|
FUNCTIA DE COORDONARE
OBIECTIVE:
Sa precizati continutul functiei de coordonare;
Sa identificati principalele variabile care apar in cadrul procesului de comunicare manageriala eficienta;
Sa explicati principalele modalitati de gestionare a conflictelor in cadrul organizatiei
FUNCTIA DE COORDONARE
COMUNICAREA MANAGERIALA-
Etimologie - "comunis" -stabilirea unei relatii
cu alte persoane prin care pot fi stabilite
informatii idei, atitudini;
Forma de asigurare a functionalitatii
relatiilor organizatorice;
Procesul prin care are loc schimbul de mesaje in vederea realizarii sistemului de obiective al organizatiei
RECEPTOR CODIFICARE TRANSMITERE MESAJ EMITENT CODIFICARE
Emitentul - este orice angajat care detine
informatii si obiective privind comunicarea si
formuleaza mesajul, alege limbajul, receptorul si mijlocul de
comunicare; Receptorul - este
angajatul care primeste mesajul; Mesajul - ansamblul simbolurilor transmise de
emitator receptorului; Contextul (mediul) - este o componenta adiacenta care
poate influenta calitatea comunicarii care se refera la
mediul fizic si social. Canalele de comunicare - sunt traseele pe care circula
informatia Mijloacele de comunicare - suportul tehnic al procesului al
procesului avand o importanta contributie in directionarea
mesajului, maririi vitezei de vehiculare a acestuia, acuratetei
si costului comunicarii
FUNCTIA DE COORDONARE
COMUNICAREA MANAGERIALA-
ETAPE SI MECANISME INTERNE ALE PROCESULUI DE COMUNICARE:
Codificarea intelesului
selectarea unor simboluri capabile sa exprime semnificatia unui mesaj;
Transmiterea mesajului
deplasarea mesajului codificat de la emitent la receptor prin canalele de comunicare
Decodificarea si interpretarea
descifrarea simbolurilor transmise si respectiv explicarea sensului
Filtrarea
deformarea unui mesaj datorita filtrelor psihologice sau fiziologice
Feed-backul
incheie procesul de comunicare si reprezinta etapa in care emitentul verifica in ce masura mesajul a fost inteles corect sau a suferit filtrari
FUNCTIA DE COORDONARE
COMUNICAREA MANAGERIALA-
CRITERII DE CLASIFICARE:
In functie de directie
Comunicare descendenta
- intre nivelele superioare si inferioare;
- consta in decizii, reglementari, instructiuni, transmiterea de sarcini, solicitarea de informatii
Observatie
Mesajul poate fi filtrat in timp ce este vehiculat de la un nivel la altul in functie de propriile obiective
Comunicare orizontala
- se stabileste intre persoane sau compartimente situate la acelasi nivel ierarhic;
Observatie
Rolul acestui tip de comunicare este de a facilita coordonarea activitatilor care vizeaza obiective comune, excluzand interventia managerilor de nivel superior.
Comunicare in diagonala
- se realizeaza atunci cand membrii organizatiei nu pot comunica prin celelalte canale;
Observatie
Apare in special in cazul utilizarii managementului prin proiecte;
Avantaje:
- economie de timp si costuri;
- folosirea relatiilor informale;
- realizarea unui climat bazat pe
apreciere reciproca.
FUNCTIA DE COORDONARE
COMUNICAREA MANAGERIALA-
In functie de modul de transmitere
Comunicare scrisa
- este utilizata in organizatie pentru diverse solicitari prin documente scrise adresate unei persoane
Avantaje:
ofera un timp mai mare de gandire si argumentare;
asigura o diversitate sporita a ideilor, concizie si claritate;
se realizeaza fara perturbari din partea celorlalti participanti la comunicare;
nu necesita prezenta si disponibilitatea simultana a participantilor;
constituie un ascendent al emitatorului asupra receptorului;
permite utilizarea mijloacelor audio-vizuale.
