752

365.456

1.014.269

Productia vanduta

77.752

365.456

1.014269

Alte venituri din exploatare

0

0

4.202

VENITURI DIN EXPLOATARE

77.752

365.456

1.018.471

Cheltuieli cu materiile prime si consumabile

26.795

140.765

387.358

Alte cheltuieli materiale

1.086

10.577

5.986

Energie si apa

0

424

1.710

Cheltuieli cu personalul

2.226

14.360

47.769

Amortizare

2.828

20.776

31.683

Alte cheltuieli de exploatare

17.600

93.677

168.039

Cheltuieli privind prestatiile externe

13.564

78.935

117.325

Cheltuieli cu alte imp si taxe asimilate

4.036

14.240

16.610

CHELTUIELI DE EXPLOATARE

50.535

280.579

642.545

REZULTAT DIN EXPLOATARE

27.217

84.877

375.926

Venituri din dobanzi

8

12

22

Alte venituri financiare

-32

458

0

VENITURI FINANCIARE

-24

470

22

Alte cheltuieli financiare

0

579

107

REZULTAT FINANCIAR

24

109

85

REZULTAT CURENT

27.193

84.768

375.841

VENITURI TOTALE

77.728

365.926

1.018.493

CHELTUIELI TOTALE

50.535

281.158

642.652

PROFIT BRUT

27.193

84.768

375.841

IMPOZIT MICROINTREPRINDERE

1.166

10.978

30.555

PROFIT NET

26.027

73.790

345.286

Precizam ca, la fel ca la reprezentarea bilantului, elementele cu valoare zero au fost eliminate din tabel.

Soldurile intermediare de gestiune (SIG)

In contabilitate, soldurile intermediare de gestiune formeaza o reprezentare a contului de rezultate (contul de profit si pierdere).

Sunt indicatori sub forma unor solduri, denumite si marje, care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, in stransa legatura cu structura de venituri si cheltuieli aferenta activitatii unei firme.

Sunt necesare pentru: analiza economico-financiara a firmei, plecand de la datele contabile si pentru intocmirea conturilor nationale.

Situatia soldurilor intermediare de gestiune pentru firma analizata este dupa cum urmeaza:

- RON -

SIG

Relatia de calcul

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Marja comerciala

Venituri din vanzarea marfurilor  - Cheltuieli cu marfurile

0

0

0

Productia exercitiului

Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata

77.752

365.456

1.014.269

Valoarea adaugata

Marja comerciala  + Productia exercitiului -Consumuri de la terti (externe)

36.307

134.755

501.890

SIG

Relatia de calcul

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Excedent brut din exploatare

Valoarea adaugata + Subventii de exploatare -Impozite,taxe si varsaminte asimilate - Cheltuieli de personal(salarii, cheltuieli sociale)

30.045

105.653

415.229

Rezultatul exploatarii

Excedentul brut de exploatare (EBE) + Alte venituri din exploatare -Alte chelt din exploatare - Amortizare din exploatare - Ven din provizioane - Chelt cu provizioanele

27.217

84.877

375.926

Rezultatul curent

Rezultatul exploatarii + Venituri financiare -Cheltuieli financiare

27.193

84.768

375.841

Rezultatul exercitiului

Rezultatul curent + Venituri exceptionale -Cheltuieli exceptionale - Imp pe profit

26.027

73.790

345.286

Evolutia cifrei de afaceri (CA)


2008-2009

2009-2010

∆CA relativa

370%

177%

∆CA absoluta

287.704

648.813

Dupa cum observam, evolutia cifrei de afaceri este una pozitiva si cu o variatie ridicata de la un an la altul. Evolutia de acest tip este specifica firmelor care sunt la inceputul activitatii, datorita puternicei intrari pe piata.

Capacitatea de autofinantare (CAF)

Capacitatea de autofinantare reprezinta ansamblul resurselor financiare obtinute din operatiile de exploatare de care firma ar putea dispune pentru a acoperi nevoile financiare pentru continuarea activitatii si pentru dezvoltare. Ca utilitate, acest indicator masoara capacitatea intreprinderii de a finanta prin propriile sale resurse nevoile financiare curente: dividende, investitii, rambursarea datoriilor. Privita in dinamica, Capacitatea de autofinantare constituie un nivel util de comparatie de la un an la altul, rezultatul net nefiind suficient. Pentru obtinerea unei imagini complete privind pozitia financiara a intreprinderii pe piata, acest indicator nu se utilizeaza individual, ci impreuna cu o serie de altii: de structura patrimoniala, lichiditate, solvabilitate, de rentabilitate etc.

Calculul acestui indicator prezinta o deosebita importanta pentru adoptarea deciziilor curente privind desfacerea, aratand cate procente din volumul vanzarilor sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor fixe si obtinerea unui profit. Cu cat acest indicator va fi mai mare, cu atat si profitul va fi mai ridicat, asta insemnand ca intreprinderea trebuie sa orienteze politica de fabricatie si desfacere catre produsele cu factorul de acoperire cel mai ridicat. Pe baza factorului de acoperire se poate calcula, de asemenea, pretul de productie unitar ca pret de vanzare, conducerea intreprinderii putand adopta decizii rapide in politica de preturi.

Exista doua metode pentru calculul acestui indicator, dupa cum urmeaza:

Metoda deductiva (RON)

Capacitatea de autofinantare (CAF)

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Excedentul brut de exploatare (EBE)

+Venituri Financiare incasate

-Cheltuieli financiare platite

+Venituri extraordinare incasate

-Cheltuieli extraordinare platite

-Impozit pe profit

30.045

+0

-24

+0

-0

-1.166

105.653

+458

-579

+0

-0

-10.978

415.229

+22

-11.929

+0

-0

-30.555

= Capacitatea de autofinantare (CAF)

28.855

94.554

372.767

Metoda aditiva(RON)

Capacitatea de autofinantare (CAF)

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Profitul net

+Amortizare din exploatare

+Provizioane din exploatare

+Cheltuieli exceptionale calculate

+Valoarea elementelor de activ cedate

-Reluari ale provizioanelor

-Venituri nete din cedarea de activelor

26.027

+2.828

+0

+0

+0


-0

-0

73.790

+20.774

+0

+0

+0


-0

-0

345.286

+31.683

+0

+0

+0


-0

-4202

= Capacitatea de autofinantare (CAF)

28.855

94.554

371.767

Se observa ca rezultatul este acelasi, indiferent de metoda utilizata, lucru normal de vreme ce datele se refera la aceleasi situatii financiare.

Observam ca indicatorul are o valoare mare si in continua si rapida crestere:

2008 - 2009 - Diferenta absoluta = 65.699 RON, Diferenta relativa = 227,69%;

2009 - 2010 - Diferenta absoluta = 277.213 RON, Diferenta relativa = 293,18%

Acest lucru indica faptul ca firma are o ridicata capacitate de autofinantare pe

care nu a utilizat-o pana in prezent, situatie favorabila pentru investitia care se va realiza in curand.

In acelasi timp, capacitatea de autofinantare va creste o data cu realizarea investitiei care va genera alte cash-flow-uri la randul ei.

Analiza sistemului de rate

Denumirea ratei

Relatia de calcul

Valori

2008

Valori

2009

Valori

2010

Rentabilitatea activului economic brut

Excedent brut de expl / Activ total (capital angajat)

40,68%

37,62%

59,11%

Rata de prelevare a chelt financiare

Cheltuieli financiare/ Excedent brut de exploatare

0%

1,93%

2,87%

Rata imobilizarilor financiare

Imobilizari financiare /

Activ total

0%

0%

0%

Rata activelor de trezorerie

Activ de trezorerie/ Activ total

Activ de trezorerie =

VMP+Disponibilitati

16,97%

1,17%

18,60%

Rentabilitatea activului economic brut indica ce castig aduce o unitate de activ. Mai precis, cat excedent produce o unitate de activ economic. Dupa cum se observa, indicatorul scade putin in perioada 2008-2009, insa creste apoi mult mai mult, aproape 60%, mai ales din cauza cresterii cifrei de afaceri.

Trebuie mentionat ca si activul economic creste foarte mult in perioada analizata, deci trebuie recunoscut ca excedentul vrut de exploatare a crescut chiar cu un ritm mai alert decat cifra de afaceri, ceea ce este o performanta pentru firma.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este strans legata de cheltuielile firmei cu privire la dobanzi. Dupa cum se observa, rata este foarte scazuta, chiar daca in 2010 ajunge aproape 3% din cauza unei linii de credit contractate de la o institutie bancara.

Rata imobilizarilor financiare arata ponderea acestora in totalul activului, insa in cazul nostru este 0% deoarece firma nu detine imobilizari financiare.

Rata activelor de trezorerie arata ponderea acestora in totalul activului. Activele de trezorerie sunt acele active foarte lichide, rapid transformabile in bani. In cazul nostru se refera doar la ponderea disponibilitatilor la banci in totalul activului.

Observam ca acest indicator scade foarte mult in anul 2009, din cauza achizitionarii de mijloace fixe (masini) din disponibilitatile existente. Cu toate acestea, in 2010, la fel ca si primul indicator calculat, rata activelor de trezorerie creste chiar mai mai mult ca in 2008 tocmai datorita cresterii disponibilitatilor existente.

Ipoteze ale previziunii fara proiectul de investitie


Piata transporturilor de marfa rutiere va cunoaste o ampla dezvoltare in urmatorii ani ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, ca da posibilitatea agentilor economici cu acest obiect de activitate sa gaseasca noi parteneri strategici si sa isi mareasca astfel veniturile incasate.

