ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

MANAGEMENT PUBLIC

STUDIU DE CAZ

ESEU

STUDIU DE CAZ

'METODA SEDINTEI

IN CADRUL CONSILIULUI JUDETEAN BUZAU'

CUPRINS

CAPITOLUL I - PREZENTAREA CONSILIULUI JUDETEAN BUZAU

CAPITOLUL II - PREZENTAREA SEDINTEI EXTRAORDINARE DIN

27 DECEMBRIE 2001

CAPITOLUL III - ANALIZA SEDINTEI EXTRAORDINARE DIN 27

DECEMBRIE 2001

CAPITOLUL IV - PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A SITUATIEI

CAPITOLUL I

PREZENTAREA CONSILIULUI JUDETEAN BUZAU

Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean , pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot in conditiile Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.

Consiliul judetean Buzau, cu sediul in Municipiul Buzau, Bulevardul Nicolae Balcescu, nr.48, s-a constituit in baza Hotararii de infiintare nr.35 din 25 iunie 2000 si isi desfasoara activitatea in baza Legii nr.215/2001 a administratiei publice locale.

Numarul membrilor consiliului judetean se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de populatia judetului, in acest caz numarul consilierilor fiind de 41. Consiliul judetean Buzau are un presedinte, in persoana domnului Viorel Constantinescu si doi vicepresedinti. Mandatul consiliului judetean si al consilierilor este de 4 ani de la data constituirii .

In functie de specificul problemelor judetului Buzau si de nevoile curente ale consiliului judetean, au fost infiintate cinci comisii de specialitate:

1.     Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget-finante si administrarea domeniului public si privat al judetului;

2.     Comisia de organizare si dezvoltare urbanistica, realizarea lucrarilor publice, protectia mediului inconjurator, conservarea monumentelor istorice si de arhitectura;

3.     Comisia pentru servicii publice si comert;

4.     Comisia pentru activitati stiintifice, invatamant, sanatate, cultura, culte, protectie sociala, sportive si de turism;

5.     Comisia pentru administratie publica locala, juridica, apararea ordinii publice, respectarea drepturilor si a libertatilor cetatenilor.

Consiliul judetean Buzau adopta hotarari potrivit atributiilor sale definite in Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA SEDINTEI EXTRAORDINARE DIN

27 DECEMBRIE 2001

Sedinta, ca metoda de organizare si functionare, consta in reunirea mai multor persoane din sistemul administrativ, pentru un interval de timp, in vederea solutionarii, in comun, a unor probleme cu caracter decizional, informational, de analiza si cercetare.

Consiliul judetean Buzau se intruneste in sedinte ordinare o data la doua luni, si in sedinte extraordinare ori de cate ori este nevoie, la cererea presedintelui, a cel putin unei treimi din numarul consilierilor sau la solicitarea prefectului adresata presedintelui in cazuri exceptionale prevazute de lege. Convocarea consiliului in sedinte se face de catre presedintele acestuia cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare si cu cel mult 3 zile inaintea celor extraordinare. Convocarea se face in scris, prin intermediul secretarului general al judetului si se consemneaza in procesul verbal al sedintei. Invitatia la sedinta precizeaza ordinea de zi, data, ora si locul desfasurarii acesteia.

Utilizarea sedintei necesita parcurgerea a patru etape: pregatire, deschidere, desfasurare si finalizare. Vom prezenta in continuare parcurgerea acestor etape in cazul sedintei extraordinare din 27 decembrie 2001.

Pregatirea sedintei

Proiectul ordinii de zi a fost intocmit de delegatia permanenta, la propunerile presedintelui, consilierilor si secretarului general al judetului. Proiectul cuprinde sase teme si se prezinta astfel:

1.     Proiect de hotarare privind adoptarea Programului de dezvoltare economico-sociala a judetului Buzau in anul 2002.

2.     Proiect de hotarare privind aprobarea bugetului propriu al judetului nostru pentru anul 2002.

3.     Proiect de hotarare privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutiilor si serviciilor publice finantate partial sau integral de la bugetul propriu al judetului, pe anul 2002.

4.     Proiect de hotarare privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli al S.C.'Drumuri si Poduri' S.A. Buzau pe anul 2002.

5.     Proiect de hotarare privind aprobarea organizarii licitatiei publice pentru concesionarea unor bunuri apartinand domeniului public de interes judetean.