Dezavantaje:
depersonalizarea comunicarii;
consum ridicat de timp;
costuri ridicate directe si indirecte;
Comunicare verbala
- este cea frecventa forma de comunicare -70% din cazuri,
Avantaje:
- stabileste relatii directe personalizate intre manageri si executanti;
- permite flexibilizarea exprimarii, oferind posibilitatea adaptarii mesajului la gradul de perceptie
Dezavantaje:
- necesita prezenta simultana a interlocutorilor multiplicand timpul consumat;
- transmitrea succesiva in trepte duce la pierderi de substanta informationala
Comunicare nonverbala
- este instrumentul care folosit eficient permite facilitarea emiterii si descifrarii mesajelor
FUNCTIA DE COORDONARE
COMUNICAREA MANAGERIALA-
FACTORII CARE DETERMINA RETEAUA SPECIFICA DE COMUNICARE:
FACTORII EXOGENI
FACTORII ENDOGENI
mediul ambiant;
modificarea tehnicilor si tehnologiilor;
cresterea gradului de educatie al oamenilor.
parametrii structurii organizatorice;
modul de proiectare si functionare al subsistemului informational;
stilul de management;
tipul de cultura organizationala.
FUNCTIA DE COORDONARE
COMUNICAREA MANAGERIALA-
CATEGORII DE OBSTACOLE IN COMUNICARE
Factori generali
diferentele de personalitate;
diferente de perceptie;
diferente de statut;
diferente de cultura;
zgomotul;
Factori specifici
A) obstacole generate de manageri:
insuficienta documentare;
tendinta de a supradimensiona explicatiile introductive;
stereotipii in modalitatile de transmitere si prezentare a informatiilor;
utilizarea unui limbaj neadecvat persoanei care recepteaza mesajul;
utilizarea unui ton ridicat si marcat de iritabilitate;
deficientele in capacitatea de ascultare.
B) obstacole generate de subordonati:
rezerva de a-si exprima opiniile din teama de a nu avea neplaceri din partea sefilor,
convingerea ca problemele subordonatilor nu-l intereseaza pe manager;
lipsa obisnuintei de comunicare;
tendinta de a considera ca o propunere de perfectionare inseamna semnalarea unei defectiuni tolerate de conducere;
concordanta dintre cerintele comunicarii si posibilitatea de satisfacere in conditii de calitate si la timp
frecventa modificarilor creeaza nemultumiri in randul subordonatilor ceea ce duce la reducerea comunicarii.
FUNCTIA DE COORDONARE
COMUNICAREA MANAGERIALA-
METODE SI TEHNICI DE PERFECTIONARE SI DEZVOLTARE A COMUNICARII
Reguli de baza privind comunicarea
Ascultarea activa
Sedinta
FUNCTIA DE COORDONARE
METODE SI TEHNICI DE PERFECTIONARE SI DEZVOLTARE A COMUNICARII-
REGULI DE BAZA PRIVIND COMUNICAREA
(dupa R.E. Krant, E.T. Higgins, Comunications and Social Cognition -in "Handbook of Social Cognition" New Jersey, Lawrence Erbaumm Association Publishers, vol. 3 1988)
Regula cantitatii
- in ceea ce spun vorbitorii trebuie sa ofere informatia necesara, nimic mai mult
Regula calitatii
- ceea ce spun vorbitorii, trebuie sa respecte realitatea
Regula relatiei
- mesajul vehiculat de vorbitor trebuie sa fie adecvat scopului comunicarii
Regula stilului
- vorbitorii trebuie sa fie clari, coerenti, comprehensivi si concisi
Regula receptivitatii
- emitentii trebuie sa-si adapteze mesajele la caracteristicile receptorilor si la cunostintele presupuse de acestia.