In ciuda acestei evolutii in ansamblu, pentru firmele mici, sub 75 angajati si cu un parc de masini mai redus de 100, situatia va decurge in mod opus acestei tendinte. Conform unui studiu comandat de YGREC pentru "Anuarul transporturilor din Romania" in anul 2010, din cauza concurentei acerbe determinata de intrarea unor noi companii de talie internationala pe piata care a dus si la scaderea tarifelor (datorata cresterii numarului ofertantilor), cifra de afaceri a inceput sa scada in anul 2010. Rezultat nu s-a inregistrat si la firma analizata, insa acest aspect este explicabil prin faptul ca aceasta nu si-a atins potentialul de crestere, fiind inca in primii trei ani de activitate.

Totusi, pentru previziune s-a tinut cont de evolutiile prognozate de compania de consultanta "Compass Consulting" in cadul studiului mentionat, deoarece probabilitatea ca EKOMMERCE SRL sa fie afectata de aceste schimbari de fond este ridicata, mai ales pe termen lung.

Se observa din Anexa 1 ca s-a mers pe continuarea cresterii cifrei de afaceri pentru primii doi ani de previziune, insa mult moderata fata de cresterile din anii 2008-2010, pentru a se pastra oarecum trendul natural de crestere al unei firme noi, insa cu o amploare in scadere datorata constrangerilor pietei.

In urmatorii 8 ani de previziune s-a trecut la un trend de scadere graduala a cifrei de afaceri care urmareste foarte bine evolutia estimata a pietei din studiul respectiv.

Pentru indicatorul "Alte venituri din exploatare" s-a mers pe valoarea nula, avand in vedere ca acestea nu au o aparitie constanta in contul de profit si pierdere al firmei, ci sunt mai degraba accidentale.

Pentru cheltuielile materiale s-a calculat ponderea in cifra de afaceri in anii 2008-2010 si s-a ales pentru previziune o valoare situata intre rezultatele obtinute, si anume 40%, care s-a aplicat mai departe pentru fiecare an in parte.

Cheltuielile salariale au fost fundamentate in previziune aplicand o majorare salariala anuala de 10% care sa acopere rata inflatiei si sa creasca puterea de cumparare a angajatilor, aspect ca i-ar putea fideliza. Aceasta decizie a fost luata prin prisma a doua constatari. In primul rand, conform planurilor celor doi asociati, pe termen mediu nu vor mai fi achizitionate utilitare pentru largirea parcului, asadar nu este nevoie de personal suplimentar, deoarece ar fi redundant. In al doilea rand, personalul administrativ poate fi considerat suficient pentru talia firmei.

In ceea ce priveste amortizarea s-a utilizat calendarul de achizitionare a autovehiculelor achitate integral pe loc si perioadele de valabilitate a contractelor de leasing puse la dispozitie de firma. Acestea arata urmatoarea situatie:


ANUL

PRET ACHIZITIE CASH

(RON)

LEASING

AN DE EXPIRARE

VALOARE REZIDUALA (EUR)

2008

537317



2009

136290

2008

35000

2010

261299

2008

15000

2009

30000

2009

30000

2011




2012

54000



2013

38000



48000

2014

215000



2015

160000



72500

2016





In cadrul previziunii s-a plecat de la ideea ca firma doreste sa isi mentina numarul de masini si pe viitor, inlocuindu-le pe cele care ies din uz cu unele achizitionate de pe piata second-hand. In Anexa 2 a fost pusa in evidenta diferenta de marime a amortizarii datorata unei cresteri a pretului utilitarelor cu caracteristici similare celor vandute de firma.

Optiunea pentru autovehicule uzate este explicata de costuri mai reduse ale reparatiilor comparativ cu potentialele cheltuieli cu leasingul sau creditele pentru nevoi nominalizate ca alternative la modul de innoire a parcului ales de firma.

In legatura cu metoda de amortizare practicata, EKOMMERCE SRL a ales-o pe cea liniara pe o perioada de 5 ani. Sumele rezultate din acest mod de fundamentare sunt detaliate in Anexa 2.

Pentru categoria de alte cheltuieli fixe de exploatare s-a folosit in previziune valoarea din ultimul an pentru care exista date efective, 2010. Aceasta alegere se explica prin faptul ca numarul masinilor detinute nu se modifica pe parcursul anilor, chiar daca nu toate intra in proprietatea firmei de la inceputul folosintei. Pe de alta parte, datorita achizitionarii unor masini de pe piata second-hand pentru inlocuirea celor complet amortizate , putem spune ca din punctul de vedere al calitatii parcului de masini nu se inregistreaza diferente semnificative pe termen lung, asadar cheltuielile de reparatii pot fi considerate aproximativ constante. Acelasi rationament se pastreaza si pentru restul elementelor care intra in aceasta categorie.

Pentru veniturile din dobanzi se observa un trend crescator pe parcursul celor 3 ani, totusi marimea lor este aproape nesemnificativa. Pentru previziune am decis pastrarea nivelului inregistrat in anul 2010, pentru a putea fi luata in calcul si ipoteza unei stagnari a cresterii acestora ca varianta cea mai pesimista.

Avand in vedere oscilatiile mari inregistrate in cazul veniturilor din categoria "Alte venituri financiare" si valoarea lor nula din ultimul an, aceasta a fost pastrata si pentru urmatorii 10 ani.

In principiu, cheltuielile cu dobanzile au fost in permanenta zero in cazul firmei X, asadar nivelul a fost folosit si in previziune, iar diferentele aparute se datoreaza procesului de egalizare a activului cu pasivul prin contractarea de datorii financiare.

Pentru alte cheltuieli financiare s-a utilizat ultima valoare inregistrata, pentru a se lua in calcul varianta in care ele nu ar scadea asa cum sugereaza evolutia lor fata de anul 2009.

Ca urmare a acestor ipoteze, profitul brut obtinut de firma devine negativ incepand cu anul 2012, sugerand ca dupa aceasta data se poate declara falimentul daca nu se modfica situatia din prezent.

In ceea ce priveste impozitele platite de EKOMMERCE SRL, in primii trei ani de activitate aceasta a fost incadrata in categoria microintreprinderilor, asadar impozitul platit s-a ridicat la 2% din cifra de afaceri anuala. Totusi, la sfarsitul anului 2010 conditiile intrunite pana la acel punct s-au modificat, in sensul ca cifra de afaceri a depasit nivelul de 100000 euro prevazut de Codul Fiscal. Asadar, incepand cu anul 2010 firma plateste impozit pe profit, nu mai putand fi posibila intoarcerea la impozitul pe veniturile microintreprinderilor niciodata in viitor (chiar daca sunt indeplinite din nou cerintele prevazute).

Din acest considerent, pentru calculul profitului net s-a aplicat cota de 16% la profitul brut obtinut.

In ceea ce priveste bilantul, pentru calculul nivelului imobilizarilor, ele au fost prezentate pe categorii, respectiv necorporale si corporale. Primele au avut acelasi nivel in ultimii doi ani de analiza si nu exista motive sa se schimbe aceasta situatie, asa ca s-a pastrat aceeasi valoare.        In cazul imobilizarilor corporale s-a tinut cont de expirarea contractelor de leasing si de achizitionarea altor masini pentru inlocuirea celor scoase din uz, iar diferentele de pret au fost evidentiate prin cresterea nivelului acestui indicator. Modificarile anuale se pot analiza in Anexa numarul 2.

Pentru fundamentarea creantelor s-a calculat durata acestora in cifra de afaceri si s-au obtinut valori oscilante, dar care par sa se indrepte catre nivelul de 40 de zile. Acesta a fost folosit in previziune pe parcursul celor 10 ani.

In ceea ce priveste lichiditatile, a fost folosita tot metoda calculului duratei, insa s-a plecat si de la ideea ca pe parcursul timpului, vazand inrautatirea situatiei firmei actionarii nu vor pastra un nivel ridicat al lichiditatilor, si deci acesta va scadea intr-un ritm mai alert decat cifra de afaceri si va ajunge sa aiba durata 0 incepand cu primul an de pierdere. De aceea, durata a fost scazuta gradual, pentru a arata si preocuparea conducerii de a imbunatati situatia firmei.

In ceea ce priveste cheltuielile in avans, s-a calculat tot durata, luandu-se pentru previziune o medie a rezultatelor obtinute.

Capitalul propriu a crescut in previziune, plecandu-se de la ideea ca valoarea reziduala a contractelor de leasing a fost platita prin aport la capital de catre actionari. De mentionat este si faptul ca firma nu a reinvestit profit in nici unul dintre anii de analiza, motiv in plus pentru cresterea prin aport a nivelului capitalurilor. Pe perioada previziunii s-a formulat ipoteza ca practica de a distrubui dividende in proportie de 100% din profitul inregistrat se va pastra.

In cazul datoriilor financiare trebuie sa subliniem ca acestea sunt constituite doar de o linie de credit, a carei limite a fost crescuta in anul 2010, ca urmare a imbunatatirii situatiei financiare a companiei. In previziune a fost scazut gradual plafonul, deoarece avand innoire anuala si acordandu-se in functie de evolutia rezultatelor, este cert faptul ca odata cu inrautatirea situatiei firmei aceasta limita va fi scazuta anual, pana cand nu va mai fi acordata in anii in care exercitiul se incheie cu pierdere.

Valoarea datoriilor a fost crescuta incepand cu anul 2010 pe seama procesului de egalizare a activului cu pasivul, avand in vedere ca in fiecare an s-a inregistrat un deficit de resurse atrase si necesitatea unei finantari suplimentare.

