|
Plan de afacere confectii
1.Afacerea
1.1 Definirea afacerii
Planul de afaceri intocmit serveste pentru estimarea posibilitatii de desfacere a unei afaceri pe suprafetele suplimentare ale intreprinderii S.A.''Galanta'', ce se doreste a se realiza si pentru evaluarea rezultatelor intr-o perioada de timp determinata.
Afacerea preconizata are ca tema organizarea unei sectii de confectii vestimentare si a unei echipe de manageri care sa gestioneze intreaga activitate.
Activitatea de baza: producerea si comercializarea vestimentatiei textile pentru femei.
Activitatea se va petrece in orasul Orhei, in incinta intreprinderii SA"Galanta". Aceasta decizie este insotita de unele avantaje economice precum sunt: platile de arenda mici, spatiu asigurat, conditii pentru a activa (energie electrica, termica, utilaj).
Tabelul 1 - Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului si modul de utilizare a lor
Tip de ivestitii |
Suma, lei |
|
Mijloace proprii |
216091 |
59% |
Creditul bancar |
50000 |
13,65% |
Imprumut persoane fizice |
100000 |
27,35% |
Total |
366091 |
100% |
Necesarul de personal pentru afacere, va fi angajat din localitate si mediul rural ce constituie satele invecinate orasului Orhei.
Necesarul de personal planificat
Nr. crt. |
Functia |
Nr. Per- soane |
1. |
Manager general |
1 |
2. |
Manager producere tehnolog |
1 |
3. |
Manager comercial |
1 |
4. |
Manager R.U. |
1 |
5. |
Contabil |
1 |
6. |
Controlor |
1 |
7. |
Mecanic |
1 |
8. |
Hamal |
1 |
9. |
Personal de deservire |
1 |
10. |
Cusator |
29 |
11. |
Croitor |
2 |
Total |
|
40 |
Materia prima va fi importata in special din: Romania, Ucraina, prin intermediul contractelor, transportarea se va petrece prin intermediul firmelor de transport. Contactul cu furnizorii de materii prime va fi asigurat prin telefon, aceasta reducand unele cheltuieli de deplasare a managerului comercial, platile pentru marfa se vor efectua prin intermediul bancii "AgroIndBanc" unde firma se va deschide cont in valuta si lei.
Circa 40% din produse vor fi exportate in Romania, in special in zona de nord, cu scopul de a fi comercializate, prin intermediul centrelor comerciale si magazinelor situate in orasele mari precum sunt: Cluj-Napoca, Baia-Mare, Satu-Mare. Aceasta decizie a fost luata in urma analizei pietei, concurentei existente, analizei produselor existente pe piata, puterei de vanzare, cererii existente la anumite produse.
60% din productie le v-om realiza pe piata autohtona, pentru reducerea riscurilor
provocate de unii factori ce pot influienta activitatea intreprinderii intr-un mod sau altul acestea pot fi: factorii politici, ce se manifesta prin impunerea unor reglimentari privind exportul, taxe vamale, majorarea impozitelor s.a.
Misiunea afacerii este de a produce si comercializa produse profitabile pe piata interna si externa, in scopul permanentei imbunatatiri a peceptiei pe care clientii, angajatii si asociatii o v-or acumula despre calitatea activitatii noastre.
In acest scop fiecare compartiment al firmei trebuie sa obtina rezultate superioare in comparatie cu principalii concurenti. Ne v-om dezvolta in principal prin inovarea si perfectionarea de noi produse, servicii lucrand pe baza de contracte, succesul depinde in cea mai mare masura de felul in care v-om satisface cerintele pietei. Acesta presupune o colaborare deplina cu clientii nostri care depasind intelegerea si satisfacerea necesitatilor lor, vor incearca sa le anticipeze.
Noi suntem deplin constienti ca succesul este direct proportional cu calitatea salariatilor nostri si cu grija pe care o manifestam fata de acestia. Pentru a-i depasi pe concurentii nostri, este absolut necesar sa luptam permanent pentru pefectionare.
Trebuie sa ne asumam riscul de a descoperi solutii originale si indraznete pentru rezolvarea cat mai multor probleme complexe, introducand pe pietile pe care concuram produse mai avantajoase comparativ cu cele ale concurentilor.
Obiective:
-optimizarea permanenta combinarii factorilor de productie utilizati in vederea obtinerii celor mai bune rezultate economice cu costuri cat mai reduse si avand in permanenta in vedere situatia pietelor de aprovizionare si desfacere;
Pozitia pe piata: SC "ART-INVEST-GROUP"SRL va detine 15% din piata nationala a produselor vestimentare pentru femei pana in anul 2009, iar la nivelul zonei de nord a Romaniei va detine 35% din piata pana in anul 2010.
Inovarea: firma va introduce anual, sezonier 4 noi tipuri de produse, bazate pe tendinta modei si cerintele consumatorilor.
Productivitatea: firma va reduce cheltuielile productive cu 5% anual.
Profitabilitatea: cresterea profitului cu 7% pe an intre 2008-2009. Dezvoltarea performantelor manageriale: se vor mari numarul de ore afectate antrenamentului managerilor, specialistilor cu 10% in urmatorul an.
Atitudinea si performanta in munca: se doreste de a se realiza o diminuare a absentismului cu 50% in urmatorii 3 ani.
Responsabilitatea publica:Firma va aloca 1% din cifra de afaceri pentru sustinerea programului local de ingrijire a bolnavilor pensionari.
Problemele principale la care sunt raportate obiectivele:
Integrarea. Nevoile individuale si scopurile organizatiei trebuie sa formeze un
sistem in care accentuarea abordarii umaniste, ce vizeaza satisfacerea individului, sa fie corelata cu cresterea eficientei in utilizarea muncii acestuia.
Influienta sociala. Puterea si autoritatea trebuie distribuite in mai multi poli de putere in interiorul organizatiei: proprietari, manageri.
Adaptarea. Organizatia trebuie sa raspunda la modificarile mediului inconjurator. Independenta factorilor de influienta si modul lor rapid de evolutie impune monitorizarea mediului.
Identitatea. Organizatia trebuie sa actioneze cu claritate si consegventa, in conformitate cu misiunea sa declarata.
Colaborarea. Organizatia trebuie sa contoleze si sa rezolve conflictele pe care le genereaza in mod obiectiv. Diviziunea muncii si tendinta crescuta spre specializarea individului sunt permisele aparitiei conflictelor.
Revitalizarea. Organizatia trebuie sa raspunda problemelor ce apar odata cu modificarea marimii sale, ca urmare a expansiunii sau restrangerii activitatii.
1.2 Alegerea formei organizatorico - juridice
In urma studierii tipurilor de unitati comerciale ce pot activa pe teritoriul Republicii Moldova am ajuns la concluzia ca pentru afacerea data cea mai optima alegere va fi fondarea unei Societati cu Raspundere Limitata.
Societate cu raspundere limitata(SRL) este considerata societatea comerciala al carui capital este divizat in parti sociale conform actului de constituire si ale carui obligatii sunt garantate cu patrimoniul societatii.
Marimea minima a capitalului social al SRL este de cel putin 300 de salarii minime lunare stabilite de legislatie la momentul inregistrarii societatii. SRL este persoana juridica si poate fi fondata de o singura persoana fizica sau juridica, iar numarul maximal de asociati nu depaseste 50 persoane.
Asociatii societatii poarta raspundere pentru datoriile acesteia doar in limita cotelor ce le apartin.
La momentul inregistrarii societatii trebuie deschis un cont bancar provizoriu, la care sa fie depus cel putin 40 la suta din fondul statutar, fapt ce se confirma prin documente bancare respective, celelalte 60% fiind trecute pe contul societatii nu mai tarziu de un an de la inregistrarea ei.
Fondatorii trebuie sa inchee un contract de constituire, care prevede drepturile si obligatiile fiecaruia, marimea fondului statutar, marimea profiturilor si pierdelor. Drept document ce confirma drepturile asociatilor asupra cotelor subscrise este adeverinta cotei de participare.
Cotele de participare pot fi atat in expresie baneasca, cat si nebaneasca. Marimea cotelor de participare in expresie baneasca este stabilita de catre asociati si fixata in contractul de constituire. Drept cote de participare nebanesti sunt considerate toate bunurile materiale transmise societatii in proprietate sau in folosinta, precum si dreptul patrimonial, inclusiv dreptul la proprietatea intelectuala si resursele naturale.
Organul suprem de conducere al SRL este adunarea generala. SRL are un comitet de conducere care alege presedintele sau directorul general, ce reprezinta societatea.
SRL isi creaza un capital de rezerva ce se formeaza prin alocarile anuale din profitul net (cel putin 5% din profitul net) si constituie 10% din capitalul social, capitalul de rezerva al SRL poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului social.
Elementele care au motivat alegerea anume acestei forme de organizare juridica sunt:
- permite insumarea resurselor financiare ale persoanelor partenere, sporind astfel sansele de majorare a capitalului disponibil;
- necesitatea scazuta de publicare a darilor de seama privind activitatea financiara, astfel concurentii nu capata informatii despre activitatea intreprinderii;
- intreaga activitate este bazata pe cunostintele, abilitatile, angajatilor, aceasta facand majora problema selectarii corecte a condidatilor pentru posturile manageriale;
usurinta in manipularea afacerilor neavand in mare masura nevoie de acordul actionarilor in luarea unor decizii care necesita a fi solutionate rapid si de importanta minora care nu ar afecta in mod direct afacerea;
- procedura de constituire, inregistrare e simpla si comparativ ieftina si rapida.
1.3 Alegerea structurii organizationale
Adoptarea unei anumite structuri organizationale, reprezinta un proces de "potrivire" a unei structuri la strategia aleasa.
Un studiu clasic (Burns si Stalker,1962) considera ca exista doua mari categorii de structuri organizationale, etichetate "sistem mecanistic" si respectiv "sistem organic".
Sistemul mecanistic este caracterizat printr-o ierarhie clara si bine dezvoltata, cu delimitari rigide intre posturi, cu autoritate si responsabilitate precisa. Sistemul organic are o structura cu o formalizare mai redusa, care permite un grad sporit de participare a membrilor sai si o flexibilitate accentuata. Organizatiile de succes tind sa adopte primul sistem daca opereaza intr-o industrie matura si stabila si pe cel de-al doilea daca opereaza in industrii dinamice sau in formare.
Sugerarea unei structuri se face nu numai pentru o anumita strategie, ci si pentru un context specific al factori interni sau externi, pentru un anumit stadiu de dezvoltare a firmei sau pentru o abordare antreprenoriala la nivelul organizatiei.
O prima corelatie ar fi urmatoarea (Galbraith si Kazanijan, 1986):
Organizatiile bazate pe o singura afacere dominanta (produs, consumator etc.) intr-o singura industrie ar trebui structurate pe baze functionale.
Organizatiile cu o diversificare concentrica ar trebui structurate pe baze divizionale.
Organizatiile cu o diversificare conglomerata ar trebui structurate sub forma unui holding.
Manager general
Structura organizatorica a S.C,,ART-INVEST-GROUP,, S.R.L. fig1
Structura organizatorica aleasa pentru afacerea preconizata este structura de tip funtionala. Aceasta se caracterizeaza: compartimentarea se face pe baza omogenitatii activitatilor (sarcinilor) ce sunt indeplinite in cadrul unei categorii de posturi cu utilizarea unor tehnologii sau calificari inrudite. Activitatile sunt grupate in functii, cum sunt productia, marketingul, finante, personal, care apoi sunt subdivizate pe acelas principiu. Spre exemplu, compartimentul marketing poate fi subdivizat pentru vanzari, publicitate si cercetari de marketing.
Structura este caracteristica organizatiilor mici si mijlocii, dar este preferata si de organizatiile mari care opereaza intr-un mediu stabil sau care sunt concentrate asupra unui numar redus de produse sau segmente strategice, in care avantajul competitoinal se bazeaza pe specializarea functionala.
Avantaje in utilizarea unei astfel de structuri:
contact direct cu toate compartimentele
mecanisme de control simple
responsabilitati clare
eficienta prin specializarea
decizie strategica centralizata
minimizarea suprapunerilor functionale
concurenta a obiectivelor.
1.4 Prezentarea firmei
S.C."ART-INVEST-GROUP"SRL este o societate cu capital exclusiv privat. Societatea are sediul in or.Orhei, str.V.Lupu,nr 17, fiind inregistrata la Registrul Comertului cu nr.10458695236.
Activitatea de baza prevazuta de statut: confectionarea si comercializarea articolelor vestimentare.
Tabelul11 - Date privind organizatia
Denumirea intreprinderii |
Societatea Comerciala "ART-INVEST-GROUP" S.R.L. |
Numarul de inregistrare |
10458695236 |
Organul de inregistrare |
Camera de Inregistrari de Stat |
telefon |
+/373 235/2-37-48 |
fax |
+/373 235/ 2-35-01 |
2. Piata
2.1 Definirea pietei
In mecanizmul de functionare a unei economii moderne piata ocupa un loc esential determinind intr-o proportie insemnata deciziile si comportamentele agentilor economici.
Categorie a economiei de schimb, in acceptiunea cea mai frecventa, piata desemneaza un ansamblu coerent, un sistem sau o retea de relatii de vinzare cumparare intre parti contractante care sint pe de o parte, unite prin legaturi de interdependenta si, pe de alta parte se afla in rapoturi de opozitie. Participantii la aceste relatii sint producatorii de bunuri si servicii, ofertantii de factori de productie si consumatorii, care reprezinta asa cum aprecia J.K.Galbraith si W.Salinger, ''Centri distincti de decizie, care se opun unul altuia prin urmarirea propriului interes, dar sint legati in acelasi timp printr-o solidaritate functionala''.
In acelasi timp, piata este privita de multi economisti drept un mecanizm complex care cuprinde, in principal, cererea si oferta, concurenta, preturile, si altele, care reglementeaza economica, care actioneaza asupra diviziunii muncii si la schimbul de activitati, dupa cum arata F.von Hayek ''piata apare pentru agentii participanti la schimb ca o ''amenintare'', ca o ''forta arbitrara'' care le determina pretul si implica venitul si pe care ei cauta sa o influenteze sau sa o controleze''. Situatia lor economica si nu numai aceasta depinde de piata si in primul rind de ceea ce se petrece pe piata.
In Republica Moldova industria usoara este o ramura ce se dezvolta si functioneaza in ritm satisfacator. Unul din sectoarele principale ale industriei usoare este fabricarea articolelor de vestimentatie (articole tricotate, confectii).
Piata intreprinderilor industriale este in crestere, aceasta ne dovedeste faptul ca volumul productiei industriale in Republica Moldova a crescut comparativ ianuarie 2006 fata de ianuarie 2005 cu 12%.(Anexa)
Analizant situatia existenta la momentul actual in ceea ce priveste intreprinderile care activeaza in Rep. Moldova am ajuns la concluzia ca 95% produc pentru export, si anume activeaza prin sistemul lohn. Aceasta se datoreaza in mare masura avantajelor de care bineficiaza activand prin acest sistem, aceste avantaje sunt:
asigurarea in realizarea marfii;
- lipsa problemelor ce apar la procurarea materiei prime;
achitarea platilor pentru marfa in termenii precizati; ceea ce constituie un element principal si da posibilitatea de achitare si firmei cu personalul si alte cheltuieli ce sunt calculate lunar, cu alte cuvinte lipsesc problemele ce tin de intrebarile: Unde se va realiza marfa? Pentru cine producem? Care sunt cerintele consumatorilor?
Insa activand astfel, aceste intreprinderi sunt supuse unor riscuri.
Dupa cum stim orce organizatie este afectata, intr-o masura mai mare sau mai mica, de modificarile a ceea ce denumim mediul inconjurator sau extern , anumiti factori ai acestui mediu pot influienta si activitatea acestor intreprinderi, acesti factori fiind politico-legali,economici, socio-culturali.
Factorii politico-legali pot influienta activitatea oricarei intreprinderi ce activeaza in sistemul lohn prin impunerea unor reglimentari ce pot fi legate de import-export a unor marfuri, mai ales ca majoritatea acestor intreprinderi au contracte incheeate numai cu una din firmele straine, sau tari, factorii economici influienteaza economia unei tari care poate influienta si puterea de cumparare.
Activand in acest sistem partenerii internationali ce au incheeate contracte cu intreprinderile din Moldova de asemenea au un avantaj considerabil, aici este ieftina forta de munca, calitatea de producere foarte buna, fapt ce ii determina sa colaboreze anume cu intreprinderile din Rep. Moldova.
In ceea ce priveste piata de desfacere a articolelor vestimentare mentionam urmatoarele:
In Rep. Moldova se observa o oferta deosebit de mare de marfuri industriale si anume vestimentare aceasta se datoreaza in mare masura patrunderii pe piata a marfurilor unor, tari precum sunt Turcia, China. Anume aceste marfuri penetreaza piata de azi a Rep. Moldova. Facand o caracteristica a acestor marfuri putem spune ca sunt de o calitate inferioara celor autohtone, insa ca pret sunt mai avantajoase ceea ce determina consumatorul sa le procure. Producatorii autohtoni nu pot face fata concurentei mari ce persista pe piata, datorita pretului mai mic a produselor importate, unui sortiment foarte mare a produselor oferite de catre importatori, si se orienteaza spre export. Circa 80% din populatia Republicii Moldova nu pun accent pe calitate procurand un produs, acestia analizeaza aspectul exterior a produsului, punand un mare accent pe pret, dar creste si numarul celor consumatori, care au cerinte exigente fata de produsul pe care doreste sa-l procure, care pun un mare accent pe calitate, marca, imaginea firmei producatoare, aceasta datorandu-se cresterii puterei de cumparare, care la randul ei se datoreaza aducerii in tara de valuta de catre cei care lucreaza peste hotare. Anume la acest grup de consumatori se va orienta produsele noastre, acestea reprezinta in general adolescentele si doamnele in varsta de 40-55 ani.
Cu scopul de a ne promova produsele si pe piata internationala, analizam si piata internationala si anume a Romaniei, unde persista o situatie similara, avand in vedere ca sa inregistrat o crestere semnificativa privind exportul in ultimii ani, in prezent 84% din productie se exporta, iar 16% din productie este destinata consumului intern ceea ce este foarte putin avand in vedere numarul mare de populatie si puterea mare de cumparare.
Fig 1. Evolutia destinatiei produselor
Intreprinderea are ca scop penetrarea pietei de articole vestimentare a tarii invecinate, crearea imaginii firmei pe piata internationala aceasta fiind un element important intr-o afacere. Aici deasemenea ne v-om concentra pe acelas grup de consumatori adolescente si doamne in varsta de 40-55 ani.
Piata tinta in Romania o va constitui zona de nord si anume ne v-om axa pe orasele Cluj-Napoca, Satu -Mare, Baia-Mare, acestea fiind orase cu un numar mare de populatie, o zona unde sunt amplasate numeroase institutii de invatamant, publice si o mare zona comerciala.
Consumatorii potentiali ii constituie studentii care vin in oras din toate judetele, pentru asi continua studiile.
Un argument pentru alegerea anume acestei zone este puterea mare de cumparare ce se datoreaza venitului pe care il au majoritatea muncind peste hotare.
2.2 Analiza SWOT a industriei confectiilor de imbracaminte
Puncte tari:
. realizeaza produse competitive in raport pret/calitate, pentru piata externa destinate necesitatilor vitale si de moda ale populatiei;
. are traditie indelungata in productia si comertul cu astfel de produse pe piata interna si externa;
. detine o forta de munca stabila si bine instruita care se poate specializa intr-o perioada scurta si cu costuri reduse;
. are perspective reale de a creste exportul de confectii textile si pe alte noi piete;
. dispune de utilaje si instalatii relativ performante in majoritatea Sub-sectoarelor confectii si tricotaje;
. necesita costuri relativ mici fata de alte ramuri industriale pentru modernizari, retehnologizari si infiintari de intreprinderi mici si mijlocii;
. costul redus pentru crearea unui loc de munca in confectii
. capacitate mare de adaptare la cerintele pietei;
. are capacitatea de a-si sustine importurile, creand un excedent valutar pentru alte necesitati ale economiei.