FUNCTIA DE COORDONARE
METODE SI TEHNICI DE PERFECTIONARE SI DEZVOLTARE A COMUNICARII-
REGULI DE BAZA PRIVIND COMUNICAREA
(dupa Asociatia Americana de Management)
1.Emitentul trebuie sa-si clarifice ideile inainte sa le comunice
2.Pentru planificarea comunicatiilor este necesara comunicarea celor din jur
3.Cei ce doresc sa initieze comunicarea trebuie sa examineze adevaratul scop al comunicarii si pentru a nu se pierde in detalii
4.Emitentul trebuie sa tina cont de ansamblul elementelor fizice si psihice ale contextului
5.Emitentul trebuie sa fie atent in timpul comunicarii la nuante si la intelesul de baza al mesajului
6.Emitentul trebuie sa-si dezvolte capacitatea de empatie
7.Emitentul trebuie sa urmareasca primirea feed-backului in vederea asigurarii ca mesajul a fost inteles corect
8.Emitentul si receptorul trebuie sa comunice la fel de bine in perspectiva ca si in prezent
9. Emitentul trebuie sa fie buni acultatori pentru a se face bine intelesi
FUNCTIA DE COORDONARE
METODE SI TEHNICI DE PERFECTIONARE SI DEZVOLTARE A COMUNICARII-
ASCULTAREA ACTIVA
consta in receptarea, codificarea si verificarea mesajului prin dialog imediat cu emitentul.
Domenii de utilizare
atribuirea unor sarcini speciale;
realizarea delegarii;
selectarii personalului;
efectuarii controlului;
interviurilor disciplinare;
evaluarii diverselor nemultumiri si revendicari.
ETAPE :
a) Stabilirea unei relatii directe, deschise cu partenerul de comunicare;
a) Incurajarea comunicarii;
b) Semnalizarea recceptiei mesajului;
c) Incheierea - receptorul devine emitent.
"CONSIDERATII POZITIVE" Carl Rogers
Comportare calda - respect fata de interlocutor;
Promovarea unei atitudini deschise - sinceritatea,
interesul, receptivitatea fata de mesajul transmis;
Amplificarea empatiei- capacitatea de transpunere in
situatia celuilalt.
FUNCTIA DE COORDONARE
METODE SI TEHNICI DE PERFECTIONARE SI DEZVOLTARE A COMUNICARII-
Sedinta
metoda de comunicare pentru rezolvarea unor sarcini cu caracter informational sau decizional prin reunirea intr-un timp scurt a unui grup coordonat de o persoana.
Tipuri de sedinte
Sedinte decizionale
- se organizeaza in scopul adoptarii unor decizii de ordin tactic si strategic unicat, in general decizii marcate de risc si incertitudine.
Sedinte de informare
- au ca scop transmiterea sau colectarea de informatii
Sedinte de exploatare
- sunt destinate cercetarii si se bazeaza pe stimularea si exploatarea potentialului de creativitate al personalului
Sedinte de armonizare
- au ca scop sincronizarea deciziilor si actiunilor membrilor organizatiei
Sedinte eterogene
- combina obiectivele si mijloacele de actiune specifice tipurilor anterioare;
- reprezinta tipul cel mai frecvent practicat datorita lipsei de timp a participantilor, fie din cea a ignorarii utilizarii sedintei ca pe o metoda cu spercific si cerintele proprii.
FUNCTIA DE COORDONARE
METODE SI TEHNICI DE PERFECTIONARE SI DEZVOLTARE A COMUNICARII-
-continuare-
Elementele de rationalizare ale unei sedinte:
(dupa Ovidiu Nicolescu Management, Editura didactica si Pedagogica, Bucuresti 1992, pag.276)
Nr. crt.
Faza sedintei
Reguli
1
Deschiderea sedintei
deschiderea sedintei la ora comunicata in prealabil participantilor;
formularea clara a obiectivelor sedintei;
prezentarea ideilor la modul pozitiv;
folosirea unui limbaj atractiv, pentru a impune ideile emise participantilor;
limitarea expunerii introductive la 1- 2 minute;
stabilirea de comun acord cu participantii a duratei sedintei si a duratei maxime pentru luarile de cuvant ale participantilor.