In cazul datoriilor curente, acestea sunt formate exclusiv din datorii catre furnizori si datorii catre salariati, deci nu exista datorii financiare pe termen scurt. Pentru fundamentarea nivelului acestora s-a calculat durata in cifra de afaceri, observandu-se o scadere puternica in 2009 fata de 2008 si o relativa stagnare in anul 2010 fata de anul 2009. In urma acestei evolutii noi am decis folosirea unei valori apropiate de cele din ultimii doi ani, si anume 150 zile, aplicata ulterior la cifrele de afaceri previzionate.

In urma calculelor, au rezultat in fiecare an pasive economice inferioare activelor, ceea ce se traduce intr-o necesitate de finantare, pe care am pus-o pe seama contractarii de datorii financiare. Dobanzile aferente acestora au fost completate in contul de profit si pierdere previzionat pe baza unei rate de dobanda de 10% considerata pentru analiza.

In ultimii 5 ani de analiza, cand s-au inregistrat pierderi succesive, diferenta necesara a fost atribuita capitalurilor proprii, considerandu-se ca aporturi in numerar din partea actionarilor. Acest demers a fost sustinut si de faptul ca este mai probabil, psihologic vorbind, sa mai investesti in firma pe care ai detinut-o atatia ani, decat sa vinzi tot fara macar sa incerci sa o aduci din nou pe linia de plutire. Din acest considerent, nu au fost valorificate imobilizarile corporale existente. Este bine de precizat ca aceste calcule au fost facute cu scopul de a arata adevarata evolutie a firmei pe intreaga perioada considerata, desi poate este copilaresc sa crezi ca un investitor continua sa plaseze capitaluri intr-o afacere nerentabila timp de 5 ani. De aceea, ultimele rezultate sunt mai mult de factura teoretica, decat practica.

Aceasta inrautatire evidenta a situatiei financiare a firmei, conform previziunilor, sustine ideea desfasurarii unui proiect de investitie amplu, inca din primul an de previziune, pentru a preintampina situatia de faliment iminenta, eventual prin extinderea catre alte segmente de piata, incercata de actionari prin intrarea pe piata curieratului, dar care s-a dovedit a fi o miscare ineficienta pentru o firma ce nu detine o retea de acoperire la nivel national.

Ideea construirii unui depozit logistic poate fi singura varianta de supravietuire a companiei, cel putin pe orizontul de timp de 10 ani.

Precizez ca pentru previziune au fost luate in considerare urmatoarele valori ale principalilor indicatori macroeconomici relevanti:

Rata medie a inflatiei 4%

Cursul de schimb 3.5 RON/EUR

Cresterea economica 4%

Rata dobanzii la credite pentru IMM 10%.


PREZENTARE GENERALA A PLANULUI DE AFACERI A "SC EKOMMERCE SRL"

Proiectul de investitie are in vedere orientarea activitatii firmei catre o alta piata cu potential ridicat in regiune. Actualmente, firma se ocupa doar de transportul de marfa, insa pentru usurarea activitatii proprii si pentru scoaterea unui profit mai mare se va realiza o investitie ce consta in:

depozit logistic complet echipat - 3000 metri patrati, inalt de 13 metri, care include si doua birouri la un etaj superior (insa un etaj "partial");

parcare tiruri - 4500 metri patrati, asfaltata si acoperita.

Determinarea dimensiunii depozitului trebuie sa tina cont de :

tipul marfurilor;

durata stocarii;

ambalajele utilizate (care induc forma si greutatea obiectelor expediate);

echipamentele de manipulare si de stocare.

Depozitul va fi organizat in interior cu stelaje, pentru ca marfurile sa poata fi depozitate pe paleti, suprapuse, astfel economisandu-se din suprafata. In cazul in care un depozit nu are stelaje, marfurile trebuie depozitate pe paleti, la nivelul solului, iar depozitul ar trebui sa fie si mai mare in acest caz.

Regimul de exploatare al investitiei este 24/24 ore, in 3 schimburi pe zi, fara intreruperi, decat in cazuri de urgenta. Precizam, totusi, ca depozitul nu va putea fi utilizat la intreaga sa suprafata de 3000 m patrati deoarece vor trebui realizate "alei" in interiorul sau, astfel capacitatea maxima reducandu-se la 90%, adica aproximativ 2700 m patrati.

O alta utilizare a depozitului va fi aceea de sediu al firmei, momentan avand o locatie inchiriata. La nivelul intai, intr-o parte a depozitului vor fi doua birouri in care isi vor desfasura activitatea administratorul, directorul economic, precum si contabila cu secretara. Mobilarea acestor spatii se va face cu resursele deja existente la actuala locatie inchiriata, fiind de ajuns doar transportul lor pana la depozit (mobilierul si dotarile birourilor nu fac subiectul unei investitii).

Amplasare depozitului se va face in judetul Giurgiu, la marginea soselei europene Giurgiu - Bucuresti pentru ca accesul sa fie facil si traficul mare ca dimensiune.

Depozitul logistic va fi folosit atat de firma, cat si de alte firme care vor inchiria suprafata din depozit, conform tarifului stabilit de EKOMMERCE SRL. Chiriasii sunt fie expeditorii, fie logisticienii. Acestia din urma prefera inchirierea spatiului din motive de flexibilitate si de mobilitate. Aceasta tendinta de inchiriere favorizeaza metropolizarea depozitelor si, de asemenea, constructia noilor depozite, ceea ce pune problema vechilor depozite.

Principalele operatiuni realizate intr-un depozit sunt:

Receptie: descarcare, controlul conformitatii, atribuirea locului afectat lotului, intrarea in inventar (gestiune);

Manipulare: transportul marfurilor in depozit, respectarea normelor de siguranta, intrarea produsului in stocul de disponibilitate, gestiunea eventuala a conditionarilor;

Pregatirea comenzilor: pregatirea paletelor, actiunea de picking (extragerea unor produse dintr-un lot si includerea lor in altul), alcatuirea loturilor comandate, regrupari ale unor expedieri pe zone, ambalare, banderolare, marcare pentru expediere;

Expedierea: regruparea comenzilor in zona de expediere, alocarea cheltuielilor de transport, completarea loturilor de livrare si control, incarcare, inregistrare informatica.


Etapele procesului de depozitare

1. Receptia marfurilor - Principalele documente prezentate la receptie pot fi factura, bonul de livrare, bonul de comanda, documentul de transport si eventual, in unele cazuri, documente mai specifice, cum ar fi documente vamale, licente, diverse acorduri etc. In toate operatiunile de transport pe contul altuia, transportatorul trebuie, in mod imperativ, sa elaboreze un document, numit titlu de transport, care poate sa difere in functie de provenienta (nationala sau internationala).

Operatiunile de descarcare a marfurilor sunt in sarcina destinatarului, cu exceptia incarcaturilor mai mici de 3 tone. Pentru incarcaturi mai mici de 3 tone, transportatorul executa sub responsabilitatea sa operatiunile de descarcare.

Orice imobilizare excesiva produce prejudicii transportatorului si, ca atare, trebuie manifestata atentie fata de respectarea termenelor de descarcare. In consecinta, se impun anumite termene destinatarilor pentru descarcarea vehiculelor, care uzual sunt cele din tabelul de mai jos:

Tabelul nr.1.Termenele de descarcare a vehiculelor cu incarcaturi mai mari de 3 t

Incarcaturi mai mari de 3 t

Intalnire

Respectata

Interval

orar respectat

Alte

cazuri

Incarcaturi de 3 la 10 t si maxim 30 m3

1 ora

1 ora si 30 min

2 ore

Incarcaturi mai mari de 10 t sau de peste 30 m3

1 ora

2 ore

3 ore

Cand este stabilita o intalnire, o intarziere de 30 minute este admisa in raport cu ora de sosire fixata, ceea ce semnifica o prelungire a duratei de imobilizare a vehiculului de 30 minute.

Tabelul nr.2.Termenele de descarcare a vehiculelor cu incarcaturi mai mici de 3 t


Incarcaturi mai mici de 3 tone

Incarcaturi de sub 100 kg si cu mai putin de 20 colete

15 minute

Incarcaturi de peste 100 kg sau mai mult de 20 colete

30 minute

2. Implantarea marfurilor in depozit

3. Expedierea marfurilor - Serviciul expediere trebuie sa acorde o atentie particulara in ceea ce priveste incarcarea vehiculelor cu scopul de a evita suprasarcina (care este considerata o infractiune prevazuta in codul rutier si poate angaja responsabilitatea expeditorului in caz de declaratie falsa) si cu scopul de a echilibra incarcarea vehiculului.

Mai jos sunt precizate cateva reguli care trebuie respectate in cazul unui contract tip:

acoperirea si descoperirea cu prelata a vehiculului sunt in sarcina transportatorului;

incarcarea vehiculului este in sarcina expeditorului pentru incarcaturi mai mari de 3 tone;

calarea si amararea sunt in sarcina expeditorului;

atentionarea transportatorului in legatura cu orice particularitati ale marfurilor (periculoase, perisabile etc.);

trebuie o etichetare clara pe fiecare colet sau obiect;

cand natura marfurilor o necesita, aceasta trebuie ambalata pentru a suporta transportul si diversele manipulari;

expeditorul furnizeaza ransportatorului, odata cu marfa, documentele de insotire si informatiile necesare in caz de reglementari particulare, cum ar fi vama, marfurile periculoase etc.