Puncte slabe:
. ramanerea in urma din punct de vedere tehnic si tehnologic a sectoarelor primare de produse textile (pondere inca mare de utilaje si tehnologii neperformante)
. orientare intarziata a noilor I.M.M- uri catre produse mai complexe si pentru segmentul superior al pietei;
. nume de marca interne fara forta sau in curs de formare;
. informatii limitate ale I.M.M- urilor despre pietele externe si despre produsele destinate segmentului superior de piata;
. accesul dificil la sursele de finantare;
. insuficienta fondurilor de investitii si a fondurilor necesare achizitionarii resurselor materiale;
. comunicarea greoaie a agentilor economici ca urmare a accesului dificil la infrastructura de comunicatii (costuri ridicate);
. lipsa retelelor proprii de desfacere si a cooperarii interne pe orizontala;
. neincadrarea in totalitate in standardele internationale privind protectia mediului, in special in sub-sectoarele finisaje textile si argasitorii care au un impact negativ asupra mediului.
Oportunitati:
. de-localizarea productiei textile-confectii din tarile dezvoltate in tarile in curs de dezvoltare;
. existenta unui mediu concurential real datorita numarului mare de agenti economici de profil. Firmele romanesti de confectii care au produse si servicii exportabile au noi oportunitati de a deservi pietele europene, dar vor trebui sa investeasca in a invata cum sa profite de aceste oportunitati. Firmele care au produse si servicii ce nu pot fi valorificate la export pot doar sa investigheze tendintele din tarile vecine care au o experienta mai mare in privatizare, liberalizare si globalizare si sa testeze selectiv introducerea inovatiilor in Moldova. Firmele care nu sunt competitive vor trebui sa-si adune resursele umane, de capital si organizationale si sa migreze spre alte segmente de piata sau chiar industrii.
. dezvoltarea asociatiilor de afaceri, care lucrand impreuna cu Guvernul Republicii Moldova, sa poata dezvolta comertul international si legaturile investitionale pentru a capata acces la piete si tehnologii. Aceasta actiune necesita insa o mai buna comunicare si cooperare intre sectorul privat si sectorul public. Actiunile asteptate de catre unitatile economice de la Guvern sunt este crearea unui Consiliu a tuturor antreprenorilor din aceasta sfera a industriei care faciliteze:
. sprijin pentru institutionalizarea dialogului dintre sectoarele privat si public identificand preocuparile prioritare;
. analize anuale ale I.M.M- urilor si inlaturarea sistematica a constrangerilor birocratice la constituirea companiilor si a activitatilor antreprenoriale;
. cooperare cu Guvernul la negocierea accesului pe pietele externe in conditii avantajoase. Consiliul ar functiona prin asociatiile de afaceri existente si institutele de cercetare dar nu ar incerca sa le dubleze. Ar trebui mai curand sa continue cercetarea facuta deja in privinta competitivitatii moldovenesti, politicii de reforma si gruparilor de ramura decat sa reia cercetarea de la capat. Accentul ar trebui pus pe actiune mai mult decat pe studiu, precum si pe crearea unui ciclu automat de cooperare a sectoarelor privat si public pentru implementarea schimbarii
Generalitati ׃
. o concurenta puternica din partea importurilor ilegale de produse textile si imbracaminte;
. sistemul bancar din Moldova este inca slab, cu un nivel scazut de intermediere, costuri mari de capital, o lipsa acuta de disciplina financiara si o slaba alocare de fonduri pentru credite, desi sectorul bancar a trecut printr-o reforma;
. coruptia si procedurile lipsite de transparenta diminueaza competitivitatea Republicii precum si atractivitatea ei ca destinatie investitionala;
. lipsa diferentierii produselor;
. costuri relativ ridicate ale transportului datorita insuficientei infrastructuri a Moldovei;
. lipsa unor companii individuale puternice deschizatoare de drum si lideri ai schimbarilor tehnologice si ai modernizarii proceselor in industrie;
. din procesul de elaborare a politicii Guvernului lipseste consultarea sectorului privat, iar politicile nu reusesc sa reflecte preocuparile sectorului privat si asta ii diminueaza competitivitatea;
. lipsa comunicarii intre guvern si diversi membri ai societatii civile ceea ce face ca organizatiile neguvernamentale sa aiba doar un impact marginal in influentarea politicii sociale si economice;
. lipsa coordonarii/colaborarii in cadrul industriei de confectii pe linia implementarii strategiilor de dezvoltare a acestei ramuri;
. lipsa informatiilor vizand specificul pietelor externe cu implicatii asupra IMM-urilor.
. lipsa coordonarii/colaborarii in cadrul industriei de confectii pe linia implementarii strategiilor de dezvoltare a acestei ramuri;
. lipsa informatiilor vizand specificul pietelor externe cu implicatii asupra IMM-urilor.
2.3 Concurentii
Principalele grupuri de concurenti sunt:
Magazinele de elita orientate pe anumite stiluri ca : elegante, sport, pentru tineret. In aceste unitati comerciale se practica un regim de preturi destul de ridicate fata cosul mediu de consum pe republica. In aceste unitati comerciale se practica o politica de produse calitative de la diversi producatori de renume mondial.("Puma", "Adidas", "United colors of Benetton"etc.) Aceste articole se bucura de succes in general de persoanele cu un nivel inalt de venituri si in randurile oaspetilor tarii.
Centrele comerciale unde sunt expuse confectiile diferitor producatori cu un renume mai mic. Centrele de comercializare sunt : "Gemenii", "UNIC", "Sun-Sity", "ELAT", "METRO". Produsele comercializate in aceste unitati sunt de o varietate foarte mare, cu o tendinta spre calitate, insa adesea se pot intalni chiar si produse contrafacute de o calitate ce lasa de dorit, preturile etalate la produsele in vanzare avand in vedere cheltuielile de realizare si promovare sunt foarte inalte ceea ce face ca consumatorul sa nu isi permita un consum mare de articole adesea acceptand sa mearga in piata.
Pietele, grupul de concurenti care au si cea mai mare cota de vanzari. Aici de acum se observa o dezvoltare in general cantitativa de produse in marea lor majoritate sunt contrafacute sub numele a unor branduri internationale mari, adesea aceste confectii nici macar nu corespund normelor calitative igienice.
Produsele oferite de catre S.C.''ART-INVEST-GROUP"S.R.L. sunt intr-un sortiment mare, confectionate in corespundere cu moda si tinand seama de cerintele consumatorului. Comparativ cu cele existente pe piata aceste produse sunt superioare ca calitate, aspect exterior fiind la un pret mai redus ca cele a concurentilor ceea ce va determina consumatorul sa procure anume aceste produse.
Necesitatile consumatorilor difera. Volumul si structura necesitatilor depind de mai multe circumstante: nivelul de dezvoltare economica a tarii, traditiile nationale, cultura consumului, conditiile climaterice si geografice etc. Toti cumparatorii pot fi grupati conform unor caracteristici comune din punct de vedere al structurii consumului. Impartirea cumparatorilor dupa un anumit criteriu in grupuri aparte care reactioneaza intr-un mod specific la activitatea de marketing si se numeste segmentarea pietii
Segmentarea, ca unul din elementele strategiei de marketing, imparte o anumita piata sau o colectivitate de cumparatori in segmente aparte sau in grupuri dupa anumite criterii stabilite.
2.4 Cerinte impuse fata de segmentarea pietei
1. Segmentul de piata trebuie sa fie masurabil, adica el poate fi identificat in baza informatiei accesibile si a metodelor de analita accesibile.
2. Segmentul trebuie sa se caracterizeze printr-o anumita stabilitate a indicatorilor.
3. Segmentul de piata trebuie sa ia in consideratie dependenta dintre unele caracteristici ale traditiilor nationale ale cumparatorilor, ale pietelor nationale si comportamentul clientilor, particularitatile cererii si a preferintelor.
4. Segmentul de piata care va fi selectat va trebui sa aiba o capacitate destul de mare si stabil.
5. Segmentul de piata trebuie sa contribuie la cresterea volumului, la sporirea profitului, sa stimuleze dezvoltarea ulterioara a fabricarii produselor.
Reusita segmentarii pietii va depinde de o serie de cauze:
de gradul de deosebire de consumatori;
de asemanarea necesitatilor consumatorilor grupati in unul si acelasi segment;
de posibilitatile firmei de a identifica caracteristicile si exigentile consumatorilor la elaborarea politicii de produs;
de dimensiunea segmentului care va permite sa fie garantata comercializarea produselor si acoperirea cheltuielilor;
de organizarea canalelor de legaturi reciproce cu grupurile concrete de consumatori;
Segmentarea pietii va da posibilitate de a modifica caracteristicile calitative ale produselor conform exigentilor diferitelor grupuri de consumatori, de a argumenta publicitatea si comercializarea produselor de nomenclatura corespunzatoare.
2.5 Etapele segmentarii pietei
Segmentarea pietii se va desfasura in urmatoarele etape:
- Se va evalua situatia demografica si se va elabora pronosticul tendintelor demografice;
- Se va studia grupuri de consumatori;
- Se va localiza segmentul, preciza alegerea lui.
In procesul de segmentare se tine cont de trei grupuri de factori: geografici, demografici, psihografici si in baza lor se releva modificarile imediate ale necesitatilor consumatorilor.
Factorul geografic - se iau in consideratie conditiile climaterice, nord, sud, oras, localitatea sateasca, traditii locale.
Factorul demografic - legat de structura de virsta, sex, situatia familiara, de marimea veniturilor, de instruire, de statutul profesional s.a.
Factorul psihografic - conditioneaza comportamentul specific al cumparatorilor, motivatia lor la alegerea unui oarecare produs. La ei se refera stilul de viata, caracteristicile personale ale consumatorului, scopul urmarit de cumparator, frecventa folosirii produselor, gradul de informare si de disponibilitate de a cumpara produsul, deosebirile in reactia cumparatorului la elementele complexului si programului de marketing (calitatea si pretul produsului, serviciile, publicitatea, locul si modalitatea de comercializare).
Potentialii consumatori a produselor preconizate spre realizare va fi populatia Republicii Moldova.
Reesind din datele Departamentului Statistica si Sociologie al Republicii Moldova (Nota informativa Nr. 06-01/06, paj.4 Anexa 1) cu privire la numarul de locuitori ai Republicii Moldova. Ne v-om baza pe aceste informatii la elaborarea caracteristicilor segmentelor de piata. Tabelul 2.3 1- Segmentarea pietei
Indicii |
Segmentarea tipica |
Alegerea segmentului |
Numarul de purtatori potentiali (mii persoane) |
1 |
2 |
3 |
4 |
Geografic
|
Republica (fara Transnistria si mun. Bender) Urban Rural |
|
2916,7
1236,7 1680,1 |
Demografic Sex |
Masculin Fiminin |
|
1374 1542,7 |
Virsta |
Barbati 15-60 Femei 15-60 |
|
1001,6 1243,7 |
Nivelul venitului |
Barbati scazut mediu inalt
Femei scazut mediu inalt |
+ + + |
300,48 400,6 300,4
373,11 621,85 248,74
|
2.6 Elaborarea programei de productie
Programa de productie al intreprinderii reprezinta planul de fabricatie si comercializare a productiei in expresie naturala si valorica pentru o perioada data. Programul de productie include volumele productiei planificate prin fabricare, care sunt detreminate de mai multi factori, in primul rind de capacitatea de productie a firmei si de cerintele pietei in diferite tipuri de productie. Deaceea la elaborarea programei de fabricatie trebuie cunoscuta capacitatea de absorbtie a pietei. Aceasta va insemna calcularea cantitatii de produse textile in bucati, sau in valoare, care va putea fi asimilata de o piata concreta, de obicei pe perioada unui an.
- Numarul de populatie, care sunt purtatorii potentiali ai produselor proiectate;
- Normele rationale de purtare pentru o persoana (capacitatea de cumparare a populatiei).
Necesitatea de produse se calculeaza conform formulei:
N=Np· N1 pers.
Unde: N - necesitatea programata in produse, buc.;
Np - numarul de purtatori potentiali ai produselor proiectate;
N1 pers. - norme rationale de purtare pentru o persoana.
La determinarea volumului de vinzari se va tine cont de acea cantitate de produse textile analoge, care la momentul actual exista pe piata.
Stiind numarul de purtatori potentiali pentru produsele proiectate pentru fabricatie si necesitatea in confectii de tipul dat, se determina necesitatea totala in produse de tipul dat, si cota parte a firmei pe piata luand in consideratie concurentii, care va constitui 20%.
Tabelul 3 - Calculul necesitatii in produse de imbracaminte.
Nr. crt. |
Tipul produsului |
Numarul de populatie care poarta tipul dat de produs, mii/pers. |
Necesitatea in produse pentru o persoana, buc. |
Necesitatea totala in produse pentru tipul dat, mii buc. |
Volumul de vinzari luind in consideratie concurentii, buc. |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
1 |
Costum pentru femei |
908 |
0,7 |
635,6 |
127,12 |
2 |
Costum pentru adolescente |
159,9 |
0,7 |
111,93 |
22,386 |
3 |
Pantalon pentru femei |
908 |
1,2 |
1089,6 |
21792 |
4 |
Pantalon pentru adolescente |
159,9 |
1,1 |
175,89 |
35,178 |
5 |
Fusta pentru femei |
908 |
1,5 |
1362 |
272,4 |
6 |
Fusta pentru adolescente |
159,9 |
2,8 |
447,72 |
89,544 |
7 |
Jacheta pentru femei |
908 |
0,6 |
544,8 |
108,96 |
8 |
Jacheta pentru adolescente |
159,9 |
0,6 |
95,94 |
19,188 |
9 |
Bluza pentru femei |
908 |
2 |
1816 |
363.2 |
10 |
Bluza pentru adolescente |
159,9 |
2,3 |
367,77 |
73,554 |
11 |
Pardesiu pentru femei |
908 |
0,3 |
272,4 |
5,48 |
12 |
Rochie pentru femei |
908 |
2 |
1816 |
363,2 |
13 |
Rochie pentru adolescente |
159,9 |
3 |
479,7 |
95,94 |
Tabelul 4 - Programa de fabricatie
Anul 2007
Nr. crt. |
Sortiment |
Numarul de executori in linia tehnologica, N |
Cheltuieli de timp la confect. in sec. de cusut Tore |
Productivitate produs. Proiectate in buc/om
PM |
Capacitatea in zi,
Mzi |
Numarul de zile in care se produce produsul, Di |
Capacitatea anuala, bucati
Man |
1 |
Costum pentru femei |
29 |
2,31 |
3,4 |
96,9 |
20 |
1938 |
2 |
Costum pentru adolescente |
29 |
2,31 |
3,4 |
96,9 |
20 |
1938 |
3 |
Pantalon pentru femei |
29 |
1,0 |
8 |
232 |
30 |
6960 |
4 |
Pantalon pentru adolescente |
29 |
1,0 |
8 |
232 |
30 |
6960 |
5 |
Fusta pentru femei |
29 |
0,40 |
20 |
580 |
30 |
17400 |
6 |
Fusta pentru adolescente |
29 |
0,40 |
20 |
580 |
15 |
8700 |
7 |
Jacheta pentru femei |
29 |
1,09 |
7,3 |
211,7 |
20 |
4234 |
8 |
Jacheta pentru adolescente |
29 |
1,09 |
7,3 |
211,7 |
12 |
4234 |
9 |
Bluza pentru femei |
29 |
0,43 |
18,6 |
539,4 |
25 |
13485 |
10 |
Bluza pentru adolescente |
29 |
0,43 |
18,6 |
539,4 |
15 |
8091 |
11 |
Pardesiu pentru femei |
29 |
2,20 |
3,6 |
104,4 |
15 |
1566 |
12 |
Rochie pentru femei |
29 |
1,0 |
8 |
232 |
12 |
2784 |
13 |
Rochie pentru adolescente |
29 |
1,0 |
8 |
232 |
10 |
2320 |
Anul 2008
1 |
Costum pentru femei |
29 |
1,81 |
3,6 |
104 |
20 |
2080 |
2 |
Costum pentru adolescente |
29 |
1,81 |
3,6 |
104 |
20 |
2080 |
3 |
Pantalon pentru femei |
29 |
0,55 |
8,7 |
252 |
30 |
7560 |
4 |
Pantalon pentru adolescente |
29 |
0,55 |
8,7 |
252 |
30 |
7560 |
5 |
Fusta pentru femei |
29 |
0,35 |
20,7 |
600 |
30 |
18000 |
6 |
Fusta pentru adolescente |
29 |
0,35 |
20,7 |
600 |
15 |
9000 |
7 |
Jacheta pentru femei |
29 |
1,03 |
8 |
232 |
20 |
4640 |
8 |
Jacheta pentru adolescente |
29 |
1,03 |
8 |
232 |
12 |
2784 |
9 |
Bluza pentru femei |
29 |
0,40 |
19 |
551 |
25 |
13775 |
10 |
Bluza pentru adolescente |
29 |
0,40 |
19 |
551 |
15 |
8265 |
11 |
Pardesiu pentru femei |
29 |
2,15 |
4 |
116 |
15 |
26100 |
12 |
Rochie pentru femei |
29 |
0,55 |
8,7 |
252 |
12 |
3024 |
13 |
Rochie pentru adolescente |
29 |
0,55 |
8,7 |
252 |
10 |
252 |
Anul 2009
Nr. crt. |
Sortiment |
Numarul de executori in linia tehnologica, N |
Cheltuieli de timp la confect. in sec. de cusut Tore |
Productivitate produs. Proiectate in buc/om
PM |
Capacitatea in zi,
Mzi |
Numarul de zile in care se produce produsul, Di |
Capacitatea anuala, bucati
Man |
1 |
Costum pentru femei |
32 |
1,81 |
3,6 |
115 |
20 |
2300 |
2 |
Costum pentru adolescente |
32 |
1,81 |
3,6 |
115 |
20 |
2300 |
3 |
Pantalon pentru femei |
32 |
0,55 |
8,7 |
278 |
30 |
8340 |
4 |
Pantalon pentru adolescente |
32 |
0,55 |
8,7 |
278 |
30 |
8340 |
5 |
Fusta pentru femei |
32 |
0,35 |
20,7 |
662 |
30 |
19860 |
6 |
Fusta pentru adolescente |
32 |
0,35 |
20,7 |
662 |
15 |
9960 |
7 |
Jacheta pentru femei |
32 |
1,03 |
8 |
256 |
20 |
5120 |
8 |
Jacheta pentru adolescente |
32 |
1,03 |
8 |
256 |
12 |
3072 |
9 |
Bluza pentru femei |
32 |
0,40 |
19 |
608 |
25 |
15200 |
10 |
Bluza pentru adolescente |
32 |
0,40 |
19 |
608 |
15 |
9120 |
11 |
Pardesiu pentru femei |
32 |
2,15 |
4 |
128 |
15 |
1920 |
12 |
Rochie pentru femei |
32 |
0,55 |
8,7 |
278 |
12 |
3336 |
13 |
Rochie pentru adolescente |
32 |
0,55 |
8,7 |
227 |
10 |
2780 |
3. Planul de marketing
3.1 Definirea mediului de marketing
Intreprinderea va activa in cadrul si sub influienta mediului din care face parte. Deoarece el apare ca o suma de ,,opurtunitati si obstacole", rezulta ca performantele firmei vor depinde, pe de o parte, de masura cunoasterii fizionomiei si mecanismului sau de functionare, iar pe de alta parte, de capacitatea si perceperea sa de a fructifica opurtunitatile si de a se adapta continuu functionarii sale.
Caracteristica esentiala a mediului de marketing al intreprinderii consta in caracterul sau deosebit de dinamic, de aceea, evaluarea cit mai corecta a evolutiei lui determina intreaga activitate de marketing si performantele firmei.
Micromediul intreprinderii este ansamblul relatiilor dezvoltate de agentii economici cu care firma intra in legatura directa. Fortele care activeaza in micromediul intreprinderii sunt: furnizorii, concurenta, intermediarii, clientela, organismele publice.