2
Derularea sedintei
sublinierea contributiilor in idei noi, solutii eficiente, etc.;
stimularea participarii active si cat mai substantiale a celor prezenti la indeplinirea scopurilor urmarite;
calmarea spiritelor infierbantate si a peroratiilor inutile;
imprimarea unui ritm care sa asigure incadrarea duratei sedintei in perioada stabilita, concomitent cu realizarea scopurilor urmarite;
3
Inchiderea sedintei
limitarea duratei sedintei la 1-1,5 ore asa cum recomanda specialistii;
interventia conducatorului sedintei trebuie sa fie concisa si concomitent sa se refere la principalele decizii, acorduri, puncte de vedere exprimate; se va opri la expunerea, pozitiei managerului fata de acestea.
elementele importante trebuie sa fie transmise in
scris participantilor, cel mai tarziu in ziua urmatoare
reuniunii.
FUNCTIA DE COORDONARE
PUTERE -INFLUENTA-AUTORITATE
AUTORITATEA dreptul de a folosi puterea asupra comportamentului celuilalt.
FUNCTIA DE COORDONARE
Componente ale comportamentului -
Studiu efectuat in industria electronica din SUA -statul California
Nr.crt
Actiuni
Manageri de nivel
Media
Top
Mediu
Inferior
1.
Atacul ori blamarea celorlalti
50,00%
60,00%
51,70%
54,00%
2
Folosirea restrictiva a informatiilor
51,70%
56,70%
48,30%
54,00%
3.
Constituirea imaginii de manager
46,40%
43,30%
69,00%
52,90%
4.
Dezvoltarea surselor de putere
39,30%
46,70%
24,10%
36,80%
5.
Magulirea
25,00%
16,70%
34,50%
25,30%
6.
Coalitii de putere cu cei puternici
17,90%
26,70%
31,00%
25,30%
7.
Asociati cu cei puternici
35,70%
16,7%
20,70%
24,10%
8
Crearea de obligatii reciproce
14,30%
3,30%
30,7%
12,60%
FUNCTIA DE COORDONARE
Caracteristici personale ale cautatorilor de putere -
Studiu efectuat in industria electronica din SUA -statul California
Nr.crt
Caracteristici personale
Manageri de nivel
Media
Top
Mediu
Inferior
1.
Claritate
36,7%
39,3%
12,8%
29,9%
2.
Sensibilitate
50%
21,4%
17,2%
29,9%
3.
Adepti ai sociabilitatii
10%
32,1%
17,2
19,5%
4.
Competenta
10%
21,4%
20,7%
17,2%
5.
Popularitate
16,7%
10,7%
24,1%
17,2%
6.
Extravertire
16,7%
14,3%
17,2%
16,1%
7.
Propriul confident
10%
21,4%
17,2%
16,1%
8.
Agresivitate
10%
14,3%
24,1%
16,1%
9.
Ambitie
20%
25%
3,4%
16,1%
10.
Necinste
13,3%
14,3%
20,7%
16,1%
11.
Omul organizatiei
20%
3,6%
13,8%
12,6%
12.
Inteligenta ridicata
20%
10,7%
3,4%
11,5%
13.
Logica
3,3%
21,4%
6,9%
10,3%
FUNCTIA DE COORDONARE
Surse ale puterii-
Surse
de putere
Puterea numarului Puterea personala Trasaturi personale charisma Relatii sociale, contacte, prieteni
1. Puterea pozitiei si resurselor este data de post;
2. Puterea personala si cea profesionala raman
surse relativ constante ale puterii;
3. Managerii trebuie sa constientizeze nu numai
puterea propriilor pozitii ci si pe cea a pozitiilor
detinute de subordonati.
FUNCTIA DE COORDONARE
- Strategii ale puterii -
Strategia eminentei cenusii
este practicata de persoane care-si asuma riscul de a-I manevra din umbra pe cei din jur, de multe ori intr-un mod rafinat;
Strategia de atac a zonei de confort
zona de confort a individului este data de sistemul de valori, norme, comportamente, atitudini, idei si tendinte acumulate prin educatie si experienta si cu care se pot orienta in mediul organizational si social; cei care doresc puterea nu vor demola sistemul de valori ci se vor folosi de el pentru a se consolida.