Devizul investitiei

Firma si-a propus realizarea unei investitii prin construirea unui depozit logistic. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, o mobilitate mai mare economica, efectul globalizarii, dezvoltarea continua a coridoarelor de circulatie cu tarile invecinate si cele vestice a reevaluat semnificativ activitatea firmelor din Romania furnizoare de logistica, determinand in momentul de fata si pentru viitor solutii mai pretioase, mai exacte si concentrate asupra nevoilor cumparatorilor. Logistica inseamna o reglementare optima referitoare la intregul proces incepand de la materia prima pana la reciclare si va cunoaste o dezvoltare uriasa. Incepand de la transport, distributie, manipulare materiale, depozitare, ambalare, etichetare etc, continuand comertul electronic, eliminarea fazelor inutile, costisitoare, pana la reactia rapida la provocarile concurentei exista o serie lunga de probleme care trebuie solutionate zi de zi. In decursul anilor s-a constatat cu multumire, ca numeroase solutii tehnice si sisteme logistice proiectate, livrate si instalate rational, respectiv inovatie tehnica realizata prin ele au eficientizat activitatea clientilor si modelele recomandate de catre firma functioneaza si in prezent in mod ireprosabil.

Ca urmare a dezvoltarii in ritm alert a vietii economice din Romania in mod constant creste numarul centrelor logistice, a parcurilor industriale, a stabilimentelor de depozite. Paralel cu aparitia cerintelor (tehnologie moderna si instrumente moderne) am creat o baza de proiectare semnificativa si am alcatuit o echipa prestigioasa pentru montari.

Investitia initiala (I0) este formata conform tabelului urmator:

COMPONENTA

PRET

Depozit - 3000 mp

115 euro/mp*3.000 euro = 345.000 euro

Spatiu parcare - 4500 mp

20 euro/mp *4.500 euro = 90.000 euro

Doua stivuitoare:

  • Un stivuitor care ridica ambalajele pana la o inaltime maxima de trei metrii si care consuma 1.8l de motorina pe ora de functionare 
  • Un stivuitor care ridica ambalajele pana la p inaltime de 10 m, consumand 3 litri de motorina pe ora de functionare

  • 5.000 euro



  • 11.000 euro

Materiale necesare dotarii depozitului logistic

  • Palete din lemn, metal si plastic
  • Inaltatori de palete
  • Containere in executie cu grilaj si tabla
  • Suporturi cu rafturi, sisteme de shele
  • Rafturi grele de depozit
  • Suporturi de depozitari table si materiale fibroase
  • Scari casnice si industtriale
  • Lazi ratamobil
  • Roti si role
  • Carucioare manuale
  • Carucioare de saci si pentru scari
  • Carucioare, macarale manulae hidraulice, manipulare paleti
  • Carucioare de cumparaturi si cosuri
  • Dulapuri pentru pastrarea actelor
  • Suporturi pentru depozitare deseuri
  • Licenta soft
  • Computer nou

TOTAL 49.000 EUR

TOTAL

500.000 EURO

1.     MODUL DE PROCURARE A SURSELOR DE FINANTARE

Modul de realizare a investitie este urmatorul:

  • 80% din investitie sunt obtinuti prin programul PHARE
  • 20 % din investitie sunt obtinuti prin fonduri proprii

Programul PHARE ofera sprijinul IMM-urilor viabile care demonstreaza o rata a profitului satisfacatoare.

Conform programului PHARE , pentru un grant de 500 000 euro modalitatea de obtinere a sprijinului acestuia este urmatoarea:

CARACTERISTICI

CONDITII

SUMA

Valoarea totala a proiectului

100%



500 000

Contributie proprie a solicitantului

Minim 20% din costurile totale ale investitie din care cel putin 50% trebuie sa fie numerar

100 00

Valoarea creditului solicitat, din care:

Credit PHARE, din care:

Componenta rambursabila


Componenta rambursabila


Credit BCR


80% din valoarea totala a proiectului

75% din valoarea creditului solicitat (60% din valoarea totala a proiectului)

75% din valoarea creditului PHARE (45% din valoarea totala a proiectului)

25% din valoarea creditului PHARE (15% din valoarea totala a proiectului)

25% din valoarea creditulu solicitat (20% din valoarea totala a proiectului)

400 000

300 000


225000


75000


100000

Durata creditelor

3-6 ani, din care maximum 1 an perioada de gratie

Rata dobanzii

Variabila in functie de rata EURIBOR la 3 luni

Pentru componenta PHARE rambursabila: maxim 3.5pp+[ EURIBOR la 3 luni - 1.5pp]

Pentru creditul bancii: maxim 3pp+EURIBOR la 3 luni

Ratele EURIBOR la 3 luni se vor afisa periodic pe website-ul programului

Moneda in care se acorda imprumutul

EURO

In cazul in care imprumutul este folosit in alta moneda (LEI sau alta moneda convertibila), rata de schimb EURO / valuta respectiva, luata in considerare, este rata de schimb utilizata de Banca la data fiecarei tranzactii

Principalele conditii pe care trebuie sa le indeplinesca firma pentru beneficierea finantarii de catre programul PHARE sunt urmatoarele:

Sa aiba sediul principal si/sau sa faca dovada deschiderii unei filiale in una din cele patru regiuni de dezvoltare ale Programului Phare 2000 Linie de Credit pentru IMM-uri (Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia si Nord-Vest) in care se implementeaza proiectul;

Sa aiba maximum 249 angajati si o cifra de afaceri anuala de cel mult 40 milioane;

Sa nu fie filiala unei intreprinderi mari adica sa nu apartina unei intreprinderi cu peste 249 angajati, pentru mai mult de 25% din capitalul social;

Sa nu aiba ca filiala o intreprindere mare cu peste 249 angajati la care intreprinderea sa detina o participatie de 25% sau mai mult din capitalul social;

Sa nu aiba inregistrate datorii restante neachitate;

Sa aiba actionari privati romani si/sau din tarile membre UE pentru cel putin 51% din capitalul social, fiind eligibile intreprinderile cu capital mixt atunci cand partenerul roman detine cel putin 20% din capitalul social.

1.     FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR

1.     CHELTUIELILE SALARIALE


Pentru buna functionare a depozitului logistic, firma are nevoie de urmatorii angajati:

Un sef de depozit cu urmatoarele atributii:

Coordoneaza activitatea din cadrul depozitului;

Gestioneaza receptiile faptice in conformitate cu documentele de insotire, starea de integritate a marfii;

Verifica existenta documentatiei aferente marfii la momentul receptiei faptice;

Organizeaza marfa in depozit dupa criterii prestabilite la nivelul conducerii departamntului;

Pregateste marfa comandata pentru livrare pe baza facturii sau avizului de insotire a marfii;

Asigura marfa vanduta cu documentatia aferenta : factura fiscala (exemplarele rosu si albastru), avizul de insotire al marfii, certificatul de garantie completat, instructiuni de utilizare a produsului si alte documente insotitoare primite de la furnizori si componentele sistemului de bonificatie, etc;

Preda zilnic operatorilor facturare exemplarele verzi ale facturilor fiscale si/sau avizelor de insotire al marfii;

Confrunta permanent situatia faptica a gestiunii cu cea scriptica;

Salariul sefului de depozit a fost negociat la 1500 RON/luna.

Trei stivuitori cu urmatoarele atributii:

Realizeaza receptia si plasarea bunurilor conform documentatiei care insoteste marfa;

Executa alte activitati legate de manipularea marfurilor in depozit;

Ambaleaza si reimpacheteaza produsele.

Salariul unui stivuitor este 900 RON/luna.

Sase muncitori necalificati (carausi) cu urmatoarele functii:

descarca si incarca produsele sosite in depozit;

participa la receptia calitativa si cantitativa a produselor.

Salariul unui caraus este de 600 RON/luna.


Functia

Numar angajati

Slariul/luna

Total

Sef depozit

1

1.500

1.500

Stivuitor

3

900

2.700

Caraus

6

600

3.600

TOTAL ANUAL

93.600

S-a considerat o crestere salariala de 10% pe an fata de anul anterior, si nu s-au luat ca procent din cifra de afaceri deoarece depozitul functioneaza la capacitate maxima, iar numarul de angajati este suficient, nefiind nevoie de angajati in plus.


2.     CHELTUIELILE MATERIALE

In cazul unui depozit logistic cheltuielile materiale sunt urmatoarele:

Cheltuielile cu motorina pentru stivuitor:

Conform pietei pretul mediu al unui litru de motorina costa 36.000 RON.

Tip stivuitor

Consum pe ora

Nr ore de utilizare pe zi

Pret motorina (RON)

Nr zile

Total

Mic

1.8

9

3.6

360

20.995,2

Mare

3

15

3.6

360

58.320

TOTAL ANUAL

79.315,2

Consumabile:

Masini de panglicare, tensioneri

Benzi de panglicare, manseta de panglica

Folii stretch

Benzi de lipire

Consumabile de curatenie

Consumabile sunt in valoare total 10.000RON.


TIP CHELTUIALA MATERIALA

VALOARE

Cheltuieli cu motorina

79.315,2

Cheltuieli cu consumailele

100.000

TOTAL

179.315,2



3.     CHELTUIELI FIXE


Cheltuielile fixe sunt reprezentate de cheltuielile cu iluminatul cladirii, cele privind gazul pentru centrala termica si cheltuieli cu apa, telefon, internet, fax.

S-a estimat un consum de energie electrica de 11.000 KW pe luna, consum generat de instalatiile de iluminat si de sistemul de ventilatie. Pretul unui kilowatt este 0.48 RON.


Cheltuiala cu iluminatul

11.000 kw/luna*0.49RON/kw*12 luni = 63.360 RON

Cheltuiala aferenta gazului pentru centrala termica

25.000 RON

Cheltuieli cu apa, telefonul si internetul

16.640 RON

TOTAL

100.000 RON


4.     AMORTIZAREA


Se considera un curs mediu 4.3RON/EUR

Durata de amortizare este de 10 ani, tipul de amortizare folosit fiind cea liniara.