Furnizorii sunt producatorii, intreprinderile si persoanele fizice care asigura firma cu resurse materiale necesare pentru producerea marfurilor concrete. In cazul nostru principalii furnizori cu care intreprinderea va fi mereu in contact sunt cei de materii prime si accesorii. In marea lor majoritate ei vor fi de peste hotarele Republicii ce intr-o oarecare masura va ingreuna procesul de furnizare cu materii prime din cauza factorilor variabili ce sunt tipici pentru economia de la acest moment ei sunt pretul si calitatea. Intreprinderile cu care vom colabora in privinta prestarii de materii prime vor fi contractate respectiv avand o baza juridica prin care in caz de nerespectare a termenelor de livrare a produselor se pot necesita despagubiri banesti a contravalorii pierderilor. Pe cat va fi de posibil, intreprinderea va incerca sa se asigure de aceste riscuri, astfel ca aprovizionarea cu materii prime sa se programeze cu ceva timp inaintede a pune in flux modelul confectionat din materialul respectiv. Astfel se vor reduce considerabil unele divergente ce pot aparea, si se va respecta graficul de furnizare a productiei.
Pretul oferit de furnizori la randul lui este un element care poate obliga ridicarea preturilor la produsele finite astfel una din sarcinile managerului comercial va fi negocierea si gasirea furnizorilor cu preturile cele mai reduse de pe piata produselor necesare intreprinderii respectiv cu un nivel de calitate ridicat.
Intermediarii sunt agentii economici care ajuta firma in promovarea si realizarea si distribuirea marfii catre clienti. In cazul nostru principalii intermediari sunt firmele care se vor ocupa de realizarea articolelor confectionate, acestea v-or fi persoane fizice care activiza in punctele comerciale mari si directia acestor centre cu care intreprinderea va avea relatii legate de promovarea marfurilor prin amplasarea de placate, informarea asupra reducerilor, organizarea de defileuri si alte masuri legate de activitatea de promovare a intreprinderii, cu care v-om colabora prin intermediul contractelor. Intermediarii in general nu reprezinta un factor de risc deoarece activitatea lor este vital dependenta de Societatea cu care colaboreaza. Preturile sunt influentate in general de factorii externi precum inflatia sau majorarea unor servicii, respectiv in cazul aparitiei unui astfel de factor produsul isi va majora pretul din ambele parti. In cazul intermediarilor cu care va colabora intreprinderea S.C. ART-INVEST-GROUP"S.R.L. se vor efectua contracte in care se va mentiona ca firmele ce va comercializa produsele de vestimentatie produse de firma data va primi un procent fix din vanzari care va fi stabilit la incheerea contractului. Astfel Societatea Comerciala va putea manipula insasi preturile asta facand parte din politica de pret.
Concurentii reprezinta firme ce produc bunuri materiale similare. Competitorii se deosebesc intre ei dupa rolul pe care il joaca cu consumatorii. Concurentii la randul lor privind din alt punct de vedere nu joaca mereu un rol negativ in activitatea comerciala a intreprinderii. Unul din avantajele pe care ne este oferit de catre concurentii de pe piata este capacitatea consumatorului de percepere de a face diferente intre produsele ce i se ofera pe piata, respectiv acesta este un stimul destul de important, avand in vedere ca in Republica Moldova marea majoritate a confectiilor sunt importate acestea fiind de o calitate foarte proasta, astfel producand produse calitative putem deveni lider pe piata. In mod normal concurenta joaca un rol foarte important in activitatea de zi cu zi a intreprinderii si este necesar de a fi mereu informati de noile marci aparute pe piata, de strategiile comerciale implementate de ei, de promotiile si reducerile organizate.
Concurentii actuali avand in vedere intreprinderile autohtone nu prezinta nici un obstacol pentru intreprindere, deoarece in marea lor parte acestea produc pentru export, din punct de vedere a concurentei marfurilor ce sunt comercializate, oferite pe piata interna exista concurenta aceasta o v-om indeparta utilizand mixul de marketing.
Conceptul de marketing - mix desemneaza orientarea activitatii de marketing in functie de resursele de care dispune aceasta si de conditiile ce se manifesta pe piata prin combinarea intr-un tot unitar, coerent, sub forma unor programe, a patru componente, cei patru "P" - produs, pret, promovare, plasament.
Structura mixului de marketing este urmatoarea: produsul inglobeaza calitatea, modelul, ambalajul, marca, designul; pretul include stabilirea nivelurilor de preturi in diferite etape ale vietei produsului, structura pretului; plasament prevede canalele de distributie, logistica, nivelurile stocurilor; promovarea se realizeaza prin publicitate, merchandising, relatii publice, prezentari de colectii noi.
Calitatea mixului modern de marketing depinde de capacitatea de a adapta intreprinderile le elementele externe din mediul ambiant, de capacitatea de a anticipa directia si itensitatea schimbarilor, de a folosi cu o finalitate maxima resursele interne de care dispun, pentru a face fata atat mutatiilor survenite in structura cererii consumatorilor cat si a comportamentului actual si previzibil al concurentei.
Consumatorii ocupa un rol central in tematica studiilor de marketing si reprezinta cel mai important segment al micromediului firmei. Comsumatorii sau utilizatorii finali al produselor se pot imparti in doua categorii: consumatori care in conditiile date cumpara si utilizeaza produsele si consumatori potentiali sau nonconsumatori relativi, care au nevoie de produsul care li se adreseaza lor, dar datorita unor conditii subiective ori obiective, nu-l cumpara si nu-l consuma. Pentru cercetarea comportamentului si reactiilor consumatorului ne vom conduce de un plan elaborat in acest scop:
v-om analiza lunar, trimestrial comenzile pentru a observa care sunt tendintele atat din punct de vedere al cantitatilor cat si valorilor aferente lor.
prin contactul direct cu consumatorii acesta stabilindu-se intre personalul vanzator si cumparatorii, v-om afla daca produsele noastre satisfac cerintele/nevoile consumatorilor in sensul calitatii, pretului, caracteristicilor. Din acest punct de vedere personalul care vinde, acesta va constitui personalul firmelor prin intermediul carora v-om comercializa confectiile, va fi instruit special privind modul in care trebuie prezentate produsele clientilor( avantajele pe cere le ofera, materia prima folosita s.a.).
Astfel v-om fi informati de situatia existenta ceea ce ne da posibilitati de a perfectiona situatia.
Organismele publice reprezinta orice grup din lumea (financiara), din mediul de presa, radio, TV, din consumatori care influenteaza asupra capacitatii organizatiei de a-si atinge scopurile propuse. Respectivele organisme publice au o importanta dubla in activitatea intreprinderilor deoarece nu sunt mereu benefice.
Organismele publice media sunt unul din cei mai importanti intermediari intre producator si public avand ca scop final relatia Societatii Comerciale cu publicul informand sau amintind unele inovatii sau reduceri implementate, insa in acelasi timp prin intermediul surselor media pot fi date publicului si informatii discriminante in defavoarea intreprinderii care pot influenta negativ asupra activitatii firmei, astfel de informatii adesea sunt plasate intentionat de catre unele persoane care au ca scop final eliminarea marcii date de pe piata in favoarea alteia. Avand un contract de prestare a serviciilor de publicitate cu o sursa media oarecare radio, TV, presa ne putem asigura ca cel putin la acel post sau ziar riscul de antireclama este mai mic. Organismele publice sunt mereu interesante sa colaboreze cu agentii economici pe perioade mai lungi astfel oferind reduceri considerabile si asigurarea de catre ei a unui profit pe termen lung.
O alta grupa a organismelor publice sunt bancile de fapt organismul care joaca un rol foarte important pentru orice unitate de comert sau productie. Incepand cu proiectarea intreprinderii si ajungand la punctul cel mai inalt al activitatii sale antreprenorul mereu solicita ajutorul bancii pentru reutilare, stocuri, achitare de datorii catre alti creditori, s. a. Uneori de decizia bancii de a oferi un credit sau nu depinde insasi succesul firmei, adesea ducand chiar la faliment. Respectiv achitarea in termenii stabiliti a creditelor, si loialitatea fata de o banca va face ca institutia respectiva sa exprime fata de intreprinderea condusa incredere si sa ne acorde eventualele credite.
Precum si in cazul organismelor media si bancile pot fi influentate din exterior asupra unei creditari ce este de importanta majora asupra activitatii, dar dupa cum am specificat mai sus loialitatea si respectarea normelor de creditare face ca institutia respectiva financiara sa se manifeste reciproc.
Firma se va deschide cont in valuta si lei, pentru efectuarea platilor catre furnizorii de materii prime, firmelor ce v-or colabora privind prestari servicii (transport) si pentru incasarea sumelor din urma comercializarii marfii.
Macromediul intreprinderii reprezinta ansamblul factorilor necontrolabili de catre intreprindere si constituie o legatura de regula indirecta, dar care actioneaza asupra ei si a agentilor economici cu care aceasta se afla in contact direct.
Factorii principali de functionare a macromediului firmei sunt grupati in felul urmator: mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul cultural.
Mediul demografic este reprezentat de populatie si de structurile sale pe diferite criterii. Un criteriu prin care acest mediu poate afecta activitatea economica a intreprinderii este deteriorarea situatiei populatiei, in urma majorarii preturilor la serviciile comunale, energie electrica, termica, etc. acest fenomen influenteaza negativ capacitatea de cumparare a populatiei. Acest mediu este unul din cele mai importante si are o influenta directa asupra economiei si realizarii productiei. In ultimul timp s-a simtit o stabilitate in inflatia monedei nationale si mentinerea relativ constanta a preturilor pentru intretinere, facilitand astfel puterea de cumparare a populatiei.
Mediul economic reprezinta suportul capacitatii de cumparare a pietei. Nivelul general al capacitatii de cumparare a populatiei depinde de nivelul veniturilor banesti, de preturi, economii si de accesibilitatea creditelor.
Avand in vedere ca fluxul de venituri din republica este foarte mare in paralel cu venitul pe locuitor al Republicii ne dam bine seama ca in sfera noastra de activitate precum si in majoritatea industriilor, resursele principale banesti provin de la persoanele emigrate. Persoanele din Republica care sunt plecate muncind la negru sau prin contracte de munca transfera fonduri destul de mari la patrie avand in vedere ca peste sunt plecate circa 800 mii persoane care au in mediu au salarii lunare de 900 $ lunar respectiv aduc un aport considerabil la dezvoltarea economiei nationale.
Accesibilitatea creditelor este un factor de asemenea foarte important pentru orice agent economic, insa in prezent mediul de creditare este inca la inceput si antreprenorul nu se poate bucura de avantaje considerabile din cauza lipsei formei de creditare precum este lizingul care faciliteaza cu mult initierea si dezvoltarea afacerilor, inca un minus in acest mediu este procentul ridicat al dobanzii care este in mediu de 17%.
Mediul tehnico-stiintific Descoperirile tehnico-stiintifice de obicei sunt admirate sau condamnate de om, in dependenta de influenta lor asupra mediului. Unii factori ce apartin de acest mediu sunt aparitia pe piata materiilor prime a unor tipuri de materii noi, a unor tehnologii de coasere sau de proiectare a hainelor mai performante cu un nivel de corespundere mai inalt, inovatiile din domeniul tehnologic al utilajului de productie care are o importanta vitala asupra activitatii de productie si asupra capacitatii de concurare si nivelul calitativ respectiv este foarte important de achizitiona un utilaj mai performant de la inceputul activitatii pentru a putea evita pe perioada viitorilor ani nevoia de a reutila sectia de productie.
Mediul cultural prevede devotamentul si conservarea valorilor traditionale: respectarea obiceiurilor, traditiilor, credintei si normelor de consum.
Piata intreprinderii se refera la spatiul unde ea este prezenta cu produsele sale, cu prestigiul si influienta sa. Ea se defineste prin gradul de patrundere a produselor care intra in profilul de activitate in consum al firmei si se masoara prin cifra de afaceri efectiva sau potentiala.
Fiecare intreprindere are un rol special in formarea pietei globale, atat in calitate de vanzator al unor produse cat si in calitate de cumparator. In baza activitatii sale, intreprinderea selecteaza modalitatile de sporire a eficacitatii sale, si de realizare a productiei prin determinarea locului pe care il va ocupa in cadrul pietei nationale si internationale.
Intreaga activitate de marketing este strans legata de economia de piata si de mecanismul functionarii pietei. Activitatea de marketing pe piata incepe cu studierea continutului acesteia, verificandu-se oportunitatea si eficienta tuturor activitatilor legate de obiectul tranzactiei vanzare - cumparare.
Studiul de piata cuprinde totalitatea activitatilor sistematice concepute si desfasurate pentru culegerea, inregistrsrea, prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor referitoare la fenomenele si procesele pietei in scopul formularii concluziilor necesare procesului managerial. Aceasta sugereaza nivelul cererii si a ofertei care in Rep.Moldova pe piata de comert actuala este la un vivel ridicat, nivelul preturilor la fel este foarte mare.
Piata reprezinta o structura interna deosebit de complexa. Ea este formata dintr-o mare diversitate de consumatori, cu obiceiuri, gusturi, nevoi. Deaceia apare necesitatea de segmentare a pietei, cu scopul de a ne adapta mai bine politica de marketing.
Segmentarea pietei - procesul de divizare a pietei in anumite parti (segmente, subgrupe), cu nevoi si preferinte sociale, care difera prin caracteristica cererii la marfa, precum si prin reactia la complexul de actiuni de marketing. La baza segmentarii se afla necesitatea evidentei depline a cerintelor diversilor consumatori.
Criteriile de segmentare a pietei de care ne v-om conduce sunt: criteriul demografic si criteriul de comportament .
Criteriul demografic. Acest criteriu prevede impartirea pietei in grupuri de baza, conforma variabilelor demografice, ca fiind populari factori de deosebire intre grupurile de consumatori. Segmentul de baza caruia i se va orienta activitatea de productie va fi femei si adolescente cu varsta intre 16-55 ani. Segmentul la care ma refer este unul cu o putere de cumparare foarte mare, si este un consumator foarte activ de articole de vestimentatie datorita tendintelor de moda a tinerilor si a zonei climaterice temperate care presupune o garderoba mare de articole pentru fiecare sezon.
Criteriul de comportament prevede impartirea cumparatorilor privind fregventa cumpararii, calitatea ceruta. Frecventa de cumparare a acestui segment de consumatori este in general regulata, sezonier, actele de cumparare fiind efectuate in general in dependenta de aparitia de colectii noi si de campaniile de reduceri, calitatea ceruta este optima un mare accent punind pe aspectul exterior.
3.2 Strategii de marketing
Pentru atingerea unui nivel competitiv v-om elabora strategii care ne v-or spori vanzarile, acestea v-or fi
strategia penetrarii pietei, implimentata prin marirea eforturilor de vanzare si reclama,
strategia dezvoltarii pietei, o vom obtine prin introducerea produselor existente pe noi piete,
strategia dezvoltarii produsului, determinata prin suplimentarea produselor de pe pietele existente, aceste produse v-or constitui modificari existente sau inovatii, in dependenta de evolutia preferintelor clientilor.
In acelas scop v-om implimenta si strategia nisei acesta se caracterizeaza prin concentrarea eforturilor asupra unui numar limitat de piete, in cazul nostru va fi o metoda optima de cucerire a pietei avand in vedere capacitatea mica de producere. Totodata strategia nisei reprezinta si unele riscuri determinate de pericolul ca nisa de piata sa nu fie suficient de mare pentru a fi profitabila sau sa se satureze.
In scopul maximizarii impactului produselor asupra consumatorului vom elabora si implimenta strategii de produs acestea v-or fi determinate de:
caracteristica produsului oferit, aspectul exterior, calitate, design,
ambalarea si eticheta, care va fi bine gindita avand ca scop atragerea cumparatorilor,
-gama variata de produse, punand un mare accent pe inovatie.
3.3 Politici de marketing
3.3.1 Politica de pret
Stabilirea pretului depinde de : factorii interni care sunt - costul, marja de profit stabilita si factorii externi - cererea, concurenta, pretul pe care clientii sunt dispusi sa-l plateasca.
Pretul se va stabili prin negocierea dintre producator si clienti acestea fiind persoane juridice. Indiferent de gradul de unicitate al produsului, pretul sau trebuie sa fie acceptabil pentru clientii potentiali ai firmei.
Scopul esential in stabilirea preturilor il constituie descoperirea acelei combinatii de costuri privind pretul de vanzare si volumul vanzarilor care va acoperi costurile variabile ale realizarii unui produs si va contribui la acoperirea costurilor fixe si la obtinerea unui profit.
Tehnica de determinare a preturilor va fi cea de determinare a pretului de vanzare prin adaugarea unei cote marginale fixe la costuri (adaos). Folosind aceasta metoda, intreprinderea va stabili un pret format din costul materialelor directe, a muncii directe, cheltuielile de fabricatie, costurile administrative si de vanzare, plus o marja de profit dorita, tinand cont si de preturile existente pe piata.
Politicile de pret duse de catre intreprindere v-or fi: pretului orientat catre concurenti si pretului orientat dupa cerere.
Strategia pretului orientat catre cerere se caracterizeaza prin dependenta pretului de elasticitatea cererii, de comportamentul cumparatorilor la variatia pretului, de relatiile pret-calitate si pret-ciclu de viata al produselor, precum si de alte aspecte ale cererii.
Strategia pretului orientat catre concurenti- se caracterizeaza prin stabilirea preturilor in dependenta de a concurentilor existenti, dar totodata tinand seama si de costuri, astfel vom tinde sa face cat mai dificila compararea preturilor prin diferentierea unitatilor de masura folosite, diversificarea produselor cu ajutorul unor inovatii minore. In cel de-al doilea rand v-om recurge la publicitate, care reprezinta o forma mai putin vizibila si mai greu de emitat.
Vom interpreta pretul astfel incat sa ne asigure mentinerea cotei de piata pe masura ce creste concurenta. Daca un produsele v-or avea succes, concurentii vor patrunde pe piata, iar intreprinderea va trebui sa faca eforturi pentru extinderea sau cel putin mentinerea partii sale de piata. Prin reevaluarea continua a pretului produsului, coroborata cu folosirea unei reclame speciale si a unor tehnici de promovare adecvate, partea de piata va putea fi nu numai mentinuta, ci si marita.
Evident, in stabilirea pretului pentru produs trebuie sa acoperim costurile totale, dar deoarece intreprinderea va confectiona o varietate mare de produse, pretul la unele produse ce v-or avea o cerere mica v-or fireduse, iar la cele cu o cerere mare pe piata v-or fi marite, astfel din contul lor se v-or acoperi pierderile provocate de reducerea costurilor.
3.3.2 Politica de produs
In cadrul mixului de marketing produsul ocupa locul central, deoarece el este cel ce satisfece direct cerintele de consum si prin vanzarea lui se realizeaza legatura cu piata si eficienta economica a firmelor. Scopul esential al politicii de produs il constituie crearea de bunuri care sa corespunda cerintelor, preferintelor consumatorilor si sa asigure un profit pe toata duratade viata a lor. Realizarea acestui obiectiv presupune abordarea produsului din perspectiva de marketing.
Componentele principale ce definesc un produs in viziunea marketingului sunt: componentele corporale, ,acorporale, comunicatiile privind produsul, imaginea produsului.
Componentele acorporale devin tot fregvent elemente hotaritoare ale deciziei de cumparare a produsului, deaceea producand confectii textile v-om pune un mare accent anume pe componentele acorporale, care sunt determinate de ׃ culoarea si marimea solicitata, designul si stilul, calitatea si aspectul suprafetei materialului, eticheta, marca.
3.3.3 Politica promotionala
Obiectivele stabilite de firma privind politica de promovare:
stabilirea unei imagini a firmei,
cresterea vanzarilor,
informarea clientilor asupra produselor si imbunatatirilor aduse lor.
Politica promotionala are scopul de a urmari nu numai vanzarea marfurilor, dar sa-l convinga si sa-l indrumeze pe consumator spre satisfacerea nevoilor sale rationale. Aceasta politica trebuie sa stimuleze, sa dezvolte si sa orienteze nevoile consumatorilor.