Strategia copierii imaginii
este practicata de cei care doresc puterea prin actiunea asupra zonelor de confort ale celor vizati aliniindu-si comportamentul la cei puternici si proiectand in exterior o imagine asemanatoare
Strategia panzei de paianjen
este practicata de cei care doresc puterea prin aderarea la retelele grupurilor informale prin identificarea valorilor si normelor acestora urmand ca acestea sa fie influentate prin atacul asupra zonei de confort.
Strategia retinerii si retragerii
retinerea informatiilor in scopul reducerii rezistentei;
retragerea managerilor din zonele de conflict de interese lasand grupurile sa-si rezolve problemele.
Strategia reevaluarii
practicata de cei care si-au pierdut puterea si doresc sa o redobandeasca
Strategia suprimarii
eliminarea unor persoane incomode
FUNCTIA DE COORDONARE
Conflictul in organizatie -
DEFINIREA MODERNA A CONFLICTULUI
starea tensionala generata de interferenta dintre doua sau mai multe probleme importante
TIPURI MAJORE DE CONFLICTE.
Tipologie:
Prin prisma efectelor asupra organizatiei
a)Functional:
Confruntarea de idei duce la gasirea de solutii pentru cresterea performantelor organizatiei
b)Disfunctional:
Se manifesta ca tensiuni negative, distructive atat pentru individ cat si pentru organizatie
Dupa sfera de cuprindere
a) Interpersonal
Apare datorita unor stari afective: antipatie, invidie, dispret, ura.
b) Intre grupuri formale si informale
Apare datorita unor tensiuni intre structurile formale si informale.
FUNCTIA DE COORDONARE
Conflictul in organizatie -
Negativ
risipa de energie;
orientarea exclusiva catre anumite interese sau obiective;
dereglarea activitatilor
RELATIA DINTRE
PERFORMANTA SI NIVELUL DE INTENSITATE AL CONFLICTELOR
Intensitate
A B C
Pozitiv
dinamism si interes pentru realizarea obiectivelor; inovare si schimbare;
interes, creativitate, adaptare rapida la schimbarile mediului
FUNCTIA DE COORDONARE
Conflictul in organizatie -
SURSE DE CONFLICT:
La nivel
intergrupuri: Interependentele
intre posturi, functii si compartimente ale structurii formale Diferentele
de obiective Diferentele
de perceptie Definirea
ambigua a obiectivelor individuale si derivate La
nivel interpersonal: Diferentele
in pregatirea profesionala, capacitatea de efort,
rezistenta la stres Diferentele
de caracter, comportament si stil de munca Comportamente
dificile ale unor persoane Sexismul Esalonarile
ierarhice exagerate
FUNCTIA DE COORDONARE
Conflictul in organizatie -
CONSECINTE ALE CONFLICTELOR DISFUNCTIONALE
La nivel
intergrupuri: Perceptii
eronate Polarizarea
parerilor, valorilor si atitudinilor Inrautatirea comunicatiilor La
nivelul grupurilor Modificari
in interiorul grupurilor Cresterea
coeziunii grupurilor Riscul
aparitiei unui lider autoritar Concentrarea
asupra activitatilor grupului Amplificarea
loialitatii
FUNCTIA DE COORDONARE
Conflictul in organizatie -
Managementul conflictului
presupune mai multe modalitati de abordare a caror selectie si utilizare este conditionata de o analiza prealabila a :
tipului de conflict;
conjuncturii specifice;
posibilelor consecinte ale solutionarii.
Etapele confruntarii:
1. Recunoasterea existentei conflictului;
2. Decizia de confruntare;
1. Confruntarea propriu-zisa;
2. Identificarea cauzei conflictului;
3. Evaluarea rezultatului partial si a etapelor de urmat;
4. Verificarea.
FUNCTIA DE COORDONARE
Conflictul in organizatie -
Managementul conflictului - metode de rezolvare a conflictelor:
a) Medierea prin:
reprezentanti;
confruntare directa.
a) Evitarea
b) Aplanarea
c) Compromisul
d) Coexistenta pasnica
e) Colaborarea
f) Schimbari in structurala formala a organizatiei:
modificarea variabilelor structurale;
amplificarea autoritatii;
atribuirea unor obiective extraordinare grupurilor
opozante;
g) Identificarea unui dusman comun