AMO=I0/10= 50000EUR*4.3EUR/10= 17500 RON


5.     DOBANDA


Conform criteriilor de eligibilitate PHARE, creditul este acordat pe o perioada de 5 ani cu uramtoarele dobanzi:

Pentru componenta PHARE rambursabila: maxim 3.5pp+[ EURIBOR la 3 luni - 1.5pp]

Pentru creditul bancii: maxim 3pp+EURIBOR la 3 luni

EURIBOR la 3 luni este 4.5%.

Pentru componenta PHARE rambursabila rata de dobanda este: 3.5%+[4.5%-1.5%] = 6.5%

Pentru creditul BCR rata de dobanda este : 3%+4.5%=7.5%

Programul PHARE prevede un an de gratie ceea ce presupune ca in primul an dobanda este 0.


Graficul de rambursare pentru creditul PHARE este:


GRAFIC RAMBURSARE (PHARE)

AN

Credit la inceputul anului

Dobanda

Rata

1

225.000

0

37.500

2

187.500

12.187,5

37.500

3

150.000

9.750

37.500

4

112.500

7.312,5

37.500

5

75.000

4.875

37.500

6

37.500

2.437,5

37.500


Graficul de rambursare pentru creditul la BCR este urmatorul:


GRAFIC RAMBURSARE (BCR)

AN

Credit la inceputul anului

Dobanda

Rata

1

100.000

0

16.666,6667

2

83.333,33333

6.250

16.666,6667

3

66.666,66667

5.000

16.666,6667

4

50.000

3.750

16.666,6667

5

33.333,33333

2.500

16.666,6667

6

16.666,66667

1.250

16.666,6667


Graficele de rambursare sunt calculate in moneda euro. Dobanda totala calculata anual de firma in RON este urmatoarea:

AN


Dobanda totale (RON)

1

0

2

64.531,25

3

51.625

4

38.718,75

5

25.812,5

6

12.906,25



6.     DURATA ACTIVELOR CIRCULANTE NETE

Conform unui studiu comandat de YGREC pentru "Anuarul transporturilor din Romania" media duratei active circulante nete este de 15 zile de cifre de afacere utilizata cu preponderenta de firmele spacializate in domeniul logisticii. In consecinta firma noastra va utiliza o durata de 15 zile.


2.     INDICATORII DE EVALUARE A INVESTITIEI IN MEDIUL CERT

Pentru evaluarea investitiei in mediul cert s-au folosit urmatorii indicatori:

Valoarea actuala neta

Rata interna de rentabilitatea

Rata interna de rentabilitate modificata

Indicele de profitabilitate

Termenul de recuperare

Valoarea actuala neta

Este cel mai elocvent indicator si evidentiaza castigul efectiv comparabile cu cele de la momentul actual de care va beneficia intreprinderea. Decizia adoptarii proiectului de investitie presupune realizarea unui VAN pozitiv.

VR reprezinta valoarea reziduala ce se se poate obtine la sfarsitul duratei de viata si se calculeaza astfel:

Firma a stabilit ca va vinde depozitul logistic la sfarsitul celor zece ani, iar pretul de vanzare va fi 60% din valoarea initiala a investitiei.

In consecinta valoarea de reavnzare va fi: 0,6*500.000 euro=300.000 euro.

Pentru calcularea VAN trebuie sa fundamentam factorul de actualizare k. Acest lucru se realizeaza utilizand costul mediu ponderat al capitalului dupa urmatoarea formula:

,

Rfin reprezinta costul capitalului si a fost fundamentata pe baza observatiilor facute in cazul unor proiecte similare adoptate de firme care actioneaza pe acelasi segment de piata in cazul carora s-au inregistrat valori ale rentabilitatii capitalului investit situate intre 100% si 170%. In previziune am foslosit pragul inferior din urmatoarele consideratii:

Talia firmelor analizate era superioara firmei noastre, iar costul de oportunitate al capitalului investit de acestea avea valori superioare datorate posibilitatii de alocare a fondurilor catre filiale din alte tari unde putea fi obtinute rentabilitati mai ridicate.

Evaluarea proiectului in conditiile rentabilitatii minime posibile avand in vedere facptul ca evolutia firmei pe piata transporturilor pe termen lung este conditionata de implementarea unui proiect care sa faca trecerea la un segment de piata mult ai profitabil.

In consecinta k este calculat astfel:

=0.23717

CPR reprezinta contributia firmei la realizarea investitie, in cazul nostru fiind de 100.000 euro;

PE reprezinta valoarea investitie, 500.000 euro;

Rd reprezinta rata dobanzii la imprumutul contractat de firma. In cazul nostru avem doua rate de dobanda: - rata aferenta creditului PHARE de 6.5%

- rata aferenta creditului de la BCR de 7.5%

DAT reprezinta valoarea imprumutului realizat de catre firma, respectiv 225.000 euro cotractati prin creditul PHARE si 100.000 contractati prin credit de la BCR.


Rata interna de rentabilitate


RIR reprezinta rentabilitatea minima acceptata de investitori si se obtine din rezolvarea ecuatiei VAN=0 cu necunoscuta k. Daca valoarea acesteia este superioara rentabilitatii cerute de investitori, atunci proiectul poate fi adoptat.

Calculul RIR se realizeaza folosind in Excel functia IRR.

Rata interna de rentabilitate modificata

Rata interna de rentabilitate reprezinta rentabilitatea asteptata de investitori in conditiile in care cash flow-rile se investesc la o rata R.

R reprezinta rata de rentabilitate economica a firmei. In calculul acesteia noi am folosit o rata de rentabilitate medie a firmei obtinuta in anii 2008, 2009, 2010 astfel:


2008

2009

2010

MEDIA

ROA

0.352426


0.264758

0.493029

0.370071

Deci R=37%.

Indicele de profitabilitate

Indicele de profitabilitate exprima castigul net obtinut pentru o unitate monetara investita, fiind calculat ca raport intre cash flow-urile disponibile actualizate si investitie. Proiectul va fi considerat pozitiv daca indicele de profitabilitate va fi mai mare decat 1.

Termenul de recuperare

Reprezinta durata in care se recupereaza investitia.

In consecinta rezultatele acestor indicatori obtinute de investitia noastra sunt urmatoarele:



INDICATOR

VALOARE

INTERPRETARE

VAN

1.061.469,41

Proiectul de investitii genereaza o valoare actuala neta mai mare decat 0. In cazul in care previziunile se vor adeveri castigul evectiv al firmei va fi reprezentat de VAN. Pe de alta parte cash flowrile actualizare sunt mai mari decat capitalurile investite, deci proiectul este eficient.

RIR

40%

RIR este mai mare decat k, conditie indeplinita pentru a adopta priectul de investitii.

RIRM

38%

Deoarece RIRM este mai mare decat rentabilitatea economica a firmei in ansamblul sau (37%), proiectul de investitii va imbunatati performantele intreprinderii.

IP

1,606553949

Indicele de profitabilitate este mai mare decat 1

TR

4 ani si 216 zile

Investitia este recuperata in 4 ani si 228 de zile.

ANALIZA DE SENSIBILITATE

Analiza de sensibilitate porneste de la observatia ca fluxurile prognozate de numerar, ca si rata de actualizare au un anumit grad de incertitudine. Din acest motiv este necesara luarea in consideratie a unei modificari in factorii determinanti ai acestor variabile si calcularea unor elasticitati a VAN pentru fiecare din datele primare de intrare.


v    Presupunem ca cifra de afaceri va scadea cu 5%


In aceste conditii avem urmatoarele valori:


Valoarea de revanzare (RON)

1.050.000

Valoarea reziduala

965.181,1107

VAN

877.860,6996

RIR

37%

RIRM

37%

Termenul de recuperare

4 ani si 348 zile

IP

1,501634686


Elasticitatea VAN in raport cu cifra de afaceri este:

= 3.459519585

Astfel, la o scadere cu un punct procentual a cifrei de afaceri, VAN scade cu 3,46 puncte procentuale. Deci VAN are o evolutie elastica in raport cu incasarile aferente investitiei.


v    Presupunem o crestere de 5% a cheltuielilor materiale


Rezultatele obtinute in aceasta situatie sunt urmatoarele:

Valoarea de revanzare (RON)

1.050.000

Valoarea reziduala

969.190,6428

VAN

995.951,239

RIR

39%

RIRM

38%

Termenul de recuperare

4 ani si 260 zile

IP

1,569114994


Elasticitatea VAN in raport cu cheltuielile materiale este:


= -0.617240315

Se observa ca la o modificare cu un punct procentual a cheltuielilor materiale, VAN scade cu 0.61 puncte procentuale.


v    Presupunem o crestere a cheltuielilor salariale de 5%


Valoarea de revanzare (RON)

1.050.000

Valoarea reziduala

969.190,6428

VAN

1.028.710,325

RIR

40%

RIRM

38%

Termenul de recuperare

4 ani si 238 zile

IP

1,587834471


= -0.289606656

La o crestere a cheltuielilor salariale cu 1%, VAN scade cu 0,29 puncte procentuale. Putem spune ca are o evolutie inelastica raportata la cheltuielile salariale.


v    Presupunem ca rata de actualizare este 25%

Valoarea de revanzare (RON)

1.050.000

Valoarea reziduala

969.190,6428

VAN

930.137,6817

RIR

40%

RIRM

38%

Termenul de recuperare

4 ani si 258 zile

IP

1,531507247


= -2.47452686

La o modificare a lui k cu 1%, VAN scade cu 2,47 puncte procentuale. Asadar VAN este elastica in raport cu evolutia k.


v    Presupunem ca investitia se revinde la sfarsitul duratei de utilizare cu un un pret de 250.000 euro


Valoarea de revanzare (RON)

875.000

Valoarea reziduala

822.190,6428

VAN

1.047.324,697

RIR

40%

RIRM

38%

Termenul de recuperare

4 ani si 216 zile

IP

1,598471255



=0.079953581


VAN creste cu 0.079 puncte procentuale la modificarea Valorii de Revanzare cu 1%.