Structura activitatii promotionale este:
a) Publicitatea
b) Promovarea vanzarilor
c) Relatiile cu publicul
d) Utilizarea marcilor
e) Manifestari promotionale
Publicitatea este un mijloc de comunicare in masa, cu caracter exclusiv comercial, care imbina procesul de informare cu cel de convingere. Partea de baza a publicitatii este reclama ce este un mijloc de stimulare in politica promotionala.
Reclama este o tehnica de comunicare, utilizata in politica promotionala. Ea include ansamblul actiunilor ce au drept scop prezentarea unui mesaj contra plata de catre un agent economic. Nu exista reguli speciale de elaborare a mesajului unei reclame, insa se poate realiza un impact mai mare asupra clientilor daca se respecta urmatoarele principii:
Reclama trebuie sa fie usor de recunoscut. intreprinzatorul trebuie sa proiecteze un mesaj cu un stil unic, care sa reflecte imaginea firmei, intreprinzatorul trebuie sa faca reclama produselor si serviciilor considerate de clienti valoroase.
Reclama trebuie sa transforme atributele produselor si serviciilor in avantaje specifice consumatorului - economisirea banilor, realizarea unei sarcini dificile etc.
Localizarea reclamei trebuie sa fie simpla. Designul nu trebuie sa distraga atentia de la mesajul reclamei.
Mesajul trebuie sa fie usor de inteles, scurt, direct si elaborat in jurul unei singure idei.
Managerul trebuie sa ia in serios mesajul. in general, trebuie evitate glumele inserate in mesaj, pentru ca acesta sa fie bine inteles.
Managerul trebuie sa proiecteze reclama in jurul unei tematici centrale. Nu trebuie comunicate prea multe idei intr-o siflgura reclama, iar fiecare reclama trebuie sa contribuie la tema generala a reclamei firmei.
Reclama trebuie sa foloseasca ilustratiile care completeaza produsele sau serviciile. Fotografiile sau desenele produselor sau serviciilor atrag adesea mai mult atentia decat o simpla descriere.
Reclama trebuie sa identifice cu claritate magazinul. Adresa magazinului, numarul de telefon si regimul de lucru sunt elemente importante de reclama.
Reclama trebuie sa cuprinda pretul produsului (serviciilor). Micului intre prinzator nu trebuie sa-i fie frica sa mentioneze pretul in reclama, deoarece acesta este cel mai important considerent pentru multi clienti.
Reclama trebuie sa fie sincera, credibila si de bun gust.
Tipul de reclama folosit va fi difuzarea publicitatii la radio ce se bucura de o destul de mare audienta. Un avantaj al acestui mijloc de comunicare cu publicul este frecventa mai mare de reclamare si posibilitatea de a efectua o serii de concursuri prin care se vor pune in joc diferite articole confectionate de catre intreprindere astfel aducand un important aport in relatia marcii cu publicul. Astfel de concursuri au ca scop reducerea surplusului de cheltuieli si o mai mare informare a populatiei. Cheltuielile pentru concursurile respective sunt in mediu cate 8 articole vestimentare lunar puse in joc cu o valoare medie de 200 lei = 1600 lei lunar, si achitarea serviciilor catre postul radio ce constitui de 1000 lei lunar, durata de difuzare fiind de o luna, total cheltuieli cu reclama radio - 2600lei.
Cel mai folosit mijloc de informare actual este cel "Print" (media printata, tiparita). Punctul forte a fost pus asupra acestui segment deoarece este unul mult mai ieftin si foarte eficient in cazul nostru, deoarece printre consumatorii potentiali ai produselor confectionate de intreprindere sunt si adolescentele, persoane active ce se informeaza in mare din reviste, care in prezent sunt foarte multe si au un pret accceptabil.
Interprinderea va utiliza in vederea promovarii produselor panouri pe care se v-or amplasa mesaje publicitare: - panourile v-or fi amplasate in centrele comerciale prin intermediul carora se v-a realiza marfa, in deosebi la vitrine, la intrarea in magazine. Aceste panouri v-or reprezenta marca intreprinderii si v-or oferi informatii despre firma in general, produsele oferite, reducerile organizate.
Aceasta este o metoda avantajoasa pentru firma, deoarece cheltuielile privind acest mod de publicitate sunt suportate de magazin, aceasta sporind vanzarile magazinului.
Expozitiile: Expozitiile va oferi intreprinderii un prilej unic de a face reclama destinata unui public avizat. Alegerea expozitiei potrivite poate avea rezultate eficiente pentru intreprindere.
Avantajele prezentarii la expozitii sunt urmatoarele:
Piata naturala. Expozitiile aduc
impreuna cumparatorii si vanzatorii intr-un loc unde
produsele pot fi explicate, demonstrate si manuite, scurtandu-se
procesul de cumparare.
Public preselectat. Expozitiile atrag oamenii interesati de anumite bunuri si ervicii si este foarte probabil ca ei sa si cumpere.
Piata noua a clientilor. Expozitiile ofera un prim prilej de a contacta noi clienti, care nu ar fi accesibili prin alte mijloace.
Costuri avantajoase. Participarea la expozitii este avantajoasa din punctul de vedere al costurilor, daca se raporteaza la rezultatele obtinute prin contracte personale si prezentare.
Dintre dezavantajele expozitiilor amintim:
Costuri crescande. Costul participarii la o expozitie este din ce in ce mai mare. Taxele de participare, costurile de transport si amenajare, salariile personalului etc. pot fi o bariera de netrecut pentru unii intreprinzatori.
Efort ridicat. O expozitie prost organizata poate, in ultima instanta, sa-1 coste pe intreprinzator mai mult decat beneficiul pe care l-ar putea obtine.
Produsele firmei reprezentand articole vestimentare si anume si pentru adolescente, acestea v-or fi expuse in cadrul concertelor de muzica, ce in prezent se petrec saptamanal, in diverse orase, se are in vedere segmentul cu piata tinta, cea externa, planificand demonstratii de modele. De modul in care va fi organizata expozitia depinde succesul pe viitor al afacerii, astfel clientii isi v-or crea o imagine despre firma.
Costul acestor expozitii este destul de ridicat dar merita asteptarile.
Cheltuieli expozitii - 1700 lei.
Total cheltuieli privind promovarea produselor - reclama radio = 2600 lei
Cheltuieli expozitii - 1700 lei.
Total cheltuieli - 4300 lei
3.4 Marca intreprinderii
Marca este o componenta strategica a patrimoniului unui producator de confectii prin care se diferentiaza produsele fabricilor de confectii, un element de vestimentatie al unei case de moda de un altul al unei alte case de moda.
In
esenta marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica servind
la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de
cele apartinand altor persoane care consta in cuvinte, desene,
litere, cifre, combinatii de culori si orice combinatii ale
acestor semne.
Prin
intermediul marcii se asigura nu numai diferentierea unui produs
de un altul, dar si garantarea provenientei si calitatea
confectiilor, atragerea clientelei, protejarea consumatorului, reclama.
Marca este un semn exterior al valorii si calitatii produselor, care
permite o selectie rapida a produselor cu o buna reputatie.
Potrivit specialistilor, marcilor trebuie sa li se confere multiple atribute care sa le sporeasca forta promotionala : perceptibilitate ridicata, omogenitate, distinctie, putere de evocare, personalitate, capacitate de memorizare, notorietate si asociativitate. Exista diferite tipuri de indicare a marcii:
- Semnul de marca (emblema) este o parte a marcii care poate fi recunoscuta, dar nu poate fi pronuntata, de exemplul simbolul,imaginea culoarea distinctiva sau prezentarea ce are caracter specific.
- Semnul comercial este marca sau o parte a ei , asigurata din punct de vedere legislativ. Semnul comercial apara drepturile exceptionale ale vanzatorului pentru folosirea denumirii de marca sau a semnului de marca (a emblemei).
- Numele de firma este un cuvant, o litera sau un grup de cuvinte sau litere, ce pot fi pronuntate. Numele de firma care a fost ales este "ART-INVEST-GROUP"
Problema utilizarii marcilor este deosebit de importanta nu numai prin prisma activitatii promotionale, ci si pe un plan mai larg, respectiv privind insasi aspectele fundamentale ale existentei unei marci sau companii pe o anumita piata. In acest context se urmareste conturarea si cunoasterea, in termeni operationali, a valorii capitalizate in marca, specialistii folosind cinci categorii principale pentru a-i defini componentele:
fidelitatea fata de marca
constientizarea numelui marcii
calitatea perceputa
asocieri ale marcii (altele decat perceptia calitatii)
alte drepturi de proprietate asupra unor active legate de marca.
Pe plan strategic, in viziunea marketingului, companiile sau organizatiile moderne trebuie sa decida, in privinta utilizarii marcii sau marcilor, daca se recurge la promovarea imaginii corporatiei in sine sau a unor marci distincte, independent de numele companiei.
Pentru a activa, organizatia are nevoie de resurse, aceste resurse sunt: materiale, financiare, si resurse umane. Resursele umane sunt esentiale pentru organizatie, si numai valorificarea lor corecta poate duce la succesul intregii organizatii. In cadrul S.C."ART-INVEST-GROUP"S.R.L. va fi creat un compartiment ce se va ocupa de personal, incepand cu planificarea acestuia pana la integrarea in munca.
Mangementul Resurselor Umane presupune un complex de masuri concepute interdisciplinar, cu privire la recrutarea personalului, selectia, incadrarea, utilizarea prin organizarea ergonomica a muncii, stimularea materiala si morala pana in momentul incetarii contractului de munca.
Managementul Resurselor Umane e definit ca ansamblul activitatilor de ordin strategic si operational, precum si crearea unui climat organizational corespunzator, care permite asigurarea cu Resurse Umane necesare indeplinirii obiectivelor organizationale.
Asigurarea cu personal a organizatiei cuprinde mai multe activitati de baza si anume:
planificarea resurselor umane, recrutarea si selectia personalului. Procesul de asigurare cu personal din exteriorul organizatiei cuprinde recrutarea, selectarea si integrarea personalului, in timp ce asigurarea cu personal din interiorul organizatiei presupune unele transferuri, promovari, verificari, dezvoltari, precum si eventuale pensionari, decese, demisii.
4.1 Planificarea resurselor umane
Aceasta etapa incepe cu analiza tuturor activitatilor din cadrul organizatiei, precum si directiilor in care aceasta se indreapta. La aceasta etapa v-om evalua si identifica problemele specifice din domeniul resurselor umane, v-om stabili cererea viitoare de angajati atat calitativ cat si cantitativ, pe baza obiectivelor organizatiei.
Necesarul de personal se planifica in dependenta de sarcinele ce trebuie indeplinite, precum si volumul de lucru ce trebuie acoperit calitativ si la timp.
Planificarea personalului se face raspunzand la intrebarile esentiale:
cine
ce - trebuie sa facs pentru transpunerea in practica a obiectivelor.
cum -
Raspunsurile vor indica persoanele sau entitatile structurale ale organizatiei care trebuie sa execute anumite activitati si sa indeplineasca anumite sarcini.
Definirea sarcinilor de munca specifice, respectiv: ce, cum si in ce combinatie vor fi realizate la un loc de munca, impune o analiza atenta, calificata, prin utilizarea unor tehnici si a unui instrumentar specializat. De aceste lucruri se ocupa analiza postului.
Obiectivul esential al analizei postului este sa determine sarcinile posturilor de munca dintr-o organizatie, precum si oamenii necesari in termenii dexteritatilor (indemanarilor), cunostintelor, abilitatilor si experientei, pentru a realiza cu succes sarcinile. Analiza postului ofera date pentru elaborarea Descrierii postului si Specificatiilor postului (Fisa postului). De asemenea, este baza pentru: definirea postului, reproiectarea postului, recrutare, selectie, orientare, pregatire, consiliere cariera, evaluare a performantelor si compensare(salarizare).
O Fisa a postului este o formulare succinta a informatiilor colectate in procesul de analiza a postului. Se prezinta ca un document scris care identifica, defineste si descrie postul in termenii sarcinilor, responsabilitatilor, conditiilor de munca si specificatiilor.
Avand ca activitate de baza producerea de bunuri, aceasta ne semnifica existenta in organizatie a doua categorii de personal si a doua categorii de relatii:
personalul direct implicat in realizarea produsului de baza,
personal care contribuie indirect la realizarea produsului de baza, prin executarea proiectarii, controlul calitatii, incadrarea cu personal.
Intreprinderea va fi condusa de Managerul General fiind compartimentata in patru compartimente care sunt: producere, marketing, finante si personal, pentru fiecare post se va angaja cate un candidat.
Cu scopul de a determina sarcinile posturilor si functiilor existente, precum si oamenii necesari in termenii dexteritatilor(indemanarilor), cunostintelor, abilitatilor si experientei pentru a realiza cu succes sarcinile facem, analiza postului pentru fiecare funtie.
Titlul postului: Manager Producere.
Compartimentul: Producere.
Relatiile postului: contact direct cu celelalte compartimente.
Sarcini si responsabilitati
planificarea, supravegherea si controlul fluxului tehnologic;
administrarea controlului calitasii;
administrarea personalului in producere; totalitatea activitatilor care asigura desfasurarea procesului de productie.
Standardele de performanta: lunar sau la necesitate saptamanal sa se prezinte darea de seama cu privire la indeplinirea activitatii de producere.
Autoritatea: decizie strategica centralizata.
Conditii de munca: favorabile.
Specificatiile: candidatii trebuie sa dispuna de studii superioare in domeniu Industriei Usoare, si anume tehnologia confectiilor; experienta si vechime de munca in domeniu;varsta nu este limitata.
Titlul postului: Manager comercial.
Compartimentul: Marketing.
Relatiile postului:contact direct cu celelalte compartimente.
Sarcini si responsabilitati
dezvoltarea relatiilor intre firma si exterior;
cercetari de marketing;
publicitate;
aprovizionarea cu materii prime si diferite materiale;
realizarea produselor fabricate, incheerea a noilor contracte.
Standarde de performanta: lunar de prezentat darea de seama a indeplinirii obiectivelor expuse.
Autoritate: decizie centralizata.
Conditii de munca: este prevazut un birou cu dotatiile necesare pentru desfasurarea normala a muncii, telefon, calculator, mobila si rechizite pentru birou.
Specificatiile: - persoana prezentabila;
studii superioare in domeniul micului buisness;
e de dorit experienta in domeniu;
varsta in limitele 25-55 ani, comunicabil, posedarea permisului de conducere va prezenta un avantaj;
limbi straine cerute: rusa.
Titlul postului: Contabil.
Compartimentul: Finante.
Relatiile postului: contact direct cu celelalte compartimente.
Sarcini si responsabilitati
evidenta si utilizarea eficienta a resurselor financiare necesare pentru desfasurarea activitatii in ansamblu a firmei;
inregistrarea tuturor cheltuielilor legate de procurarea si transportarea factorilor de productie;
determinarea costurilor de productie si veniturile firmei;
contribuirea la utilizarea eficienta a tuturor resurselor, astfel orientand activitatea firmei spre sporirea rezultatelor finite.
Standardele de performanta: sa prezinte conform legii darea de seama, lunara trimestriala, anuala, impozitul pe venit sa fie inregistrat si platit anual, pana la data impusa de catre Ministerul Finantelor.
Autoritate: puterea de decizie strategica centralizata.
Conditii de munca: favorabile, dotatii: computator.
Specificatii:- studii superioare, contabil;
experienta in domeniu nu este obligatorie;
varsta 25-55ani;
cunoasterea computatorului, in deosebi programelor contabile.
Titlul postului: Manager Resurse Umane.
Compartiment: Personal.
Relatiile postului: relatii cu mediul extern, contacte intre compartimente.
Sarcini si responsabilitati
asigurarea firmei cu forta de munca calificata, necesara pentru realizarea activitatilor in ansamblu;
stabilirea relatiilor favorabile intre salariati;
selectarea pregatirea, perfectionarea, promovarea si salarizarea personalului.
Autoritate: decizie totala in domeniu de activitate.
Conditii de munca: favorabile.
Specificatii : studii superioare, varsta 25-60 ani, comunicabili, este de dorit experienta de munca in domeniu.
Necesarul de personal planificat
Tabelul 1- Management si specialisti
Nr. crt. |
Functia |
Nr. Per- soane |
Salarii lunare, lei |
Responsabilitati |
1. |
Manager general |
1 |
3200 |
- gestionarea activitatii firmei. |
2. |
Manager producere tehnolog |
1 |
2800 |
- planificarea, supravegherea si controlul fluxului tehnologic; - administrarea controlului calitasii; - administrarea personalului in producere; totalitatea activitatilor care asigura desfasurarea procesului de productie. |
3. |
Manager comercial |
1 |
2200 |
- dezvoltarea relatiilor intre firma si exterior; - cercetari de marketing; - publicitate; - aprovizionarea cu materii prime si diferite materiale; realizarea produselor fabricate, incheerea a noilor contracte |
4. |
Manager R.U. |
1 |
1200 |
- asigurarea firmei cu forta de munca calificata, necesara pentru realizarea activitatilor in ansamblu; - stabilirea relatiilor favorabile intre salariati; - selectarea pregatirea, perfectionarea, promovarea si salarizarea personalului. |
5. |
Contabil |
1 |
1200 |
- evidenta si utilizarea eficienta a resurselor financiare necesare pentru desfasurarea activitatii in ansamblu a firmei; - inregistrarea tuturor cheltuielilor legate de procurarea si transportarea factorilor de productie; - determinarea costurilor de productie si veniturile firmei; - contribuirea la utilizarea eficienta a tuturor resurselor, astfel orientand activitatea firmei spre sporirea rezultatelor finite. |
6. |
Controlor |
1 |
2200 |
- asigurarea sistemului de calitate. |
Total |
6 |
12800 |
||
Total salarii 153600 anuale |
Intreprinderea va angaja personal din sursele interne ale intreprinderii in incinta careia va activa, intreprinderea S.A.˝Galanta ˝.
Mecanic -deoarece utilajul va fi deasemenea arendat de la intreprinderea data, acesta dispune o experienta mare in domeniu, anume activand la aceasta intreprindere.
Manager resurse umane - deasemenea reprezinta o persoana cu mare experienta ceea ce reprizinta un avantaj. Se va incheia contract de munca unde se va specifica orele de lucru, va lucra 4 ore zilnic, astfel plata va fi dupa orele lucrate.
Contabil - deoarece firma S.C."ART-INVEST-GROUP"S.R.L.se afla doar la inceputul activitatii sale si constituie doar o sectie de confectii de capacitate mica, e suficient sa angajeze contabil ce va lucra doar cateva ore zilnic, acesta deasemenea va fi salariat dupa orele lucrate.
Tabelul 2 - Muncitori
Nr. crt. |
Personal / functia |
Nr. de persoane |
Salarii lunare, lei |
Responsabilitati |
1. |
Mecanic |
1 |
1344 |
- asigurarea functionarii utilajului - combaterea dificultatilor privind energia electrica |
2. |
Hamal |
1 |
960 |
|
3. |
Personal de deservire |
1 |
960 |
|
4. |
Cusator |
29 |
1158 |
- indeplinirea operatiilor tehnolo- gice, de confectionare a produselor. |
5. |
Croitor |
2 |
1600 |
- pregatirea materiei prime, croirea reperilor. |
Total |
34 |
6022 |
|
|
Total salarii anuale 463632 |
4.2 Recrutarea personalului
Obiectivul activitatii de recrutare consta in identificarea unui numar suficient de mare de candidati, astfel incat cei care indeplinesc conditiile, sa poata fi selectati.
Recrutarea Resurselor Umane are in vedere si analiza posturilor si proiectarea muncii. Persoana ce se va ocupa de recrutare va fi un reprezentant al compartimentului Resurse Umane, aceasta va detine informatii necesare referitoare la caracteristicile postului la calitatile viitorului detinator al acestuia.
In procesul de recrutare v-om solutiona in mod corespunzator urmatoarele probleme:
-identificarea aptitudinilor si alegerea sau selectia candidatilor ce corespund mai bine cerintelor posturilor noi sau vacante,
-identificarea si atragerea candidatilor competitivi folosind cele mai adecvate metode, resurse sau medii de recrutare.