6.     Diverse.

Proiectele de hotarare au fost depuse la secretariatul general al judetului si transmise spre dezbatere si aprobare comisiilor de specialitate ale consiliului. Aceste proiecte de hotarare, insotite de rapoartele directiilor de specialitate, de avizul acestora, de raportul compartimentelor de resort din aparatul propriu, expuneri de motive ale presedintelui Consiliului judetean si ale consilierilor, referate de opinie, vor fi supuse dezbaterii consilierilor in cadrul sedintei extraordinare din 27 decembrie 2001. Redactarea si distribuirea materialelor fiecarui consilier si celorlalti participanti la sedinta a revenit doamnei Dumitra Draghici, secretar general al judetului. De asemenea, a pus la dispozitia consilierilor in timp util, procesul verbal al sedintei anterioare si a dat publicitatii , prin intermediul cotidianului local 'Opinia' , data, ora locul desfasurarii si ordinea de zi a sedintei , care este publica. . Consilierii au primit setul cu documentele necesare la sedinta precedenta a consiliului judetean, care s-a desfasurat pe 18 decembrie 2001. Convocarea consilierilor s-a consemnat in procesul verbal al sedintei.

Avand in vedere importanta problemelor ce urmau a fi discutate, la sedinta au fost invitati prefectul si subprefectul judetului, care au onorat invitatia.

Sedinta s-a desfasurat la sediul Consiliului judetean , Bulevardul Nicolae Balcescu nr. 48, in sala de sedinte a consiliului. Secretarul general al judetului, doamna Dumitra Draghici, a fost desemnata sa consemneze discutiile din cadrul sedintei. Tot dansa s-a ocupat si de asigurarea unei ambiante cat mai placute in sala de sedinte, in concordanta cu data la care s-a desfasurat sedinta, si de protocol.

Deschiderea sedintei

Sedinta extraordinara a Consiliului judetean a inceput la ora 10.20, cu apelul nominal al consilierilor si inscrierea acestora in registrul de prezenta, pastrat de secretarul general al judetului. Prezentam in continuare lista consilierilor judeteni si a celor prezenti la sedinta din 27 decembrie 2001:

La sedinta din 27 decembrie au fost prezenti 35 de consilieri din cei 41, adica mai mult de doua treimi cat era necesar pentru desfasurarea sedintei. Sedinta consiliului judetean este condusa de presedintele consiliului, domnul Viorel Constantinescu, care si-a inceput expunerea introductiva prin a da citire procesului verbal al sedintei anterioare, aduce la cunostinta celor prezenti numarul consilierilor care s-au prezentat la sedinta si prin a supune la vot ordinea de zi. Ordinea de zi a fost votata cu unanimitate de voturi.

Presedintele consiliului a atras atentia participantilor, ca , in timpul luarilor de cuvant sa se refere strict la problema pentru care s-au inscris la cuvant si sa nu prelungeasca inutil durata unei alocutiuni, pentru a da prilejul tuturor consilierilor care doresc sa-si exprime punctul de vedere in legatura cu o anumita problema ce face obiectul ordinii de zi.

Desfasurarea sedintei

Dupa votarea ordinii de zi, presedintele consiliului judetean a anuntat primul punct de pe ordinea de zi, proiectul de hotarare privind adoptarea Programului de dezvoltare economico-sociala a judetului Buzau in anul 2002, si a dat cuvantul prefectului pentru a a-si exprima opinia in legatura cu acesta. In continuare, consilierul Dobrica Dumitru s-a inscris la cuvant pentru a propune realizarea unei rampe de gunoi ecologice la Sapoca, in afara de cele trei care urmeaza a fi realizate in anul 2002. Presedintele Consiliului judetean i-a reamintit consilierului ca aceste rampe se realizeaza in totalitate cu finantare externa, valoarea lor totala fiind de 62 de miliarde de lei, si ca bugetul alocat nu ar permite realizarea unei rampe cu finantare proprie.

Avand in vedere expunerea de motive a presedintelui consiliului judetean, inregistrata la nr.6763/2001, raportul comun al directiilor de specialitate ale Consiliului judetean, inregistrat la nr.6764/2001, Consiliul judetean Buzau a adoptat cu unanimitate de voturi Programul de dezvoltare economico-sociala a judetului Buzau in anul 2002. In sedinta din 27 decembrie, consilierii au votat prin vot deschis.

In continuare presedintele consiliului a anuntat urmatorul punct pe ordinea de zi, proiectul de hotarare privind adoptarea bugetului propriu al judetului pentru anul 2002. Datorita faptului ca nici un consilier nu s-a inscris la cuvant, presedintele a supus la vot proiectul de hotarare, avand in vedere expunerea de motive a presedintelui, inregistrata la nr.6793/2001, raportul Directiei economice, inregistrat la nr.6794/2001, raportul de opinie al Serviciului de audit intern , inregistrat la nr.6795/2001, prevederile legii nr.189/1998 privind finantele publice locale, ale legii nr.743/2001 a bugetului de stat pe anul 2002, proiectul bugetului propriu al judetului Buzau pe anul 2002 publicat in sinteza in presa locala din 19 decembrie 2001. Proiectul de hotarare a fost votat cu unanimitate de voturi.