In baza celor prezentate se observa ca indicatorii care influenteaza VAN semnificativ sunt cifra de afaceri si rata de rentabilitate ceruta de investitori.


  1. ANALIZA SCENARIILOR

Se stabilesc doua scenarii, unul pesimist si altul optimist, al evolutiei componentelor cash flow-urilor diponibile si se identifica modificarea elementelor indicatoriilor de evaluarea a performantelor investitiei.

In tabelul urmator se prezina scenariile impreuna cu scenariul de baza:

SCANRIUL PESIMIST

SCENARIUL DE BAZA

SCENARIUL OPTIMIST

CA

60%

75%

80%

Chelt materiale

20%

17.70%

16%

Cheltuieli salariale

crestere de 12%

70.200

crestere de 8%

CF

110.000

100.000

90.000

Dacn

15

15

15

Val de revanzare

875.000

1.050.000

1.225.000

k

25%

23,72%

22.50%

p

15%

60%

25%


Pe baza tabelului de mai sus se fac urmatoarele precizari:

S-a considerat ca cifra de afaceri din primul an reprezinta, in cazul scenariului pesimist, 60% din cifra de afaceri din 2010, iar in cazul scenariului optimist reprezinta 80%. Avem in vedere faptul ca cifra de afaceri din primul an este determinanta pentru evolutia acesteia in urmatorii ani si de aceea valoarea sa influenteaza in mod determinant rezultatele investitiei.

Cheltuielile materiale reprezinta in cazul scenariului pesimist 20%, iar in cazul scenariului optimist este de 25%.

In cazul scenariului pesimist se prevede o crestere a cheltuielilor salariale de 12% in fiecare an, iar cel optimist prevede cresteri de doar 8%. Aceste cheltuieli au in vedere doar cresterea salariilor si nu angajarea de personal deaorece depozitul lucreaza la capacitate maxima si angajatilor este suficient.

Cheltuielile fixe evolueaza negativ in scenariul pesimist, fiind in valoare de 110.000, si pozitiv in cazul celui optimist fiind 90.000.

Durata activelor circulante nete ramane aceeasi ca si in scenariul de baza, aceasta fiind 15 zile de cifra de afaceri.

In ceea ce priveste valoare de revanzare, s-a considerat pentru scenariul pesimist ca la sfarsitul duratei de utilizare a depozitului acesta se va vinde la un pret care reprezinta doar 50% din valoarea investitiei in prezent, iar in cazul scenariului optimist aceasta pretul de revanzare este de 70% din investitie.

In scenariul pesimist k este 25%, iar in scenariul optimist este 22.5%.

Probabilitatea intamplarii scenariului pesimist este mai mica decat cea din scenariul optimist deoarece piata logistica este in dezvoltare, cererea de servicii logistice si de servicii de depozitare este din ce in ce mai mare.


Pe baza datelor obtinute in Excel rezultatele in cazul scenariului pesimist, respectiv otimist sunt urmatoarele:


Valoarea de revanzare (RON)

1.225.000

Valoarea reziduala

1.121.536,686

VAN

1.523.166,652

RIR

44%

RIRM

40%

Termenul de recuperare

12,70878982

IP

1,870380944

SCENARIU PESIMIST SCENARIU OPTIMIST

Valoarea de revanzare (RON)

875.000

Valoarea reziduala

806.152,5143

VAN

238.847,0169

RIR

29%

RIRM

33%

Termenul de recuperare

137,1969553

IP

1,13648401


In baza acestor rezultate se calculeaza VAN mediu, dispersia VAN si intervalul de variatie.

VAN mediu se calculeaza in baza formulei:


= 1.053.500,362


Dispersia VAN


= 154.733.720.250,62 => σ(VAN)= 393.362,0727


Intervalul de variatie - cu o probabilitate de 68.3% acesta este:


Intervalul de variatie este pozitiv, in consecinta investitia se alege.


Ipoteze ale previziunii cu adoptarea proiectului de investitie

In urma alcatuirii devizului investitiei, vom incerca sa previzionam situatiile financiare si in cazul adoptarii proiectului, care prin analiza s-a dovedit a fi performant. Prin aceasta, dorim sa vedem daca aceasta investitie este cu adevarat rentabila pentru companie si are capacitatea sa o salveze pe aceasta de la faliment care se prefigureaza a se instala in anul 2012.

Pentru calculul cifrei de afaceri s-a mentinut trendul normal prevazut si pentru previziunea anterioara, dar s-a adaugat si cifra de afaceri generata de proiect. A rezultat astfel o crestere semnificativa a acestui indicator, chiar in situatia inregistrarii de pierderi din activitatea de transport devenita acum secundara. Din acest punct de vedere, investitia are capacitate de a acoperi pierderile si de a genera o crestere a incasarilor. Totusi, trebuie sa se tina cont ca aceasta evolutie nu se mentine la infinit, tinand cont de faptul ca depozitul logistic are o anumita capacitate care odata atinsa nu mai poate genera cresteri ale activitatii. Asadar, pentru o continuare a dezvoltarii, este necesara marirea acestei capacitati, ceea ce se contureaza intrun nou proiect de investitii viitor.

Veniturile de exploatare diferite de cifra de afaceri au fost si de aceasta data mentinute la zero, deoarece nu exista motive de a le considera la o alta valoare.

Nivelul cheltuielilor materiale a fost calculat prin mentinerea procentului de 40% utilizat initial, dar aplicat acum la cifra de afaceri globala. Se observa o crestere semnificativa a acestora, datorata in principal investitiei.

Pentru cheltuielile salariale s-a considerat ca personalul administrativ va fi pastrat intact, iar la salariatii directi au fost adaugati si angajatii depozitului. Nivelul de crestere al cheltuielilor a fost mentinut la 10% anual si s-a tinut cont de faptul ca in primul an noii salaiati au avut activitate doar pentru 9 luni, adica pe durata functionarii depozitului dupa constructia care a durat 3 luni.

Amortizarea a suferit o crestere semnificativa in anii de previziune, deoarece s-a adaugat cea aferenta proiectului, tinandu-se cont si ca in primul an de exploatare, 2010, aceasta a fost inceputa din luna aprilie. Amortizarea proiectului de investitii continua si in primele trei luni ale anului al unsprezecelea. De asemenea, mentionam ca s-a mentinut ipoteza conform careia nu se mareste parcul existente de masini, ci doar se inlocuiesc cele scoase din uz.

Pentru alte cheltuieli fixe s-au adaugat cele estimate pentru proiect la nivelul ultimului an de analiza si a fost folosit nivelul obtinut pe parcursul intregii perioade.

In ceea ce priveste nivelul veniturilor din dobanzi, acestea au fost pastrate constante pe parcursul celor 10 ani, egale cu cele inregistrate in ultimul an in care exista date efective.

In cazul altor venituri financiare nivelul a fost pastrat zero.

Dobanzile platite au fost constituite in principiu din cheltuielile aferente contractelor de credit din cadrul programului PHARE, pentru care s-a calculat un nivel total de dobanzi mentinut pe parcursul a primilor 6 ani de previziune, conform duratei contractului aferent. La acestea s-au adaugat si dobanzile de egalizare necesare pentru acoperirea nevoilor de finantare.

La fel ca si in primul caz, alte cheltuieli financiare au fost mentinute la nivelul din anul 2010.

In urma calculelor efectuate, profitul brut nu mai este negativ in nici unul dintre anii de previziune, semn ca investitia a reusit sa mentina firma pe piata.

Pentru calculul profitului net s-a considerat tot cota de impozit pe profit de 16% pe intreaga perioada previzionata.

Se observa o scadere a nivelului acestui indicator mai ales in ultimii ani de exploatare a investitiei, aceasta evolutie datorandu-se dobanzilor aferente creditelor de egalizare, dar si stagnarii cresterii cifrei de afaceri ca urmare a atingerii meximului de capacitate.

Imobilizarile au fost pastrate la acelasi nivel ca si in anii analizati, deoarece nici investitia nu a implicat achizitionarea unui element din aceasta categorie.

Pentru previzionarea imobilizarilor corporale, s-a luat in calcul si terenul pe care s-a construit depozitul, acesta avand o suprafata de 9000 m2 si vanzandu-se cu un pret al zonei de 9 EUR/m2 . Terenul a fost pana la 01.01.2010 proprietate persoanala a unuia dintre cei doi actionari. Tot in anul 2010 s-a adaugat la imobilizarile corporale si valoarea investitiei, de 1.750.000 RON (500.000 EUR la un curs de schimb de 4.3 RON/EUR). In anii urmatori s-au adaugat doar diferentele intre pretul de vanzare si pretul de cumparare al masinilor din parcul firmei.

In ceea ce priveste creantele, ele au fost calculate respectand o durata de 40 de zile de cifra de afaceri, la fel ca in previziunea initiala. Nivelul lor cunoaste o crestere remarcanta, datorata evolutiei pozitive a cifrei de afaceri.