Solutionarea cu succes a acestor probleme inseamna succesul intregului proces de asigurare cu personal, proces deosebit de important datorita faptului ca pot aparea erori de angajare. Astfel, respingerea unui candidat competitiv sau angajarea unuia slab pregatit, constituie un principiu pentru organizatie.
Conform opiniei lui David J. Cherrington, procesul de recrutare a Resurselor Umane este legat indisponibil de multe alte activitati de personal ca de exemplu: evaluarea performantelor, recompensele angajatilor, relatiile cu angajatii, pregatirea sau dezvoltarea personalului. Astfel, candidatii cu pregatire corespunzatoare, au in general performante mai bune, iar existenta in cadrul organizatiei a unor preocupari permanente pe linia performantelor implica identificarea si atragerea unor candidati cat mai competitivi. Oferta de Resurse Umane va influenta nivelul salariilor, iar candidatii cu o inalta pregatire vor solicita recompense pe masura, recompense care, la randul lor, daca au un nivel ridicat , stimuleaza si faciliteaza in acelasi timp procesul de atragere a unui numar mai mare de candidati cu o pregatire profesionala cat mai buna.
Din alta perspectiva, procesul de asigurare cu personal, poate fi privit si ca o serie de filtre sau un proces de triere in cadrul caruia solicitantii sunt filtrati in urma unor activitati specifice domeniului Resurselor Umane, aceasta putem urmari in figura de mai jos.
Recrutarea personalului fiind o activitate complexa, este afectata de o serie de constrangeri, de factori externi si interni:
Alti factori ce pot sa faca ca in activitatea de recrutare sa apara unele dificultati pot fi:
Necesitatea de a identifica si de a atrage o parte din potentialii candidati in mod confidential si fara publicitate;
Existenta unor posturi mai speciale sau foarte complexe pentru care potentialii candidati sunt greu de gasit sau localizat, identificat si atras. De obicei, pentru asemenea posturi, timpul necesar ocuparii este mai mare.
In situatiile in care organizatiile anticipeaza prezenta unor dificultati in procesul de recrutare al personalului este necesar realizarea unei analize complexe si complete a tuturor factorilor care, vor atrage sau, dupa caz, vor respinge potentialii candidati competitivi.
Structura planului de recrutare
O politica de recrutare trebuie sa fie coerenta, echitabila si flexibila, fara improvizatii si fara adaptarea unor decizii de circumstanta luate de la o zi la alta.
Procesul de recrutare se va desfasura dupa urmatoarele componente:
Culegerea informatiilor - in cadrul careia se va elabora un plan de recrutare sub forma unui studiu privind obiectivele generale ale organizatiei. Aceasta culegere de informatii se va verifica prin intermedierea managerului general, pentru a se cunoaste daca respectivele posturi vacante se vor ocupa prin promovarea interna sau recrutare.
Organizarea posturilor si a oamenilor - trebuie cunoscuta atat organizarea aplicata ca punct de plecare cat si cea de perspectiva. Din compararea celor doua, se poate stabili concret necesarul de recrutat.
Plecarile -va fi examinata evidenta plecarilor baza pe care se pot demara demersurile de recrutare pentru posturile vacante datorita demisiilor, pensionarilor, deceselor, etc.
Studiul posturilor - se va efectua pe baza analizei, descrierii si specificatiei postului, evidentiindu-se informatiile privind denumirea postului, obiectivele, sarcinile, responsabilitatile, mijloacele folosite.
Calculul nevoilor directe - de recrutare se va efectua prin simpla comparare a efectivului teoretic cu cel real, prin luarea in considerare a vitezei cu care se reinnoieste personalul. Greselile ce pot aparea in cadrul procesului de recrutare influenteaza negativ activitatea organizatiei deaceea fiecare etapa trebuie elaborata cu strictete.
Principalele cauze care pot duce la esecul recrutarii sunt urmatoarele:
- incompetenta sau lipsa de interes a celor ce efectueaza recrutarea,
- subiectivismul in conceperea anuntului pentru ocuparea postului si in stabilirea surselor de recrutare,
- enuntarea prea detaliata a cerintelor postului, care face mult mai dificila gasirea candidatilor,
- recrutarea nu este conceputa ca o activitate de marketing.
Ca surse de recrutare a personalului v-om folosi interna si externa deoarece intreprinderea in incinta carei v-om activa dispune de personal calificat si anume specialisti.
Recrutarea interna
In acest context, angajatii v-or fi instiintati despre functiile vacante prin afisare, scrisori, publicatii, radio sau televiziune, invitand angajatii sa solicite functiile respective. Aceasta metoda va fi folosita inaintea recrutarii externe, pentru ca proprii angajati sa fie pregatiti pentru a solicita un anumit post. O sursa de recrutare a personalului va fi angajatii existenti care pot realiza o buna proiectare prin intermediul familiilor, sau cunostintelor lor. Astfel aceasta modalitate va fi una din cele mai eficiente, putandu-se recruta personal calificat cu costuri reduse. Angajatii pot avea cunostinte care au aceeasi pregatire ca si ei pe care i-a cunoscut la conferinte sau la diverse cursuri de specializare. Dar, selectia nu va fi neglijata.
Promovarea sau transferul pe anumite functii a unor persoane dintre angajatii organizatiei este o alta cale de ocupare a posturilor vacante. Dar apare un inconvenient conform careia, performantele bune ale individului la un loc de munca s-ar putea dovedii inferioare altei pozitii din firma, noul loc de munca cerand alte capacitati si aptitudini.
O alta sursa interna o reprezinta angajatii in formare. Unii angajati pensionati din cadrul organizatiei v-or fi reangajati pentru a lucra sau daca pot v-or fi rugati sa recomande persoane dispuse sa se reincadreze in organizatie. Se va tine seama si de persoane care anterior au parasit organizatia pentru a-si continua cursurile pentru formarea familiei, satisfacerea stagiului militar.
Acest tip de recrutare are atat avantaje cat si dezavantaje. Ca si avantaje se pot mentiona:
- Se impiedica infuzia de "suflu tanar" si nu favorizeaza promovarea de idei noi, avangardiste, neputandu-se evita inertia manifestata uneori in fata schimbarii sau in fata ideilor noi;
- Promovarea doar pe criteriul vechimii si a experientei neglijam competenta putand dauna organizatiei prin promovarea unor persoane incompetente;
- Daca speranta de promovare nu se materializeaza oamenii devin apatici, ceea ce duce la demoralizare si in final la scaderea performantelor;
- Implica dezvoltarea unor programe adecvate de "training" care sa permita pregatirea propriilor angajati pentru a-si asuma noile responsabilitati.
Recrutarea externa
Recrutarea din exterior se va face prin metoda informala si formala.
Metoda informala - aici se va, recurge la angajatii care exista in organizatie, cerandu-se acestora sa apeleze la persoane interesate de angajare, dintre rude, prieteni, cunoscuti. Aceste relatii personale se vor dovedi eficiente daca aceste investigatii se fac in mod discret, tocmai pentru a nu fi interesate de intreprinderea la care candidatul are deja un loc de munca, expunandu-l la riscul pierderii lui.
Metoda informala, este necostisitoare, se aplica rapid, si se va folosi pentru angajarea personalului din sectiile de productie.
Totusi exista riscul, ca, din cauza unei oarecare doze de subiectivism sa se favorizeze recrutarea unor cadre mai putin corespunzatoare. De aceea, e necesar, metoda informala va fi conectata cu metoda formala, metoda ce presupune o audienta mai larga.
Metoda formala. Aceasta metoda se caracterizeaza prin cautare de persoane ce doresc sa se angajeze, aflate in cautare de lucru pe piata muncii sau doritoare sa schimbe locul de munca pe care-l detin. In acest scop v-om apela la diferite forme de publicitate, radio( or. Orhei dispune de radio local), anunturi scrise si afisate in locuri publice, comunicarea la Oficiul Fortelor de Munca, micropublicitate, contactarea directa a intreprinderii, reviste de specialitate.
Recrutarea din exterior prezinta urmatoarele avantaje:
- favorizeaza aportul de idei noi, promovand progresul intreprinderii,
- se fac economii in costurile de pregatire pentru intreprindere ( vin persoane pregatite),
- oamenii care vin din afara, pot fi mai obiectivi, deoarece nu au nici un fel de obligatii fata de cei din interiorul organizatiei.
Dar exista si o serie de dezavantaje:
- evaluarile celor recrutati din exterior sunt bazate pe surse mai putin sigure ca referintele, interviurile, intalnirile relativ sumare,
- costul mai ridicat determinat de cautarea pe piata muncii care este mai vasta decat intreprinderea, mai putin cunoscuta si mai diversificata,
- descurajeaza angajatii actuali ai intreprinderii, reducandu-le sansele de promovare, etc.
4. 3 Selectia personalului
Procesul de selectie al personalului trebuie privit ca o activitate de armonizare, de adecvare intre cerintele unei functii si capacitatile fizice si psiho - intelectuale ale candidatului sectionat. Angajatii incapabili de a realiza cantitatea si calitatea muncii asteptate pot costa organizatia multi bani, timp si imagine.
Adecvarea dintre cerintele postului si capacitatea angajatului este importanta si pentru persoane care solicita functia respectiva. Astfel, plasarea intr-o functie nepotrivita poate conduce la eforturi si timp suplimentar pentru angajat, care ar putea folosi si experienta sa mai bine in alta functie sau in alta pozitie.
Cu alte cuvinte, selectia personalului este acea activitate a Mangementului Resurselor Umane care consta in alegerea, potrivita anumitor criterii, a celui mai competitiv sau potrivit candidat pentru ocuparea unui anumit post.
Astfel, prin selectie se pun in evidenta calitatile sau prezenta/absenta unor contradictii profesionale, si in baza rezultatelor obtinute, cel in cauza este orientat spre locul de munca in care se preconizeaza ca va da un randament maxim si va fi pe deplin multumit, satisfacut de ceea ce face.
Procesul de selecti
Primul pas al procesului de selectie v-a fi interviul initial de alegere, acesta v-a fi realizat, in unele cazuri, inainte ca solicitantul sa completeze formularele de cerere ale unui post, cu scopul de a vedea daca acesta are sanse de a fi ales pentru postul disponibil.
In situatia interviului se v-or pune intrebari asupra unor chestiuni pe baza carora sa se determine in ce masura candidatul indeplineste unele cerinte si candidatii pentru a realiza sarcinile functiei oferite.
Interviul va avea urmatoarele aspecte privind contextul ׃
-Interesul solicitantului pentru functie.
Locul de munca oferit.
Plata asteptata.
Disponibilitatea pentru munca.
Calificarea minima necesara.
Eventualele aspecte specifice.
Pe baza raspunsurilor primite, solicitantii v-or fi evaluati pentru a determina daca sunt acceptabili pentru a participa in continuare la procesul de selectie.
Formularul de cerere pentru angajare
Completarea acestui formular se v-a face de catre solicitantii acceptati dupa interviul initial. Aceasta serveste unor scopuri variate:
Inregistrarea solicitantilor ce doresc sa ocupe o anumita functie.
Baza de pornire si realizare a interviului.
Serveste cercetarii eficientei procesului de selectie si a altor probleme de personal.
Cu alte cuvinte, formularul de angajare este chiar C.V.-ul un standard al angajatorului. Va avea structura unui C.V. clasic.
In general formularele de cerere de angajare v-or cuprinde aspecte ce privesc datele personale , starea civila, adresa, informatii asupra sotului, sotiei, pregatirea, scoli absolvite, referinte pentru angajare, etc.
Candidatilor ce pretind la un post managerial - este indicat ca un C.V. sa fie insotit de o scrisoare de intentie, care nu repeta informatiile continute de acesta. Scrisoarea trebuie sa fie scurta, concisa, si sa aiba un stil direct. In structura sa, sunt incluse: scopul, obiectivele, punctele forte si slabe ale candidatului. Mai pot fi mentionate aspecte cum ar fi salariul actual, motivatia pentru noul serviciu etc.
Aceasta scrisoare trebuie adresata sefului compartimentului de personal sau directorului de general.
Scrisoarea trebuie sa stimuleze interesul cititorului. Stilul exprima personalitatea candidatului fiind necesar sa exprime increderea in sine. Trebuie sa faca dovada interesului fata de firma, organizatie, aratand ca detine informatii despre organizatie. Cu cat se va cunoaste mai mult despre organizatie, cu atat este mai usor sa se dovedeasca modul in care abilitatile candidatului pot fi valoroase pentru organizatie.
Personalul va fi angajat in urma interviului de selectie
Scopul interviului este de a obtine informatii despre candidat. Aceste informatii vor face posibila prevederea performantelor viitoare ale candidatului la locul de munca, si compararea candidatilor intre ei. Cu ajutorul lui se va procesa si evalua informatiile obtinute despre candidat, in legatura cu particularitatile postului.
La planificarea interviului v-om tine cont de urmatoarele aspecte
Interviul de selectie se va desfasura sub urmatoarea forma
Interviul va fi dus de catre un oficial al Departamentului Resurse Umane. Candidatul va fi primit intr-un cadru adecvat, linistit, agreabil.
Culegerea de informatii este etapa in care trebuie sa se obtina maximum de informatie privind activitatile desfasurare anterior de catre candidat, motivatii, aspecte biografice, etc.
Informatii biografice aici se va indica
-pregatire scolara, diplome detinute
situatie familiala, trecut, prezent
situatie economica, prezent
Informatii despre activitatea profesionala:
Experienta profesionala
Posturile ocupate si intervalele de timp aferente
Functiile si responsabilitatile avute
Elemente psihologice privind atitudini si trasaturi de caracter observate.
Dupa interviu, specialistul va completa o fisa de evaluare in cadrul careia se vor acumula aprecierile cu privire la raspunsurile date:
I. Statutul familial si pregatirea profesionala a candidatului:
Observatii
Apreciere globala, favorabila, nefavorabila, incerta
II. Statutul economic:
Observatii
Apreciere globala, favorabila, nefavorabila, incerta
III. Experienta profesionala:
Observatii
Apreciere globala, favorabila, nefavorabila, incerta
IV. Atitudini si trasaturi de caracter ce apar in timpul interviului:
Observatii
Apreciere globala, favorabila, nefavorabila, incerta
Persoana din intreprindere ce va conduce discutia va avea o dubla competenta:
1.Una de specialitate ( sa cunoasca bine specificul postului, problematica organizatiei )
2.Una psihologica ( sa stie sa asculte, sa fie obiectiv, sa sesizeze posibilele contradictii din afirmatiile candidatului, sa retina esentialul.
Dupa ce sa luat decizia de angajare candidatul se v-a supune examenului medical.
Examenul medical sau fizic, e necesar atat pentru a verifica starea generala de sanatate, cat si pentruanumite capacitati si aptitudini psihice si fizice specifice fiecarui candidat la ocuparea unui post. Acest examen are ca scop obtinerea de informatii despre starea de sanatate a solicitantilor.
Examinarile se v-or efectua de catre institutii si personal medical abilitat in acest sens ( dinspensare medicala de intreprindere, policlinici, clinici si spitale ).
Standardele medicale pentru fiecare functie trebuie sa fie realiste si adecvate cerintelor specifice fiecarei functii. In anumite contexte, examenul medical poate include examene specifice, de exemplu : teatare pentru droguri, testare genetica,etc.
4.4 Angajarea si integrarea profesionala
Angajarea fiecarei persoane se va face in acord cu legislatie in vigoare in acest domeniu. Intre organizatie si angajat se va incheia un contract de munca ce tine seama si de elementele stabilite in timpul interviului. Orice modificare a conditiilor si clauzelor contractuale v-or fi aduse la cunostinta angajatului in termen de o luna. Angajatul va primi o instiintare in care sa precizeze salariul brut, cel net, sporuri, impozite etc. organizatia are obligatia de a asigura conditii de lucru corespunzatoare legislatiei in vigoare privind nivelul noxelor, ventilatiei, iluminat, echipament de protectie.
Integrarea socio-profesionala reprezinta procesul de asimilare a unei persoane in mediul profesional, de adoptare a acesteia la cerintele de munca si comportament ale colectivului in cadrul caruia lucreaza, de adecvare a personalitatii sale la cea a grupului. Pentru o integrare rapida si eficace, noul angajat va primi atat informatii cu privire la obiectul de activitate, modul de organizare, locul ocupat in contextul socio-economic, facilitatile oferite personalului cat si informatii referitoare la postul ocupat si subdiviziunea din care aceasta face parte ,sarcinile, componentele, responsabilitatile, conditia de lucru, criteriile de evaluare rezultatelor, comportamentul asteptat, persoana cu care va colabora, etc. in acest sens, se va comanda utilizarea unei mape de intampinare care sa recunoasca toate informatiile utile, precum si de asemenea unui mentor care sa-l ajute pe noul angajat atat in munca sa cat si in cadrul relational cu colegii si superiorii rapid izolat de colectivitate, atragandu-si adversitatea celorlalti.
Contactul cu noul sef se va realiza, in functie de importanta postului, fie la locul de munca, noul angajat fiind insotit si prezentat de reprezentatul personal sau la conducerea firmei. Seful direct, ca organizator al activitati profesionale, are datoria sa faca instruirea generala, dupa ce l-a prezentat celorlalti membri ai echipei. Pregatirile pentru primire se fac inainte ca noul membru sa soseasca. Locul de munca trebuie sa contina tot ceea ce e necesar. Astfel se creeaza un microclimat familiar, pentru noul venit, nefiind tratat ca un strain. Seful direct trebuie sa-si rezerve un anumit timp din activitatea sa pentru a fi impreuna cu noul angajat in prima sa zi de munca. El va adopta o atitudine prietenoasa, optima, relaxanta si se va obtine de la remarci defavorabile despre noii colegi ai angajatului.
Fortarea ritmului de integrare profesionala poate duce la cresterea fluctuatiei personalului, cu efecte negative asupra rezolvarii firmei.
Tabelul 3.- Responsabilitatile integrarii profesionale
Factorii de raspundere
Responsabilitati
Compartiment de
Resurselor Umane
- inscrierea angajatilor pe statul de plata
- planificarea activitatilor de integrare
- evoluarea activitatilor de integrare
- explicarea structurii organizatiei
Supraveghetorul (reprezentant compartimentului Resurse umane)
- prezentarea detaliata si precisa a drepturilor si indatoririlor
- dialogul direct periodic cu noi angajati
- controlul integrarii
Manager producere
- informatii despre atributiile locului de munca
- sensibilitatea echipei de lucru pentru primirea noului angajat
- explicarea obisnuitelor si traditiilor organizatiei sau ale grupului de munca
- adoptarea frictiunilor si a succesiunilor pe care le pot provoca initiativele noului angajat
Cunoasterea noilor angajati cere timp, integrarea lor va depinde de o serie de factori care vizeaza motivatia, comportamentul, relatiile interpersonale, performanta in munca. Se poate spune ca integrarea noului angajat va lua sfarsit, atunci cand acesta e capabil sa-si indeplineasca corect sarcinile postului pe care il ocupa. Dar integrarea profesionala nu inseamna numai ajutor angajatului ci si observarea acestuia pe o perioada mai indelungata dupa angajare, identificandu-se atitudinea, interesele, aspiratiile sale, ritmul de progresare, reactiile la diferiti stimuli si participarea la realizarea obiectivelor firmei.
Pregatirea noilor angajati se va realiza astfel incat acestia sa simta ca apartin organizatiei si sunt utili realizarii obiectivelor. Acest lucru se va realiza incredintand sarcini concrete carora li se atribuie obiecte precise. Managerii si membrii grupurilor de munca v-or fi pregatiti sa primeasca noii angajati. Informatiile necesare noilor angajati se grupeaza in trei categorii:
- informatii generale asupra activitatilor curente ale organizatiei si ale muncii pe care angajatul urmeaza sa o desfasoare.
- informatii despre istoricul organizatiei, obiectivele, misiunea, strategia politica a firmei, etc.
- informatii generate, de preferinta scrise, regulamentele de ordine interioara, facilitati de orice fel de care se bucura in cadrul organizatiei.
Scopul integrarii profesionale este:
- sa prezinte toate informatiile strict necesare;
- sa prezinte identificarea principalelor lacune, pe linie profesionala ale noilor angajati si sa asigure mijloacele pentru rapida lor inlaturare
- sa acorde prioritate calitatii munci si responsabilitatilor
- sa insiste insusirea principiilor care permit mentionarea unui climat favorabil de lucru.
Obiectivul final al integrarii il constituie crearea sentimentului de apartenenta la firma si apoi, de identificare cu firma si misiunea ei.
4.5 Recompensele personalului
Recompensa angajatului reprezinta totalitatea veniturilor materiale si banesti, a inlesnirilor si avantajelor prezente sau viitoare, determinate direct sau indirect de activitatea desfasurata de angajat, fiind concretizate in salarii.
La stabilirea salariului v-om tine cont de principiile prevederii Legislative cu prvire la salarii a Republicii Moldova care sunt ׃
- Obligativitatea stabilirii unui salariu minim pe economie sub nivelul carora nu pot fi platite nici un salariat;
- Nu se admite discriminarea pe motive de virsta, sex, apartenenta de rasa si nationala, convingeri politice, confesiune si stare materiala;
- Salarizarea angajatilor este in raport cu cererea si oferta de munca pe piata muncii, cantitatea si calitatea muncii, rezultatele si conditiile de functionare a interprinderii;
- Stabilirea concreta a fiecarui salariu se va realiza prin negocieri colective sau individuale, in functie de posibilitatile financiare.
Forma de salarizare aleasa este: salarizarea in acord sau cu bucata - pentru cusutorese, si in regie pentru celelalte categorii de angajati.
Forma de salarizare cu bucata pentru cusutorese a fost aleasa; argumentez:
rezultatele muncii pot fi masurate, ceea ce va servi ca un stimul si totodata va reduce absenteismul fata de munca.
Insa aplicarea unei astfel de metode de salarizare cere sa fie respectate unele reguli:
salarizarea in acord sa nu conduca la diminuarea calitatii produselor sau la nerespectarea regimurilor tehnologice si a masurilor de protectie si securitatae amucii:
prin salarizarea in acord sa nu se ajunga la depasirea consumurilor specifice normate de materii prime.
Pentru celelalte categorii de salariati a fost aleasa metoda de salarizare in regie; argumentez:
productivitatea muncii nu poate fi masurata cu precizie:
munca nu poate fi normata pentru a stabili exact timpul normat de executie a sarcinilor;
acestor categorii salariile li se v-or acorda stabilit pe luna, in functie de timpul efectiv lucrat si realizarea integrala a sarcinilor de serviciu stabilite.
4.6 Motivarea personalului
Motivatia este o stare interioara ce energizeaza, activeaza sau pune in miscare un individ, orientand comportamentul sau in directia unui obiectiv. Un motiv a fost descris de psihologi ca o neliniste, o lipsa, o dorinta puternica, o forta. Odata aflat sub stapinirea unui motiv, un organism face ceva, ceva care sa reduca nelinistea, sa inlature lipsa, sa aline dorinta, sa atenuieze forta.
Motivatia, avand deci semnificatia vointei de a realiza, este una dintre cele mai importante sarcini cu care se confrunta un manager.
Pentru a-i imobiliza pe oameni nu exista mijloace formale; este necesara incredere, bunavointa si intelegere fata de cerintele si dezideratele lor. Cei care pot si doresc sa lucreze mai bine trebuie ajutati, mizand pe pornirea lor launtrica de a-si satisface nevoile prin munca lor, adica trebuie motivati.
Organizatia isi va motiva angajatii prin oferirea diferitor premii, in mod diferentiat, pentru realizari deosebite. In dependenta de realizarea productiei se v-or oferi comisioane.
Pentru mentinerea disciplinei deasemenea se v-or implimenta strategii legate de motivatie: se prevad micsorari ale salariilor celor ce provoaca indisciplina sau conflicte in interiorul organizatiei.
4.7 Programa de lucru
Zilele de lucru v-or constitui: de luni pana sambata, duminica zi de odihna.
Orele de lucru de la 8 la 17, intrerupere pentru masa de la orele 12 la 13.
Concediile de odihna se v-or acorda o data pe an, acestea v-or fi cu plata.
5. Organizarea productiei
5.1 Organizarea procesului de productie
Organizarea productiei reprezinta ansamblu de masuri cu caracter economic si tehnico-
organizatoric referioare la stabilirea, asigurarea si coordonarea mijloacelor de productie si a fortei de munca in asa fel, incat fabricarea produselor sa se efectuieze in cele mai bune conditii.
Nivelul maxim de eficienta se obtine printr-o fundamentare stiintifica adecvata a deciziilor luate.
Organizarea stiintifica a procesului de productie trebuie sa asigure prin metode si tehnici de organizare folosite respectarea unor principii de organizare de baza ׃
proportionalitatea,
ritmicitatea,
paralelismul,
linia dreapta,
continuitatea.
Tipul de productie confectionat de sectia planificata se caracterizat prin nomeclatorul productiei fabricate, volumul productiei, gradul de specializare a intreprinderii.
Tabelul 5.1- Sortimentul de produse confectionate
de catre S.C.˝ART-INVEST- GROUP˝S.R.L.
Nr. crt. |
Denumirea produsului |
1 |
Costum pentru femei |
2 |
Costum pentru adolescente |
3 |
Pantalon pentru femei |
4 |
Pantalon pentru adolescente |
5 |
Fusta pentru femei |
6 |
Fusta pentru adolescente |
7 |
Jacheta pentru femei |
8 |
Jacheta pentru adolescente |
9 |
Bluza pentru femei |
10 |
Bluza pentru adolescente |
11 |
Pardesiu pentru femei |
12 |
Rochie pentru femei |
13 |
Rochie pentru adolescente |
Tipul de productie influienteaza si determina metodele de organizare a productiei si a muncii, structura de productie a sectiilor, gradul de inzestrare tehnica.
Reesind din sortimentul de produse ce planifica sa realizeze firma, acesta fiind destul de variat, sistemul de de organizare trebuie sa fie foarte flexibil, astfel, tipul de productie realizat este in serie, iar organizarea productiei in flux.
Din practica se stie ca, folosind metode de organizare a productiei in flux, se obtin rezultate remarcabile in procesul de productie.
Metoda de organizare a productiei in flux necesita divizarea procesului pe operatii si repartizarea lor pe locuri de munca concrete amplasate in conformitate cu procesul tehnologic al fiecarui model aparte. In acest caz se asigura continuitatea procesului de productie care permite a reduce timpul de confectionare a articolelor ca rezultat al miscarii permanente a detaliilor, ansamblurilor, articolelor prelucrate cu ajutorul diverselor mijloace de transport; amplasarea functionala a utilajului, ceea ce contribuie la utilizarea eficienta a capacitatilor de productie.
Activitatea de productie se va realiza prin intermediul procesului de productie. Procesul de productie reprezinta unitatea organica a doua procese ׃ procesul tehnologic si procesul de munca.
Procesele de productie se v-or desfasura in sectiile de baza ale intreprinderii acestea fiind ׃ sectia de pregatire, sectia de croi, sectia de producere, care indeplinesc anumite sarcini si functii, astfel asigurand functionarea neintrerupta a procesului de productie.
Sectia de pregatire - aici tesatura, in baza facturii - ordin este transportata de la depozitul de materiale. Procesul tehnologic in sectia de pregatire este determinat de urmatoarele etape interdependente:
receptia materialelor, la receptia tesaturilor se verifica cantitatea materialelor intrate in conformitate cu documentele de insotire, precum si calitatea acestora: se precizeaza metrajul tesaturii, se determina sortul, existenta defectelor. Acest lucru este necesar pentru evidenta la croit si completarea pasaportului cu indicarea parametrilor fiecarei tesaturi.
intocmirea fisei croirii, fisa croirii se completeaza in serviciul de calcul al sectiei de pregatire, in conformitate cu specificatia pentru un anumit model, tinand cont de informatia continuta in pasaportul tesaturii pentru utilizarea economa a acesteia si tipul tesaturii, desenul si culoarea tesaturii in scopul determinarii normei de consum materiale si consumurilor privind retribuirea muncii, in cazul executarii comenzii de productie.
Alegerea culorilor este necesara pentru utilizarea eficienta a timpului de lucru in sectia de cusut. tesaturilor alese, cantitatea articolelor obtinute din metrajul total si pe fiecare bucata in parte, tinand cont de indicatorii marimii si taliei si normele pentru un articol si toata cantitatea de articole, marimea deseurilor de productie etc. In conformitate cu calculul efectuat pentru materiale, datele se trec in harta croirii in ansamblu pe metraj, fara detalierea pe bucatile tesaturii alese. Fisa croirii constituie baza pentru livrarea de la depozit a materialelor impreuna cu pasapoartele pentru fiecare bucata de tesatura si tiparele pentru modelul lansat in productie. Este de remarcat ca fisa croirii se utilizeaza deoarece productia se va croi pe partide, ceea ce va asigura controlul materialului consumat pe fiecare partida;
- pregatirea materialelor pentru croit, tinand cont de fisa croirii se intocmeste sarcina pentru sectia de croit, se aleg bucatile de tesaturi, precum si materialele pentru captuseala, intarituri, garnituri si furnitura pentru tesaturi si se trimit in sectia de croit.
In cadrul sectiei de pregatire va exista sectorul experimental unde se va forma informatia primara privind fabricarea articolelor, dupa care se va elabora modelele etalon sau in dependenta de camanda de fiecare model si marime cate un articol, in baza carora se v-or determina norma de consum, daca estenecesar perfectionarea succesiunii tehnologice, cu scopul reducerii timpului de prelucrare.
Dupa examinarea de catre tehnolog si managerul de producere a articolelor etalon, materialele pregatite se transmit in sectia de croit.
Sectia de croit - se petrece procesul de croire a modelelor conform fisei de insotire, dupa care se formeaza pachete cu repere, pentru care se intocmesc fisele de insotire ti sunt transportate in sectia de producere.
Sectia de producere - executa cusutul articolelor si operatiile finale de finisare si asigura amplasarea si unirea detaliilor in conformitate cu conditiile tehnice, efectuandu-se consumuri de munca si materiale minime. In sectia de productie se utilizeaza metoda de organizare a productiei in flux in care prelucrarea produselor se divizeaza in operatii executate continuu si consecutiv de catre muncitori pe sectoare separate. In acest scop la fisa de insotire se anexeaza bonuri pentru evidenta consumurilor de munca in care se indica numarul operatiei, tarifele si timpul efectuarii acesteia.
Procesul tehnologic al sectiei de productie include sectoarele ׃
- sectorul de cusut, pe acest sector croiala calitativa verificata se lanseaza in flux, trecand printr-o serie de operatii continue si consecutive. Pentru forma de organizare a productiei in flux este necesara coordonarea muncii tuturor sectoarelor productie, de aceea pe toate sectoarele tehnologice se completeaza bonuri, o numerotare a detaliilor croielii. Pentru a obtine produsul finit in cursul efectuarii unor operatii tehnologice in sectia de productie se utilizeaza materiale auxiliare care sunt: ata de cusut, dublura, rejansa, fermoarele, nasturii, si alte furnituri si astfel de materiale cum sunt etichetele.. Eliberarea de la depozit a furniturilor si altor materiale auxiliare se efectueaza in baza facturii anexata la fisa croirii.
- sectorul de finisare higro-termica, pe acest sector se executa operatiile de calcare-aburire, atat intre fazele tehnologice cat si finale, inainte de transportarea articolelor la depozitul de produse finite.
- sectorul de control, consta din urmatoarele operatii: curatirea produsului finit, marcarea produsului, verificarea calitatii de catre controlorul sectiei de control tehnic, sortarea articolelor pe modele, completarea fiselor de insotire si alegerea articolelor pe fise de insotire.
Productia finita este transportata la depozitul produse finite.
5.1.1 Asigurarea calitatii
Calitatea nu poate fi considerata o categorie economica care planeaza in afara factorilor economici, iesita de sub actiunea acestora, ci trebuie inteleasa ca fiind intr-o continua modificare si in stransa interactiune cu acest factori economico-sociali.
Calitatea poate fi situata pe pozitia de factor de influenta asupra altor categorii economice si in special asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei.
Factorii ce influinteaza calitatea produselor ׃
Factori tehnico-creativi
Factorii de natura tehnica se refera la structura si starea utilajelor din dotare, de al caror randament depinde buna si eficienta desfasurare a procesului tehnologic.
Factorii de natura creativa au o deosebita importanta in modificarea calitatii si realizarea unor produse cu un inalt grad de competitivitate (design, moda, cerintele clientului).
Factori materiali
O importanta deosebita o are atat calitatea materiilor prime si auxiliarele utilizate, cat si calitatea operatiilor tehnologice executate de-a lungul fluxului tehnologic.
Organizarea controlului calitatii productiei si produselor
De modul in care este organizat controlul calitatii productiei si a produselor obtinute depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime.
In urma controlului se ierarhizeaza factorii de influenta asupra calitatii, se evalueaza cauzele care au determinat produse de calitate inferioara astfel incat, in urma unor analize critice sa rezulte o cat mai obiectiva grupare a sortimentelor si grupelor de produse in vederea orientarii productiei catre acele sortimente care sa asigure o eficienta sporita a activitatii agentului economic.
Este necesara introducerea in procesul de productie numai a acelor materii prime care au caracteristicile de calitate prevazute in standardele sau normele invocate de beneficiari in momentul specificarii acestor materii prime la lansarea comenzii.
Executarea unui control riguros pe fluxul de fabricatie care sa nu permita promovarea de produse ne-conforme cu documentatia si tehnologia omologata, presupune o activitate sustinuta a controlorilor de calitate.
Calificarea personalului
Calitatea produselor inseamna nu numai materii prime si materiale de calitate, utilaje si metode ci si profesionalismul celor ce le realizeaza.
Profesionist e o persoana care castiga satisfactie, impliniri nu doar salariu, dar si din munca prestata.
5.1.2 Organizarea activitatii de control a calitatii
Una din cerintele de baza ale cresterii nivelului calitativ al productiei si produselor o constituie si organizarea corespunzatoare a activitatii de control a calitatii. Asigurarea unui nivel calitativ al produselor, in corelatie permanenta cu nivelul maxim al cerintelor beneficiarilor si satisfacerea acestora intr-un grad cat mai ridicat face necesara organizarea stricta a activitatii de control.
Politici elaborate in acest scop sunt:
- Raspunderea pentru calitatea operatiilor va reveni controlorului pentru toate locurile de munca. Asigurarea desfasurarii la un nivel inalt calitativ al tuturor operatiilor cerute in procesul de productie reprezinta una din sarcinile de baza al tehnologului.
- Efectuarea unui control prin sondaj asupra operatiunilor.
- Extinderea autocontrolului din partea muncitorilor. Aceasta forma de control a calitatii prezinta, pe langa aspectul economic, si alte aspecte de o deosebita importanta sociala legata de psihologia muncii si anume, sporirea raspunderii muncitorilor pentru lucrarile executate.
Controlul final se va executa verificand fiecare articol (bucata cu bucata).
Procesul calitate se poate transforma utilizand resursa cea mai pretioasa:oamenii. Oamenii care lucreaza pentru intreprindere au adeseori cele mai bune idei pentru imbunatatirea calitatii si productivitatii. Totul este ca acesti oameni sa se simta in siguranta: sa nu se teama sa-ti exprime ideile; sa nu se teama sa puna intrebari.
Se recomanda ca in cadrul unitatii sa se organizeze cursuri de perfectionare profesionala si instruire in domeniul asigurarii calitatii pentru intreg personalul, indiferent de pozitia pe care o ocupa.
5. 2 Argumentarea alegerii formei de organizare a procesului de fabricatie
Analizand datele initiale - numarul de executori N = 29 oameni s-a stabilit ca pentru fabricatia costumelor pentru femei, aceasta linie tehnologica este de capacitate mica. Petru capacitati mici, in dependenta de numarul de executori, se recomanda structura sectionata a liniei tehnologice. Dupa gradul de asigurare tehnica, linia tehnologica se refera la generatia a 2-a, utilajul instalat este progresiv si permite de a obtine o calitate inalta a produselor fabricate. In aceasta linie tehnologica pot fi lansate mai multe modele. In acest caz cel mai bine se potriveste ritmul liber de lucru, iar lansarea detaliilor produsului - cu pachetul, ceea ce v-a contribui la cresterea productivitatii muncii si folosirea rationala a utilajului.
Caracteristica liniei tehnologice proiectate se prezinta in (tab.5.1).
Tabelul 5.2 - Caracteristica liniei tehnologice proiectate
Denumirea produsului - costum pentru femei
Sectorul |
Numarul de agregate |
Forma de organizare |
Numarul de modele |
Tipul lansarii modelelor |
Metoda de transportare a semifabricatelor |
Pregatirea reperilor Asamblarea Finisarea |
1 |
Agregat grupa |
3 |
Consecutiv |
Carucior cu deplasare la sol, intermasa |
Tabelul 5.2.1 - Caracteristica mijloacelor de transport
Denumirea mijlocului de transport |
Caracteristica tehnica |
Gabarite, mm |
Carucior - container TT - ПК1 |
Pentru transportarea si pastrarea detaliilor mari si mici |
900х400 |
Carucior - stender ТП - 2С 718 |
Pentru transportarea produselor finite |
1183х500 |
5.3 Tehnologia procesului de fabricatie
Caracteristica modelelor cofectionate in linia tehnologica
Tabelul 5.3.1 - Descrierea aspectului exterior al jachetei si fustei pentru femei
Denumirea elementului de produs |
Modelul A |
|
Jacheta |
1. Siluieta modelului |
Semiajustata |
2. Sistemul de inchidere |
Simetrie cu fermuar |
3. Gulerul |
Tip camasa |
4. Fata produsului |
Cu cusatura de relief si buzunare prelucrate in cusatura |
5. Spatele |
Cusatura de relief |
6. Lungimea produsului |
Mai jos de linia taliei |
7. Maneca |
Simplu aplicata |
8. Finisarea |
Cusaturi decorative pe reperul fetei |
|
Fusta |
1. Siluieta |
Dreapta, putin evazata la tiv |
2. Fata |
Pense de talie |
3. Spatele |
Pense de talie |
4. Sistem de inchidere |
Fermuar in cusatura laterala |
5. Bentita in talie |
Montata pe tot perimetrul fustei |
5.3.2 Caracteristica utilajului tehnilogic instalat in linia tehnologica
Alegerea utilajului impune o tehnologie de prelucrare mai mult sau mai putin performanta. Se propune folosirea utilajului existent la intreprindere pentru confectionarea costumului constituit din jacheta si fusta.