De asemenea, pentru lichiditati s-a folosit din nou principiul duratei, insa de aceasta data s-a pastrat un nivel constant al duratei la valoarea de 50 de zile. Aceasta decizie a fost luata ca urmare a unei situatii favorabile in cazul adoptarii proiectului de investitie, in care nu este neaparata nevoie de folosirea lichiditatilor detinute. Acestea pot si folosite eventual in ultimii ani pentru a finanta o parte din datoriile necesare in scopul completarii resurselor.

Si in cazul cheltuielilor in avans a fost mentinuta o durata constanta in cifra de afaceri, la fel ca si in primul caz in jurul valorii de 7 zile.

Capitalurile proprii au fost marite considerabil odata cu aportul actionarilor, atat in natura prin terenul constructiei, cat si financiar prin aducerea unei parti din investitia necesara. De asemenea, in structurile acestuia au intrat si 75.000 EUR, credite nerambursabile din programul PHARE trecute in cadrul subventiilor pe termen lung.

Si datoriile financiare au cunoscut o crestere semnificativa, datorata creditului de finantare a patru cincimi din proiectul de investitii din care s-a scazut componenta nerambursabila. Acest credit se ramburseaza anual in transe egale. De asemenea, s-a mentinut de aceasta data plafonul de la limita de credit la nivelul din anul 2010, avand in vedere ca nu se constata o inrautatire a situatiei financiare a firmei, cel putin din perpectiva pierderilor. La finalul rambursarii acestuia, am considerat ca singura datorie financiara este linia de credit la care s-a adaugat necesarul de resurse reiesit din previziune.

Acest necesar a fost consistent mai ales in ultima perioada, dar gradul de indatorare s-a mentinut in limite rezonabile, de sub 80%. Aceste evolutii se regasesc in tabelul de mai jos:


Anul

Grad de indatorare (%)

Datorii de contractat (RON)

2008

0.72

231,451.36

2009

0.68

394,268.56

2010

0.68

574,595.73

2011

0.68

766,007.89

2012

0.68

983,178.26

2013

0.67

1,197,589.93

2014

0.67

1,220,763.04

2015

0.66

1,238,142.87

2016

0.66

1,248,570.77

Totusi, dobanzile aferente au afectat serios profitul net, aducandu-l la valori de numai 14% in anul 2016 fata de anul 2010.

Datoriile curente, avand aceeasi componenta ca si in primul caz, au fost calculate de asemenea pe baza duratei in cifra de afaceri pastrata de-a lungul perioadei la valoarea de 150 de zile. Pentru aceasta previziune s-a tinut cont de o rata medie a EURIBOR la 3 luni de aproximativ 4% pentru cei 10 ani.

In urma acestei analize, se poate desprinde concluzia ca investitia facuta este benefica firmei, mai ales in primii ani de exploatare, dar pentru succesul ei pe o perioada mai indelungata sunt necesare lucrari de extindere a depozitului si un aport sporit la capital din partea actionarilor, deoarece nereinvestirea unei parti din profit atrage in ultimii ani de previziune o scadere accentuata a profitului net din cauza necesititatii contractarii de credite pe termen lung pentru acoperirea golurilor de finantare.

Mai jos am evidentiat evolutia profitului firmei in cele doua cazuri analizate, cu si fara investitie. Se observa si astfel ca varianta adoptarii investitiei este mai buna.




GRAFICUL AMORTIZARILOR CALCULATE DE FIRMA



Valorile amortizarii anuale detaliate pe valori individuale:

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2,827.90

10,746.34

10,746.34

13,000.00

13,000.00

13,000.00

13,375.00

14,500.00

14,500.00


10,029.66

27,258.06

30,000.00

30,000.00

30,000.00

30,000.00

30,666.67

32,000.00




52,259.80

54,000.00

54,000.00

54,000.00

54,000.00

54,000.00




35,000.00

35,000.00

38,000.00

38,000.00

38,000.00

38,000.00




10,500.00

10,500.00

12,000.00

12,000.00

12,000.00

12,000.00




42,000.00

42,000.00

42,000.00

43,000.00

43,000.00

43,000.00

2,827.90

20,776.00

38,004.40

182,759.80

184,500.00

189,000.00

190,375.00

192,166.67

193,500.00



Diferente de amortizare anuala ca urmare a schimbarii parcului de masini:


2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

11268.3

11268.3

11268.3

11268.3

11268.3

13709

13709

13709

13709

13709

8701

8701

8701

8701

8701

3000

3000

3000

3000

1500

1500

1500

1500

1000

1000

1000

11268.3

13709

0

8701

4500

1000

0

0



Simularea Monte Carlo

Acest tip de simulare contribuie la alegerea unei decizii optime deoarece se determina riscul asociat fiecarui proiect. Spre deosebire de tehnica scenariilor, care ia in considerare doar 3 scenarii (pesimist, neutru si optimist), simularea Monte Carlo are in vedere mult mai multe scenarii, numarul minim prevazut fiind de 5.000-10.000, minimizandu-se riscul foarte mult.

Primul pas in analiza este crearea unui model, insa nu este si cazul nostru aici deoarece vrem sa analizam influenta factorilor primari asupra valorii actuale nete, modelul este creat deja prin formula detaliata a VAN-ului. Ideea de baza este ca se genereaza input-uri complet aleatorii.In analiza Monte Carlo unele componente sunt variabile si altele fixe. Ne propunem sa realizam analiza pe valoarea actuala neta (VAN). Din formula VAN-ului:

am considerat constante valoarea initiala a investitiei (Io) si rentabilitatea ceruta de investitori (k). Decizia am luat-o astfel datorita faptului ca cele doua valori sunt prezente, stiute si nu se pot modifica, sunt stabilite la momentul realizarii investitiei, iar in viitor nu vor varia, indiferent de factori.

Elementele variabile, care sunt si subiectului analizei noastre sunt cash-flow-urile din cei zece ani de previziune, precum si valoarea reziduala a investitiei. Aceste valori variaza in cursul timpului, fiind influentate de mult factori precum dezvoltarea pietei, cererea existenta pe piata care se modifica in permanenta, cheltuielile si veniturile realizate si multe alte elemente.

Analiza noastra se bazeaza pe 5.000 de scenarii, un numar rezonabil de mare pentru a ne face o viziune cu privire la cat de mult valoreaza investitia in prezent, ce valoare actuala are.

Input Values (input)

Nominal

Min

Max

Stochastic

RON

RON

RON

RON

CF_1

372,356.99   

260,649.89   

484,064.09   

325,569.29   

CF_2

561,391.99   

392,974.39   

729,809.59   

422,119.18   

CF_3

793,238.39   

555,266.87   

1,031,209.91   

921,668.39   

CF_4

968,448.24   

677,913.77   

1,258,982.71   

756,372.67   

CF_5

1,104,934.41   

773,454.09   

1,436,414.73   

1,081,414.83   

CF_6

1,124,460.62   

787,122.43   

1,461,798.81   

1,218,921.64   

CF_7

1,135,545.65   

794,881.96   

1,476,209.35   

1,175,984.97   

CF_8

1,121,616.93   

785,131.85   

1,458,102.01   

1,343,348.94   

CF_9

1,106,295.34   

774,406.74   

1,438,183.94   

1,365,898.37   

CF_10

1,089,441.58   

762,609.11   

1,416,274.05   

1,231,969.88   

Valoare reziduala (VR)

969,190.64   

678,433.45   

1,259,947.83   

1,020,556.71   

Valoarea investitiei (Io)

1,750,000.00   

Rent ceruta (k)

0.23717

Input-ul, mai precis CF-urile si VR formeaza o distributie normala. Pentru a se genera valori aleatorii intre valorile minime si maxime (min=70%*Normal; max=130%*Normal) se utilizeaza formula (in Excel):

= min + RAND()*(max-min)

Unde RAND=Random (Aleatoriu). De fiecare data cand se recalculeaza o celula sunt generate alte valori ale output-ului.

Simularea s-a facut pentru 5.000 de observatii, practic 5.000 de scenarii, acum nu mai trebuie decat interpretate rezultatele si realizata o histograma (grafic).

In tabelul de mai jos putem vedea diferenta intre calculul "clasic", cel facut pe valorile normale, introduse de noi in analiza si calculul stochastic, cel realizat de Excel.

Results (calculations)

Deterministic

Stochastic

RON

RON

Componenta variabila

2,947,842.14

2,919,274.62

Componenta fixa

-1,634,465.36

-1,628,342.23

Valoare actuala neta

1,313,376.78

1,290,932.40

Urmatorul pas in analiza este practic analiza output-ului (statisticilor calculate), cu privire la medie, mediana, abatere, etc. Tabelul de mai jos sintetizeaza toate rezultatele analizei noastre in functie de care putem aprecia caracteristicile modelului.

Observatie: N = nr de observatii din model

Media (Mean) si mediana (Median) descriu tendinta centrala. StErr este eroarea standard care s-ar putea intalni in calculul acestor indicatori. Dupa cum observam, eroarea este destul de mica (2.463,03RON) raportata la valorile mediei si medianei, ceea ce este foarte bine pentru cresterea exactitatii analizei.

Media este pur si simplu media aritmetica a celor 5.000 de valori rezultate. Mediana, pe de alta parte, separa cele 5.000 de rezultate ale VAN-ului in doua grupe, 50% din valori sunt peste mediana si 50% sub valoarea medianei, aceasta indica pur si simplu, mijlocul seriei. Mediana nu este afectata de valorile extreme ale seriei, in schimb ce media este puternic influentata de acestea. Observam ca diferenta dintre cele doua este foarte mica, ceea ce indica faptul ca distributia se apropie destul de mult de una normala (in acest caz, cele doua ar fi egale).