Tabelul 5.3.2.- Caracteristica masinilor neautomate si semiautomate instalate in flux
Clasa utilajului |
Destinatia tehnologica a masinii de cusut |
Tipul cusatu-rii |
Turatiile arbore- lui principal |
Pasul cusatu-rii, mm |
Grosimea max. a materialelor asambla-ate, mm |
Tipul transportului de material, dispozitive auxiliare |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8332/2705 "Textima" |
Masina de cusut simplu |
301 |
4500 |
4,5 |
5 |
Transportor, ac cremailera, oprire automatacu acu in poitie fixa, taierea firelor, idicarea-cborarea piciorusului |
8515/690/217 "Textima" |
Masina de surfilat lant cu trei fire |
401х504 |
7500 |
3,2 |
5 |
Transportor diferntiat iferior |
Cs- 79"Pannonia" |
Masina de cusut ascuns lant cu un fir |
103 |
3200 |
7 |
3 |
Trasportor special superior, doua picioruse infrioare, indoitor |
220-M "Podolisc- sveimas |
Masina semiautomatde cusut cheite |
304 |
1200 |
4 |
8 |
Special, dimensiunile cheitelor 7-16mm, 3-7mm, latimea 2-3mm.taiera automata a fireor. |
62761-P3 "Pannonia"
|
Masina semiautomat de executat butoniere drepte |
304 |
2800-3200 |
0,9-3 |
2,5 |
Special, lugimea butonierei de 9-32mm. Latimea margini butonierei 1,75-2.8mm. Nuarul pasilor in fiecar cheita 7. Lungmea cheitei 5.6 mm. |
827 "Podolisc-sveimas' |
Masina semiautomat de cusut nasturi |
304 |
1500 |
5 |
5 |
Special, diametrul nasturilor 15-35mm.Numarul de impunsaturi in fiecare pereche de orificii 10. Taierea automata a firelor si ridicare de nasturi. |
Destinatia utilajului |
Marka, tipul utilajului, firma producatoare |
Presiunea maximala a aerului in sistemul pneumatic, MPa |
Presiunea maximala intre formele de calcat, KPa |
Temperatura de incalzire a formei superioare,*C |
Modalitatea de incalzire a formelor de calcat a presei(fierului de calcat) |
Durata maximala a ciclului de finisare higro-termica,s |
Gabaritele utilajului (lungimea xlatimea)mm |
Aplicarea dublurii la reperele de baza |
Presa de calcat Cs-371 KM-1-12+36A "Pannonia" |
0,6 |
28 |
150-160 |
Electrica |
60 |
4400x1700 |
Calcarea de finisare a slitului, descalcarea cusaturilor, calcarea canturilor |
Masa de calcat Cs-394 K-1+395/11 "Pannonia" |
0,6 |
75 |
130-140 |
abur |
60 |
1450x500 |
Tabelul 5.3.3 - Caracteristica utilajului pentru finisare higro-termica
5.3.4 Succesiunea tehnologica de prelucrare a costumului
Tinand cont de metodele de prelucrare, utilajul si dispozitivele alese - se elaboreaza succesiunea tehnologica de prelucrare a produselor vestimentare.
Tabelul 5.3.4. - Succesiunea tehnologica de prelucrare a costumului pentru femei
Nr. ord. |
Numarul si denumirea fazei tehnologice |
Specialitatea |
Categoria |
Cheltuieli de timp pe modele, s |
Utilaj si dispozitive folosite |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
Lansarea croitului |
|
|
|
|
1 |
Receptia croitului. Divizarea in pachete |
m |
3 |
60 |
- |
2 |
Verificarea componentei setului de repere Potrivitregistrului de evidenta |
m |
3 |
30 |
- |
3 |
Completarea pachetelor si lansarea in flux |
m |
3 |
45 |
- |
4 |
Aplicarea dublurii la bizete |
P |
3 |
60 |
Cs-371"Pannonia" |
5 |
Aplicartea dublurii la fete pe sectorul buzunarelor laterale |
P |
3 |
30 |
Cs-371"Pannonia" |
6 |
Aplicarea dublurii la fete pe tiv |
P |
3 |
70 |
Cs-371"Pannonia" |
7 |
Aplicarea dublurii in tivul minicii |
P |
3 |
48 |
Cs-371"Pannonia" |
8 |
Aplicarea dublurii pe fata de guler |
P |
3 |
51 |
Cs-371"Pannonia" |
9 |
Aplicarea dublurii in tivul spatelui |
P |
3 |
70 |
Cs-371"Pannonia" |
10 |
Aplicarea dubluriila fete in sectorul rascroielii minecii |
P |
3 |
70 |
Cs-371"Pannonia" |
11 |
Aplicarea dublurii pe bentita in talia fustei |
P |
3 |
60 |
Cs-371"Pannonia" |
|
Total |
|
|
594 |
|
|
Prelucrarea fetelor |
|
|
|
|
12 |
Surfilarea fetelor pe liniile de relief |
MS |
3 |
87 |
8515/690/217 "Texima" |
13 |
Aplicarea pungii la fata - centru |
M |
4 |
43 |
8332/2705"Texima |
14 |
Aplicarea contrareliefului la clinul - fata |
M |
3 |
43 |
8332/2705"Texima |
15 |
Inchiderea pungii buzunarului |
M |
3 |
58 |
8332/2705"Texima |
16 |
Asamblarea clinilor la fata - centru |
M |
4 |
71 |
8332/2705"Texima |
17 |
Descalcarea cusaturii de relief a fetei |
F |
3 |
74 |
Cs-394"Pannonia" |
18 |
Aplatizarea cusaturii de aplicare a clinului la fata - centru |
M |
4 |
71 |
8515/690/217 "Texima" |
19 |
Calcarea buzunarelor plasate in cusaturi |
F |
3 |
45 |
Cs-394"Pannonia" |
|
Total |
|
|
492 |
|
|
Prelucrarea spatelui |
|
|
|
|
20 |
Surfilarea spatelui pe liniile laterale si tiv |
MS |
3 |
87 |
8515/690/217 "Texima" |
21 |
Surfilarea spatelui pe liniile de relief |
M |
3 |
81 |
8515/690/217 "Texima" |
22 |
Asamblarea spatelui pe liniile de relief |
M |
3 |
71 |
8332/2705"Texima |
23 |
Descalcarea cusaturii de relief a spatelui |
F |
3 |
69 |
Cs-394"Pannonia |
|
Total |
|
|
308 |
|
|
Prelucrarea manicilor |
|
|
|
|
24 |
Surfilarea manecilor pe liniile inferioare |
MS |
3 |
89 |
8515/690/217 "Texima" |
25 |
Surfilarea manecelor pe liniile superioare |
MS |
3 |
105 |
8515/690/217 "Texima" |
26 |
Surfilarea manecilor pe linia tivului |
MS |
3 |
25 |
8515/690/217 "Texima" |
27 |
Asamblarea manecei pe linia inferioara |
M |
3 |
73 |
8332/2705"Texima |
28 |
Dascalcarea cusaturii pe linia inferioara a manicei |
F |
3 |
50 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
29 |
Asamblarea manecilor pe linia superioara |
M |
3 |
70 |
8332/2705"Texima |
30 |
Descalcarea cusaturilor superioare a manecilor |
F |
3 |
50 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
31 |
Definitivarea liniei tivului manecelor |
F |
3 |
54 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
32 |
Calcarea tivului si slitului manecii |
F |
3 |
57 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
33 |
Fixarea rezervelor slitului manecii prin cheite |
SA |
3 |
45 |
220-M"Podoliscsveimas |
|
Total |
|
|
628 |
|
|
Prelucrarea gulerului, aplacului |
|
|
|
|
34 |
Desenarea liniei de innadire a gulerului, precizarea crestaturilor |
m |
3 |
55 |
- |
35 |
Innadirea fetei si dosului de guler |
M |
4 |
104 |
8332/2705"Texima |
36 |
Crestarea colturilor gulerului |
m |
2 |
30 |
|
37 |
Descalcarea cusaturilor de innadire |
F |
4 |
71 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
38 |
Intoarcerea gulerului pe fata |
M |
2 |
33 |
|
39 |
Executarea cusaturii decorative pe linia pelerinei gulerului |
M |
4 |
84 |
272-140042/E"Durcopp |
40 |
Calcarea gulerului cu formarea cantului, verificarea calitatii prelucrarii gulerului |
F |
4 |
77 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
|
Total |
|
|
454 |
|
|
Total pregatire |
|
|
2839 |
|
|
Asamblare - finisare |
|
|
|
|
41 |
Innadirea bizetelor la fete inserand fermuarul si bentita pentru sustinerea canturilor |
M |
4 |
115 |
8332/2705"Texima |
42 |
Descalcarea cusaturii de innadire a canturilor |
F |
3 |
130 |
Cs- 394"Panonnia" |
43 |
Intoarcerea pe fata si indreptarea colturilor canturilor si rezervelor |
m |
2 |
33 |
- |
44 |
Calcarea canturilor rezervelor si iesiturilor rezervelor |
F |
4 |
100 |
Cs- 394"Panonnia" |
45 |
Verificarea simetriei canturilor si a iesiturilor rezervelor |
m |
3 |
20 |
|
46 |
Executarea cusaturilor laterale |
M |
3 |
80 |
8332/2705"Texima |
47 |
Despicarea si descalcarea cusaturilor laterale |
F |
3 |
101 |
Cs- 394"Panonnia" |
48 |
Calcarea tivului dupa crestaturi |
F |
4 |
52 |
Cs- 394"Panonnia" |
49 |
Asamblarea jachetei pe liniile umerale |
M |
3 |
20 |
8332/2705"Texima |
50 |
Descalcarea cusaturilor umerale a jachetei |
F |
3 |
30 |
Cs- 394"Panonnia" |
51 |
Aplicarea dosului de guler in rascroiala |
M |
4 |
126 |
8332/2705"Texima |
52 |
Calcarea cusaturii de aplicare a dosului de guler interior |
F |
3 |
101 |
Cs- 394"Panonnia" |
53 |
Aplicarea gulerului in rascroiala |
M |
4 |
169 |
8332/2705"Texima |
54 |
Calcarea cusaturii de aplicare a dosului de guler in rascroiala |
F |
4 |
44 |
Cs- 394"Panonnia" |
55 |
Executarea cusaturii decorative pe cant |
M |
4 |
150 |
8332/2705"Texima |
56 |
Aplicarea manecilor in rascroiala jachetei |
MS |
4 |
290 |
8515/690/217 "Texima" |
57 |
Surfilarea cusaturii de aplicare a manecelor in rascroiala |
MS |
3 |
90 |
8515/690/217 "Texima" |
58 |
Calcarea de sustinere a manecelor |
F |
4 |
121 |
Cs- 394"Panonnia" |
59 |
Aplicarea pernitei in capus manecei |
M |
3 |
120 |
8332/2705"Texima |
60 |
Fixarea unui petic din ciptuseala de pernita |
M |
3 |
74 |
8332/2705"Texima |
61 |
Intoarcerea subansamblului fata - spate pe fasa |
m |
1 |
45 |
- |
62 |
Intoarcerea manecelor pe fata |
m |
1 |
20 |
- |
63 |
Taierea benzii termofuzibile de lungimi diferite |
m |
1 |
13 |
|
64 |
Fixarea rezervelor tivului manecii pe cusaturile cotului ti anterioara |
M |
3 |
52 |
|
65 |
Intoarcerea manecelor pe fata |
m |
1 |
40 |
|
66 |
Tighelirea cusaturilor anterioare ale manecilor |
M |
2 |
51 |
8332/2705"Texima |
67 |
Cilcarea tivului jachetei |
F |
4 |
76 |
Cs- 394"Panonnia" |
68 |
Tiierea capetelor firelor |
m |
1 |
28 |
- |
69 |
Inlaturarea liniilor de creta |
m |
2 |
50 |
- |
70 |
Calcarea jachetei in regiunea pieptului |
F |
4 |
66 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
71 |
Calcarea jachetei in regiunea buzunarelor |
F |
4 |
44 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
72 |
Calcarea tivului manecelor pe fata |
F |
4 |
67 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
73 |
Calcarea produsului, eliminand toate neregularititile pe linia canturilor |
F |
4 |
180 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
74 |
Cilcarea rascroielii manecilor |
F |
4 |
52 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
75 |
Cilcarea canturilor |
F |
4 |
17 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
76 |
Agatarea etichetei de marfa de prima butoniera |
m |
1 |
37 |
- |
77 |
Verificarea finala a calitatii produsului |
m |
1 |
10 |
|
|
Total pentru asamblarea - finisarea jachetei |
|
|
2866 |
|
|
Prelucrarea fustei |
|
|
|
|
78 |
Surfilarea fetei pe linia tivului |
MS |
3 |
40 |
8515/690/217 "Texima" |
79 |
Surfilarea spatelui pe linia tivului |
MS |
3 |
40 |
8515/690/217 "Texima" |
80 |
Asamblarea penselor de talie a fetei fustei |
M |
3 |
48 |
8332/2705"Texima |
81 |
Asamblarea coltului inferior al slitului fetei |
M |
3 |
20 |
8332/2705"Texima |
82 |
Asamblarea coltului inferior al slitului spatelui |
M |
3 |
20 |
8332/2705"Texima |
|
Total pe prelucrarea fetei si spatelui fustei |
|
|
168 |
|
|
Prelucrarea bentitei in talie |
|
|
|
|
83 |
Surfilarea marginii inferioare a bentitelor fetei si spatelui pe lungime |
MS |
3 |
40 |
8515/690/217 "Texima" |
84 |
Asamblarea bentitelor fetei si spatelui pe linia laterala |
M |
3 |
20 |
8332/2705"Texima |
85 |
Descalcarea cusaturilor laterale a bentitelor |
F |
3 |
40 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
|
Total pe prelucrarea bentitei in talia fustei |
|
|
100 |
|
|
Total pe prelucrarea fustei |
|
|
265 |
|
|
Asamblarea - finisarea fustei |
|
|
|
|
86 |
Aplicarea fermuarului in cusatura de simetrie-spate |
M |
4 |
78 |
8332/2705"Texima |
87 |
Descalcarea cusaturilor |
F |
3 |
90 |
Cs-394 K-1+395/11Pannonia |
88 |
Asamblarea coltului superior al sistemului de inchidere in cusatura de simetrie |
M |
3 |
32 |
8332/2705"Texima |
89 |
Tighelirea unei parti a slitului cu fermuar in cusatura de simetrie-spate |
M |
4 |
24 |
8332/2705"Texima |
90 |
Tighelirea terminatiei fustei |
M |
3 |
100 |
- |
91 |
Verificarea calitatii fustei |
m |
1 |
10 |
- |
92 |
Taierea firelor, inlaturarea gunoiului |
m |
1 |
19 |
8332/2705"Texima |
93 |
Asezarea fustei pe umerase |
m |
1 |
10 |
Stender mobil |
94 |
Formarea partidei |
m |
1 |
20 |
Stender mobil |
|
Total pe asamblare-finisarea fustei |
|
|
393 |
|
|
Total pe fusta |
|
|
823 |
|
|
Total pe prelucrarea costumului |
|
|
2839 |
|
|
Total pe asamblarea-finisarea costumului |
|
|
3395 |
|
|
Total pe costum |
|
|
6374 |
|
5.4 Calculul liniei tehnologice
5.4.1 Calculul preliminar al paramerilor liniei tehnologice
Datele initiale pentru calculul liniilor tehnologice: din programa de fabricatie si analiza cheltuielilor de timp pentru confectionarea modelelor in linia tehnologica.
Tabelul 5.4.1 - Calculul parametrilor liniei tehnologice
Denumirea produsului - costum pentru femei
Numarul de executori N= 29
Denumirea indecelui |
Simboli- zarea |
Formula de calcul |
Calculul indecelui |
Valoarea indecelui |
1.Cheltuielile de timp pentru confectionarea unui produs, s |
T |
din succesiunea tehnologica |
6374 |
|
2. Tactul liniei tehnologice, s |
τ |
|
6374/29 |
219,79 |
3.Capacitatea intr-un schimb, buc |
M |
|
28800/219,79 |
131 |
- durata schimbului. s |
R |
- |
- |
28800 |
4.Numarul de locuri de muncain linia tehnologica |
Nl.m. |
N.N l. m.med |
29.1,2 |
35 |
- numarul mediu de locuri de munca |
Nl.m.med |
Din cocumentatia normativa |
1,2 |
Pentru dirijarea eficienta a lucrului executorilor in linia tehnologica, pot fi formate grupe de prelucrare paralela a reperilor produsului textil.
La formarea grupelor se respecta urmatoarele cerinte ׃
Reperile intr-o grupa se selecteaza astfel incat sa fie asemnatoare metodele
de prelucrare si operatiile tehnologice sa poata fi realizate la acelas tip de utilaj
grupele trebuie sa fie aproximativ egale dupa volumul de lucru si numarul de executori.
Se recomanda numarul optimal de executori intr-o grupa 10-15 oameni.
Tabelul 5.4.2 - Determinarea cheltuielilor de timp si numarul de executori pe etape de prelucrare
τ ═ 219,79
Etapa si elementele de produs
|
Cheltuieli de timp la prelucrare,s
|
Numarul de executori |
Numarul grupei |
Numarul de executori |
Suprafata pcupata de grupa, m |
Lansarea croielii |
594 |
2,7 |
I |
13 |
|
Prelucrarea reperilor ׃ |
|
|
|||
- reperul fata jacheta |
492 |
2,24 |
|||
- reperul fata, spate fusta |
168 |
0,76 |
|||
- reperul spate jacheta |
308 |
1.4 |
|||
- bentita fusta |
100 |
0.45 |
|||
- maneca |
628 |
2,86 |
|||
- guler, aplac |
454 |
2,06 |
|||
Total pregatirea reperelor |
2839 |
12,91 |
I |
13 |
88,4 |
Asamblarea finisarea jachetei |
3002 |
13,66 |
|
|
|
Asamblarea finisarea fustei |
393 |
1,79 |
|||
Total asamblare |
3395 |
15,64 |
II |
16 |
108,8 |
Total costum |
6374 |
28,55 |
I,II |
23 |
197,2 |
5.4.3 Calculul conditiilor de coordonare a operatiilor tehnologice
Pentru fluxurile cu ritm liber de lucru cum este linia tehnologica agregat - grupa LAG, coordonarea timpului operatiei tehnologice cu tactul este in limitele ± 10, iar pentru unele operatii pana la +15% ׃
top.thn ═ (0,901,10) . τ . k
unde ׃ top.thn - tipul operatiei tehnologice, s;
τ -tactul fluxului, s
k- numarul de muncitori pentru executarea operatiei tehnologice.
Tabelul 5.4.3 - Calculul conditiilor de coordonare ale operatiilor tehnologice
Tipul liniei tehnologice |
Tactul fluxului, s |
Divizi-bilitatea |
Conditia de coordonare |
|||
de baza |
auxiliara |
|||||
- 10 |
0 |
+10% |
+15% |
|||
Agregat-grupa |
219,79 |
1 |
197,81 |
219,79 |
241,78 |
252,76 |
2 |
395,62 |
439,58 |
483,54 |
505,52 |
||
3 |
593,43 |
659,37 |
725,34 |
758,28 |
5.4.5 Cuplarea si analiza cuplarii operatiilor tehnologice
In liniile tehnologice agregat-grupa completarea fazelor in operatii tehnologice se efectuiaza respectand urmatoarele cerinte ׃
se permite abaterea timpului operatiei de la tact cu 10-15%;
se permite intoarcerea elementelor de produs in interiorul agregatului la locurile de munca megiese dupa principiul suveicii;
se urmareste specializarea stricta a locurilor de munca
unirea fazelor de aceeasi categorie sau megiese.
Analiza cuplarii fazelor in operatii include calculul coeficientului de coordonare, elaborarea si analiza diagramei incarcarii fortei de munca si a grafului de montare.
Operatiile in flux sunt cuplate corect daca valoarea coeficientului de coordonare Kc se afla in limitele 0,98 ≤ Kc ≥ 1,02.
Kc ═ ═ ═ 1,00
Unde: Tef - timpul efectiv obtinut in rezultatul cuplarii fazelor in operatii tehnologice, s;
τ -tactul liniei tehnilogice;
N - numarul real de muncitori.
Pentru liniatehnologica analizata operatiile sunt completate uniform si nu sunt supraincarcate.
5.4.6 Schema tehnologica a liniei tehnologice
Schema tehnologica este documentul principal care se utilizeaza pentru repartizarea lucrailor, amplasarea locurilor de munca, in baza ei se calculeaza salariul de baza. Pentru operatia tehnologica se calculeaza norma de fabricatie, pretul prelucrarii pentru fiecare faza, numarul de executori calculat si se stabileste numarul de execuori real pentru fiecare operatie.
Tabelul 5.4.6 - Schema tehnologica a liniei tehnologice cu lansare consecutiva
Denumirea produsului - costum pentru femei
Cheltuieli de timp la prelucrare - 6367 s
Numarul de executori - 29
Tactul liniei tehnologice - 219,79 s
Nr.op.thn. |
Continutul operatiei tehnologice |
Specialitatea |
Categoria |
Chelt. de timp, s |
Norm. De fabric. buc/ 8 ore |
Pretul prelucrarii, bani |
Numarul de executori |
Utilajul |
||
calcu-lat |
real |
|||||||||
|
Lansarea, prelucrarea reperilor jachetei si fustei |
|
|
|
|
|
|
|
Masa
Cs-371 Panno-nia |
|
01 |
1Receptia croitului. Divizarea in pachete |
m |
3 |
60 |
6,882 |
|||||
2Verificarea componentei setului de repere potrivit registrului de evidenta |
m |
3 |
30 |
3,441 |
||||||
3 Completarea pachetelor si lansarea in flux |
m |
3 |
45 |
5,1516 |
||||||
4 aplicarea dublurii la bizete |
P |
4 |
60 |
7,848 |
||||||
|
|
|
|
195 |
148 |
23,3325 |
0,89 |
1 |
|
|
02 |
5 Aplicarea dublurii la fete pe sectorul buzunarelor laterale |
P |
4 |
30 |
|
3,924 |
|
|
Cs-371 Panno-nia |
|
7 Aplicarea dublurii in tivul manecii |
P |
4 |
48 |
6,2784 |
||||||
8 Aplicarea dublurii pe fata de guler |
P |
4 |
51 |
6,6708 |
||||||
9 Aplicarea dublurii in tivul spatelui |
P |
4 |
70 |
9,156 |
||||||
|
|
|
|
199 |
145 |
26,0292 |
0,91 |
1 |
|
|
03 |
6 Aplicarea dublurii la fete pe tiv |
P |
4 |
70 |
|
9,156 |
|
|
Cs-371 Panno-nia
|
|
10 Aplicarea dublurii la fete in sectorul riscroielii manecii |
P |
4 |
70 |
9,156 |
||||||
11Aplicarea dublurii pe bentita in talia fustei |
P |
4 |
60 |
|
7,848 |
|||||
04 |
|
|
|
200 |
144 |
26,1600 |
0,91 |
1 |
|
|
12 Surfilarea fetelor pe liniile de relief |
MS |
3 |
87 |
|
9,9789 |
|
|
8515 Textima |
||
20 Surfilarea spatelui pe liniile lateralr |
MS |
3 |
87 |
1,3764 |
||||||
21 Surfilareaspatelui pe liniile de relief |
MS |
3 |
81 |
9,2907 |
||||||
78 Surfilarea fetei pe linia tivului |
MS |
3 |
40 |
4,588 |
||||||
79 Surfilarea spatelui pe linia tivului |
MS |
3 |
40 |
4,588 |
||||||
83 Surfilarea marginii interioare a bentitelor fetei si spatelui pe lungime |
MS |
3 |
40 |
4,588 |
||||||
|
|
|
|
440 |
65 |
34,410 |
2,00 |
2 |
|
|
05 |
13Aplicarea pungii la fata - centru |
M |
4 |
43 |
|
5,6344 |
|
|
8332 Textima |
|
14Aplicarea contrareliefului la clinul - fata |
M |
3 |
43 |
4,9321 |
||||||
15Inchiderea pungii buzunarului |
M |
3 |
58 |
6,6526 |
||||||
16Asamblarea clinilor la fata - centru |
M |
4 |
71 |
9,2868 |
||||||
18Aplatizarea cusaturii de aplicare a clinului la fata-centru |
M |
4 |
71 |
9,2868 |
||||||
22Asamblarea spatelui pe liniile de relief |
M |
3 |
71 |
8,1437 |
||||||
80Asamblarea penselor de talie a fetei fustei |
M |
3 |
48 |
5,5056 |
||||||
81Asamblarea coltului inferior al slitului fetei |
M |
3 |
20 |
2,294 |
||||||
82Asamblarea coltului inferior al slitului spatelui |
M |
3 |
20 |
2,294 |
||||||
84 Asamblarea bentitelor fetei si spatelui pe linia laterala |
M |
3 |
20 |
2,294 |
||||||
06 |
|
|
|
465 |
62 |
56,314 |
2,11 |
2 |
|
|
17Descalcarea cusaturii de relief afietei |
F |
3 |
74 |
|
8,4878 |
|
|
Cs-394 Pannonia |
||
19Calcarea buzunarelor plasate in cusaturi |
F |
3 |
45 |
5,1615 |
||||||
23Descalcarea cusaturii de relief al spatelui |
F |
3 |
69 |
7,9143 |
||||||
85Descalcarea cusaturilor laterale a bentitelor |
F |
3 |
40 |
4,588 |
||||||
|
|
|
|
228 |
126 |
26,1516 |
1,04 |
1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
07 |
24Surfilarea manecilor pe liniile inferioare |
MS |
3 |
89 |
|
10,2083 |
|
|
8515 Textima |
|
25Surfilarea manecelor pe liniile superioare |
MS |
3 |
105 |
12,0435 |
||||||
26Surlilarea manecilope linia tivului |
MS |
3 |
25 |
2,8675 |
||||||
|
|
|
|
219 |
131 |
25,1193 |
0,99 |
1 |
|
|
08 |
27Amplasarea manecilor pe linia inferioara |
M |
3 |
73 |
|
8,3731 |
|
|
8332 Textima |
|
29Asamblarea manecilor pe linia |
M |
3 |
70 |
8,029 |
||||||
39 Executarea cusaturii decorative pe linia pelerinei gulerului |
M |
4 |
84 |
10,9872 |
||||||
|
|
|
|
227 |
127 |
27,3893 |
1,03 |
1 |
|
|
09 |
28Descalcarea cusaturii inferioare |
F |
3 |
50 |
|
5,735 |
|
|
Cs-394 Pannonia |
|
30 Descalcarea cusaturilor superioare a manecilor |
F |
3 |
50 |
5,735 |
||||||
31Definitivarea liniei tivului manecelor |
F |
3 |
54 |
6,1938 |
||||||
32Calcarea tivului si slitului manecii |
F |
3 |
57 |
6,5373 |
||||||
|
|
|
|
211 |
136 |
24,2197 |
0,96 |
1 |
|
|
10 |
33Fixarea rezervelor slitului manecii |
SA |
3 |
45 |
|
5,1615 |
|
|
220 Podolisksveimas
8332 Textima |
|
34Desenarea liniei de innadire a gulerului, precizarea crestaturilor |
m |
3 |
55 |
6,3085 |
||||||
35Innadirea fetei si dosului de guler |
M |
4 |
104 |
13,6032 |
||||||
|
|
|
|
244 |
118 |
25,0732 |
1,11 |
1 |
|
|
11 |
36 Crestarea colturilor gulerului |
m |
2 |
30 |
|
2,733 |
|
|
Cs-394 Pannonia |
|
37Descalcarea cusaturilor de innadire |
F |
4 |
71 |
9,2868 |
||||||
38Intoarcerea gulerului pe fata |
m |
2 |
33 |
3,0063 |
||||||
40Calcarea gulerului cu formarea cantului, varificarea calitatii prelucrarii gulerului |
F |
4 |
77 |
10,0716 |
||||||
|
|
|
|
211 |
|
25,0977 |
0,96 |
1 |
|
|
|
Total pregatire |
|
|
2839 |
|
319,296 |
12,92 |
13 |
|
|
|
Continuare Tabelul 5.4.4 |
||||||||
Nr.op.thl |
Continutul operatiei tehnologice |
Specialitatea |
Categoria |
Chelt. de timp,s |
Norma de fabric. buc/8ore |
Pretul prelu- crarii, bani |
Numarul de executatori |
Utilajul |
|
cal - culat |
real |
||||||||
|
Asamblarea-finisarea costumului |
|
|
|
|
|
|
|
|
12 |
41Innadirea bizetelor la fete inserand fermuarul si bentita pentru sustinerea canturilor |
M |
4 |
115 |
|
15,042 |
|
|
8332 Textima Cs-790 Pannonia |
45 Verificarea simetriei canturilor si a iesiturilor rezervelor |
m |
3 |
20 |
2,294 |
|||||
46 Executarea cusaturilor laterale |
M |
3 |
80 |
9,176 |
|||||
86 Aplicarea fermuarului in cusatura de simetrie-spate |
M |
4 |
78 |
10,2024 |
|||||
88 Asamblarea coltului superior al sistemului de inchidere in cusatura de simetrie |
M |
3 |
32 |
3,6704 |
|||||
89 Tighelirea unei parti a slitului cu fermuar in cusatura de simetrie-spate |
M |
4 |
24 |
3,1392 |
|||||
90Tighelirea terminatiei fustei |
MS |
3 |
100 |
11,47 |
|||||
|
|
|
|
499 |
64 |
54,994 |
2,04 |
2 |
|
13 |
42 Descalcarea cusaturii de innadire a canturilor |
F |
3 |
130 |
|
14,991 |
|
|
Cs-394 Pannonia |
43 Intoarcerea pe fata si indreptarea colturilor canturilor si rezervelor |
m |
2 |
33 |
3,0063 |
|||||
44 Calcarea canturilor rezervelor si iesiturilor rezervelor |
F |
4 |
100 |
13,08 |
|||||
47 Despicarea si descalcarea cusaturilor laterale |
F |
3 |
101 |
11,5847 |
|||||
48 Calcarea tivului dupa crestaturi |
F |
4 |
52 |
10,323 |
|||||
|
|
|
|
416 |
69 |
25,3487 |
1,89 |
2 |
|
14 |
50 Descalcarea cusaturilor umerale a jachetei |
F |
3 |
30 |
|
2,294 |
|
|
Cs-394 Pannonia |
52 Calcarea cusaturii de aplicare a dosului de guler interior |
F |
3 |
101 |
16,4808 |
|||||
87 Descalcarea cusaturilor |
F |
3 |
90 |
5,9644 |
|||||
|
|
|
|
221 |
130 |
25,3487 |
1,00 |
1 |
|
15 |
49 Asamblarea jachetei pe liniile umerale |
M |
3 |
20 |
|
2,294 |
|
|
8332 Textima |
51 Aplicarea dosului de guler in rascroiala |
M |
4 |
126 |
16,4808 |
|||||
64 Fixarea rezervelor tivului manecii pe cusaturile cotului ti anterioara |
M |
3 |
52 |
5,9644 |
|||||
65 Intoarcerea manecelor pe fata |
m |
2 |
40 |
3,7351 |
|||||
|
|
|
|
238 |
121 |
28,4743 |
1,08 |
1 |
|
16 |
53Aplicarea gulerului in rascroiala |
M |
4 |
169 |
|
22,1052 |
|
|
8332 Textima |
62 Intoarcerea manecelor pe fata |
m |
2 |
20 |
1,822 |
|
|
|||
63 Taierea benzii termofuzibile de lungimi diferite |
m |
2 |
13 |
1,1843 |
|
|
|||
|
|
|
|
202 |
142 |
25,1115 |
0,92 |
1 |
|
17 |
54 Calcarea cusaturii de aplicare a dosului de guler in rascroiala |
F |
4 |
44 |
|
5,7552 |
|
|
Cs-394 Pannonia |
58 Calcarea de sustinere a manecelor |
F |
4 |
121 |
15,8268 |
|||||
71 Calcarea jachetei in regiunea buzunarelor |
F |
4 |
44 |
5,7552 |
|||||
|
|
|
|
209 |
138 |
27,2661 |
0,95 |
1 |
|
18 |
55 Executarea cusaturii decorative pe cant |
M |
4 |
150 |
|
19,62 |
|
|
8332 Textima |
66 Tighelirea cusaturilor anterioare ale manecelor |
M |
2 |
51 |
4,6461 |
|
|
|||
|
|
|
|
211 |
136 |
24,2661 |
0,96 |
1 |
|
19 |
56 Aplicarea manecelor in rascroiala jachetei |
M |
4 |
290 |
|
37,932 |
|
|
8332 Textima |
60 Fixarea unui petic din ciptuseala de pernita |
M |
3 |
74 |
8,4878 |
|||||
61 Intoarcerea subansamblului fata - spate pe fasa |
m |
2 |
45 |
4,0995 |
|||||
|
|
|
|
409 |
70 |
50,5193 |
1,86 |
2 |
|
20 |
57 Surfilarea cusaturii de aplicare a manecelor in rascroiala |
MS |
3 |
90 |
|
10,323 |
|
|
8515 8332 Textima |
59 Aplicarea pernitei in capus manecei |
M |
3 |
120 |
13,764 |
|
|
|||
|
|
|
210 |
137 |
24,087 |
0,95 |
1 |
|
|
|
Asamblarea-finisarea costumului |
|
|
|
|
|
|
|
|
21 |
67 Cilcarea tivului jachetei |
F |
4 |
76 |
|
9,9408 |
|
|
Cs-394 Pannonia |
68Tiierea capetelor firelor |
m |
2 |
28 |
2,5508 |
|||||
69Inlaturarea liniilor de creta |
m |
2 |
50 |
4,555 |
|||||
70Calcarea jachetei in regiunea pieptului |
F |
4 |
66 |
8,6328 |
|||||
|
|
|
|
220 |
131 |
25,6794 |
1,00 |
1 |
|
22 |
72 Calcarea tivului manecelor pe fata |
F |
4 |
67 |
|
8,7636 |
|
|
Cs-394 Pannonia Masa |
73 Calcarea produsului, eliminand toate neregularititile pe linia canturilor |
F |
4 |
180 |
23,544 |
|||||
74 Cilcarea rascroielii manecilor |
F |
4 |
52 |
6,8016 |
|||||
75 Cilcarea canturilor |
F |
4 |
17 |
2,2236 |
|||||
76 Agatarea etichetei de marfa de prima butoniera |
m |
2 |
37 |
3,3707 |
|||||
77 Verificarea finala a calitatii produsului |
m |
2 |
10 |
0,911 |
|||||
91 Verificarea calitatii fustei |
m |
2 |
19 |
1,7309 |
|||||
92 Taierea firelor, inlaturarea gunoiului |
m |
2 |
10 |
0,911 |
|||||
93 Asezarea fustei pe umerase |
m |
2 |
10 |
0,911 |
|||||
|
|
|
|
412 |
70 |
49,1674 |
1,87 |
2 |
|
23 |
94 Formarea partidei |
m |
2 |
198 |
|
|
|
|
Masa |
|
|
|
|
198 |
145 |
18,0378 |
0,9 |
1 |
|
|
Total asamblare |
|
|
3395 |
|
402,403 |
15,77 |
16 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total consum |
|
|
6337 |
|
761,7023 |
28,87 |
29 |
Calculul indicilor tehnico-economici pentru fiecare operatie tehnologica s-a redus la calculul:
normei de fabricatie:
unde: R- durata schimbului primita la intreprindere, R=8ore = 28800s;
top.thl. - timpul sumar al operatiei tehnologice, s.
pretul prelucrarii pentru fiecare faza tehnologica:
P = Starif . t fazei,
unde: Starif - salariul tarifar primit la intreprindere, bani. Se ia in dependenta de
categoria operatiei, si are valorile: categoria I - 0,0722bani; categoria II - 0,0911;
categoria III - 0,1147; categoria IV - 0.1308.
tfazei - timpul pentru fiecare faza tehnologica care compune operatia tehnologica, s.
numarul calculat de executatori:
,
unde: top.thl. - timpul sumar al operatiei tehnologice, s;
τ - tactul fluxului, s.
5.5 Calculul indicilor tehnico economici
Indicii tehnico economici a fluxului se calculeaza pentru analiza eficacitatii organizarii lucrarilor in flux, de a determina dotare tehnica a fluxului, calificarea executatorilor.
Indicii tehnico economidci ITE a fluxului includ urmatoarele documente:buletinul
- buletinul fortei de munca
buletinul utilajului,
indicii tehnico economici
Tabelul 5.5.1 - Buletinul fortei de munca
Denumirea produsului - costum pentru femei
Tactul liniei tehnologice, s - 219,79
Numarul de executatori N=29
CCategoria |
Cheltuieli de timp pe tipuri de lucrari, s |
Total timp pe categorii, s |
Total pe categorii |
Suma catego- riilor tari- fare |
Coefi cienti tari- fari |
Suma coefi- ciien- tilor tarifari |
||||||
M |
MS |
SA |
P |
F |
m |
Numa rul de execu- tori |
Greu tatea speci- fica,
|
|||||
1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1,00 |
|
2 |
51 |
|
|
|
|
576 |
627 |
2,85 |
9,84 |
5,7 |
1,26 |
3,591 |
3 |
801 |
849 |
45 |
|
891 |
210 |
2796 |
12,72 |
43,87 |
38,16 |
1,59 |
20,2248 |
4 |
1525 |
|
|
459 |
967 |
|
2951 |
13,49 |
46,52 |
53,72 |
1,81 |
24,3083 |
∑ T |
2377 |
849 |
45 |
459 |
1858 |
786 |
6374 |
29,00 |
|
97,58 |
|
48,1241 |
Greutatea specifica,
|
37,29 |
13,32 |
0,7 |
7,2 |
29,14 |
12,33 |
|
|
100 |
|
|
|
Analizind buletinul fortei de munca, se pot constata urmatoarele:
ponderea maximala revine executoerilor de categoria III, IV ( 13 oameni),fapt ce va conditiona fabricarea produselor de calitate;
dupa specialitati, majoritatea lucrarilor sunt realizate la masini universale (37%) urmate de lucrarile realizate cu ferul de calcat (29%)
Tabelul 5.5.2 - Buletinul utilajului
Denumirea produsului - costum pentru femei
Denumirea utilajului |
|
Tipul sau clasa utilajului |
Numarul, bucati |
Gabarite,mm. |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
de baza |
Rezerva |
Schimb |
Total |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Universal |
1 |
8332 Textima |
11 |
1 |
|
12 |
1200x600 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Special |
2 |
8515 Textima |
3 |
|
|
3 |
1200x600 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
3 |
Cs-790Pannonia |
2 |
|
|
2 |
1200x600 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Semiautomate |
4 |
220Podlisksveimas |
1 |
|
|
1 |
1200x600 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
5 |
62761 Pannonia |
|
|
1 |
1 |
1200x600 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
6 |
827PMZ |
|
|
1 |
1 |
1200x600 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Perse |
7 |
Cs - 371 Pannonia |
3 |
|
|
3 |
1400x700 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mese de calcat |
8 |
Cs - 394 Pannonia |
10 |
|
|
10 |
1400x700 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mese |
9 |
|
3 |
|
|
3 |
1200x700 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masa pentru lansar |
10 |
|
1 |
|
|
1 |
3000x1500 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Total |
|
34 |
1 |
2 |
37 |
|
Tabelul 5.5.3 - Indicii tehnico - economici a fluxului
Analiza indicilor tehnico-economici Pentru o valoare mica a capacitatii M = 131 buc / sch si pentru cheltuielile de timp la prelucrarea T = 6374 s, care inidca faptul ca produsul are o complexitate medie la prelucrare, se poate afirma ca indicii obtinuti sunt rationali si poate chiar optimali pentru prelucrarea costumului pentru femei propus de a fi pe suprafetele Indicile productivitatea muncii PM = 4,52 buc/om sch, reflecta ca nivelul tehnologiei alese este destul de avansat, procesul de fabricatie este organizat rational. Gradul de folosire a utilajului reflecta indicile Kf.u = 0,92 - deci, locurile de munca sunt specializate la maximum. Cu toate ca valoarea coeficientului mecanizarii este nu prea mare Kfmec = 0,58 - aceasta valoare sa obtinut din motiv ca o pondere esentiala revine lucrarilor realizate cu ferul de calcat (29%) care se considera o lucrare manuala. Inlocuirea ferului prin prese nu este rationala, reiesind din conditiile de lucru la intreprindere (ventilare proaspata si ca urmare temperatura in sctie atingea valoarea foarte mare). 5.6 Elaborarea planului fluxului Tinand cont de cerintele care se inainteaza, la elaborarea planului fluxului s-au respectat urmatoarele cerinte:a folosirea rationala a suprafetelor efective; liniile de miscare ale obiectelor muncii si fortei de munca nu se intersecteaza; comoditatea deserviri si exploatarii utilajului tehnologic; asigurarea legaturii cu alte sectii.
managementresurse umane
Upload! Trimite cercetarea ta! Trimite si tu un document! NU trimiteti referate, proiecte sau alte forme de lucrari stiintifice, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat. Aceste documente nu vor fi publicate. |