Summary Statistics

Sample Size (N):

5000

Central Tendancy (Location)

Mean:

1,312,982.57   

Median:

1,312,202.33   

StErr:

2,463.04   

Spread

StDev:

174,163.15   

Max:

1,881,942.80   

Q(.75):

1,434,622.03   

Min:

665,793.29   

Q(.25):

1,194,877.67    

Range:

1,216,149.52   

IQ Range:

239,744.36   

Shape

Skewness:

0.024149732

Kurtosis:

-0.164978842

Quantiles, Percentiles, Intervals

90% Interval

95% Interval

Q(.05):

1,025,400.98   

Q(.025):

977,810.33   

Q(.95):

1,599,669.34   

Q(.975):

1,654,326.71   

Alpha ():

0.05

Q(/2):

977,810.33   

% Interval:

95%

Q(1-/2):

1,654,326.71   

Abaterea standard (StDev) reprezinta abaterea valorilor de la medie, pe cand distanta (Range) este pur si simplu diferenta dintre cele doua puncte extreme ale distributiei (Min si Max), arata spread-ul (raspandirea valorilor).

Cuartilele (Quartile) separa toate valorile in 4 zone (intervale), in cazul nostru. Dupa cum putem observa in rezultate, 25% din rezultate se afla sub pragul de 1,194,877.67 (Q1) si 25% din valori peste pragul de 1,434,622.03 (Q3), restul de 50% fiind intre cele doua intervale mentionate anterior.

In ultima parte a rezultatelor observam aceleasi calcule facute pentru alte intervale ale cuartilelor, insa interpretarea ramane aceeasi.

Indicatorul Skewness arata gradul de asimetrie a distributiei. In cazul nostru, valoarea pozitiva indica faptul ca este foarte putin deplasata catre dreapta.

Kurtosis arata gradul de aplatizare a distributiei normale, cu cat o distributie este mai aplatizata, cu atat mai riscant este ca media sa nu fie atinsa. Dupa cum se observa si pe grafic, distributia obtinuta este destul de mult departata de a fi aplatizata, ceea ce reduce riscul, iar media poate fi obtinuta mai usor.

Confidence Interval for the Mean

% Confidence:

95%

Significance Level ():

0.05

Upper Confidence Limit

$1,308,155.10

Lower Confidence Limit

$1,317,810.04

Tabelul de mai sus indica intervalul de incredere pentru medie, cu o probabilitate de 95%. Concluzia este ca, cu o probabilitate de 95%, media se afla in intervalul (1.308.155,10; 1.317.810,04).


Mai sus am elaborat histograma pentru distributia noastra. Dupa cum putem observa, se apropie destul de mult de cea a lui Gauss, cu mici diferente la valorile cu cea mai mare probabilitate de aparitie, valori din jurul medianei.

In continuare, pe graficul histograma am adaugat functia estimata a distributiei cumulate. Aceasta se calculeaza adunand frecventele pe intervale si impartind suma la numarul de observatii (5.000). Am adaugat functia pe graficul distributiei pentru a demonstra ca aceasta este pur si simplu procentul datelor la stanga fata de punctul de interes pe grafic.

Arborele de decizie

Arborele de decizie este inca o metoda de a masura probabilitatea de aparitie a unor scenarii in mediul economic. Procesul de decizie este astfel analizat in trepte, pe masura ce procesul investitional se desfasoara. Deciziile aparute, ca raspuns la unii factori de pe piata, pot fi reprezentate intr-o structura arborescenta.

Prezentarea arborelui se face schematic, continand noduri de decizie si ramuri, raspunsuri ca urmare a deciziei luate. Fiecarei ramuri i se atribuie cate o probabilitate calculata in functie de factorii pietei. In nodurile de decizie sunt punctele in care managerul proiectului de investitie poate actiona. De asemenea, mai exista si noduri de tip eveniment, in care nu este luata nicio decizie, ci numai se calculeaza posibilele viitoare cash-flow-uri.

Am folosit aceasta analiza pentru a calcula probabilitatile si VAN-urile mai multor scenarii, in functie de valorile cash-flow-urilor si probabilitatile de aparitie ale acestora.

Metoda ajuta la alegerea scenariului favorabil si cel mai posibil sa se intample. Structura arborelui aplicabila proiectului nostru de investitie este cea cu noduri tip eveniment, datorita faptului ca investitia se realizeaza intr-un singur pas, fara etape intermediare si intreaga suma este investita la inceputul procesului. Continuarea este facuta doar pentru a urmari posibilele cash-flow-uri.

Investitia nu a necesitat un studiu al pietei deoarece se stie ca cererea este ridicata in domeniul logistic.

Desi previziunea noastra pentru investitie se intinde pe o perioada de 10 ani, structura arborelui de decizie este facuta doar pentru 3 ani pentru a se usura calculele. Cu toate acestea, primii ani sunt cei mai relevanti pentru investitie, deci arborele de decizie este extrem de util pentru a se previziona in linii mari viitoarele cash-flow-uri si posibilele VAN-uri.

Iata cum se prezinta structura arborelui decizional:

440,000

1.1.1

5%

425,000

35%

95%

375,000

1.1.2

400,000

320,000

1.2.1

15%

65%

65%

310,000

85%

-1,750,000

250,000

1.2.2

20%

310,000

2.1.1

300,000

35%

45%

80%

270,000

2.1.2

290,000

55%

35%

240,000

2.2.1

220,000

65%

2.2.2

-10,000

STOP

Am numerotat scenariile posibile in functie de ramura pe care se gasesc, fiecare cifra din codificare reprezentand cate un nod eveniment si ramura pe care s-a gasit scenariul.

Se calculeaza probabilitatile de aparitie a fiecarui scenariu, prin inmultirea probabilitatilor de pe fiecare ramura ce compune respectivul scenariu. Se obtine urmatoarea situatie (am utilizat k=23,717%, rentabilitatea ceruta de investitori):

Scenariu

Probabilitate

VAN

1.1.1

1.14%

-916,649

1.1.2

21.61%

-950,975

1.2.1

6.34%

-1,055,155

1.2.2

35.91%

-1,092,121

2.1.1

3.15%

-1,155,882

2.1.2

12.60%

-1,177,006

2.2.1

6.74%

-1,245,116

2.2.2

12.51%

-1,377,140

Dupa cum am spus si mai sus, arborele a fost facut numai pe 3 ani din cei 10 de previziune din cauza dificultatii calculelor, numarul scenariilor posibile crescand exponential o data cu cresterea numarului de ani (pentru fiecare an de previziune numarul de scenarii creste de 2 ori, ajungandu-se la dupa cei 10 ani, un numar mult prea mare de scenarii pentru a putea fi calculat "manual".

Dupa cum se observa, VAN-urile dupa cei trei ani de previziune sunt inca negative, lucru normal de vreme ce termenul de recuperare calculat al investitiei a fost de 4 ani si 261 de zile.

In aceste conditii, deoarece nu ne putem ghida dupa valorile pozitive ale VAN, ne vom orienta spre cea mai mare valoare cu cea mai mare probabilitate de apartie.

Aceasta valoare corespunde scenariului 1.2.2, dupa cum se vede si pe tabelul de mai sus si este -1.092.121 RON, cu probabilitatea de 35,91%. Nu este cea mai mare valoare posibila, insa are cea mai mare probabilitate, criteriu mai important pentru luarea unei decizii. Valoarea indicata este aproape media VAN-urilor, ceea ce este normal, avand in vedere si probabilitatea sa de aparitie ridicata.

Cea mai scazuta valoare corespunde scenariului 2.2.2, cel mai pesimist din analiza noastra, de -1.377.140 RON. De fapt, acesta genereaza in al treilea an un CF negativ, lucru ce va determina managerul de proiect sa renunte la investitie.

Dupa calculul VAN asociat fiecarui scenariu se calculeaza media, deviatia standard si coeficientul de variatie asociat VAN, cu urmatoarele formule:

Rezultatele calculelor sunt:

E(VAN) = -1.115.952,18 RON

σ(VAN) = 130.200,65 RON

CV = -11,67%

Interpretarea cifrelor de mai sus se reduce la ideea ca media VAN-urilor posibile este de -1.115.952,18 RON, deviatia standard de la medie este de 130.200,65 RON, o valoare destul de mica fata de medie, totusi nu foarte buna, insa este satisfacatoare.

Coeficientul de variatie asociat VAN este de -11,67%, ceea ce inseamna ca la fiecare unitate cu care variaza media, deviatia standard variaza in sens invers (cele doua sunt invers proportionale) cu 0,1167 unitati.

CONCLUZII

Investitiile constituie fundamentul dezvoltarii viitoare a firmei si reprezinta una din cele mai importante decizii luate la nivelul managementului firmei. Se observa din evaluarea indicatorilor de performanta profitabilitatea investitie firmei noastre. Pe de alta parte, din previziunile realizate asupra firmei fara ca aceasta sa adopte proiectul de investitii, firma nu ar avea o evolutie pozitiva, profiturile fiind in continua scadere, atingand chiar valori negative si devenind atfel pierderi. Se constata deci necesitatea implementarii investitiei, a acelui element "de nou", care sa permita continuarea activitatii firmei, si in acelasi timp sa se alinieze la standardele cerute de intrarea pe piata a unor noi jucatori ale caror obiective sunt dezvoltarea si implementarea de produse si servicii noi.

Prin analizele efectuate am demonstrat nu doar necesitatea implementarii investitiei, ci am si aproximat castigurile viitoare (previziune pe 10 ani) pe care firma le-ar obtine.