La punctul trei de pe ordinea de zi, proiectul de hotarare privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutiilor si serviciilor publice finantate partial sau integral de la bugetul propriu al judetului, pe anul 2002, s-au inscris la cuvant doi consilieri: Draghici Ion si Oancea Stelian, presedintele de varsta al consiliului.

Consilierul Draghici Ion a propus reducerea subventiilor de la bugetul Consiliului judetean acordate Teatrului 'George Ciprian', in valoare totala de 3 miliarde lei, motivand ca acestea depasesc nevoile institutiei. Presedintele consiliului i-a demonstrat consilierului legalitatea subventiilor si a subliniat totodata ca nivelul subventiilor nu acopera cheltuielile institutiei.

Presedintele de varsta al consiliului, domnul Oancea Stelian, a propus marirea alocatiilor de la bugetul propriu al judetului pentru Directia judeteana pentru protectia drepturilor copilului, in valoare totala de 41,7 miliarde lei, subliniind dificultatile cu care s-a confruntat institutia in anul precedent, cat si numarul in crestere al copiilor abandonati si al abuzurilor. Presedintele consiliului a aratat ca veniturile Directiei acopera in totalitate cheltuielile acesteia, Directia urmand sa beneficieze anul acesta si de finantare externa pentru efectuarea unor investitii la Casele de copii nr. 2 din Buzau si la Pogoanele.

Avand in vedere expunerea de motive a presedintelui consiliului judetean, inregistrata la nr.6788/2001, raportul Directiei economice inregistrat la nr.6789/2001, Consiliul judetean a votat cu unanimitate de voturi proiectul de hotarare privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2002 ale institutiilor si serviciilor publice finantate integral sau partial de la bugetul propriu al judetului.

Urmatorul punct pe ordinea de zi a fost proiectul de hotarare privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli al SC. 'Drumuri si Poduri' SA. Buzau pentru anul 2002. S-a inscris la cuvant consilierul Angelo Florian, care s-a impotrivit adoptarii bugetului societatii comerciale, motivand ca profitul acesteia scade fata de anul 2001 de la 2000 milioane lei la doar 1000 milioane lei, in conditiile in care unele venituri, precum redeventele din concesionarea bunurilor publice, ar creste. In acest moment al expunerii sale, a fost intrerupt de presedintele consiliului , care i-a atras atentia consilierului ca redeventele sunt cheltuieli ale institutiei, si nu sume de incasat, deci nu au cum sa mareasca profitul societatii. De asemenea i-a atras atentia consilierului ca nu a studiat in mod corespunzator documentele ce i-au fost puse la dispozitie de catre secretarul general al judetului.

Consilierul Angelo Florian a cerut din nou cuvantul, pentru a atrage atentia consiliului asupra cheltuielilor cu sponsorizarea ale societatii 'Drumuri si Poduri', care in opinia dansului nu ar respecta procentul de 5% prevazut de lege. Presedintele consiliului l-a rugat pe consilierul Ionascu Vasile, directorul societatii sa motiveze suma de 25 milioane lei reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea. Printr-un simplu calcul, domnul Ionascu Vasile a demonstrat legalitatea sumei, care reprezinta un procent chiar mai mic decat cel de 5% prevazut de lege.

Proiectul de hotarare privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2002 al SC. 'Drumuri si Poduri' SA. a fost adoptat cu 34 de voturi pentru si unul impotriva, consilierul Angelo Florian cerand sa-i fie consemnata opinia nefavorabila referitoare la bugetul societatii comerciale respective.

Presedintele consiliului a anuntat punctul cinci al ordinii de zi, proiectul de hotarare privind aprobarea organizarii licitatiei publice pentru concesionarea unor bunuri apartinand domeniului public de interes judetean, si a dat cuvantul domnului consilier Ene Dumitru, primul inscris la cuvant. Acesta si-a exprimat nemultumirea fata de valoarile de inregistrare a mijloacelor fixe , pe care le considera prea mici in cazul celor trei balastiere ce urmeaza a fi concesionate. Presedintele consiliului, domnul Viorel Constantinescu a subliniat ca s-a mai incercat, fara sorti de izbanda, concesionarea acestor balastiere, valorile mici de inregistrare a mijloacelor fixe fiind o modalitate de stimulare a concesionarii acestora, evitand perioadele indelungate de neuz. De asemenea, exploatarea lor prin concesionare reprezinta o sursa de venituri la bugetul propriu al judetului.

In continuare, presedintele consiliului a supus spre aprobare proiectul de hotarare, avand in vedere expunerea de motive a presedintelui inregistrata la nr.6781/2001, raportul Directiei juridice si administratie publica locala, inregistrat la nr.6782/2001, si prevederile legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor. Proiectul de hotarare a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Ultimul punct de pe ordinea de zi, 'Diverse', nu a fost atins.

Inchiderea sedintei

Odata cu votarea penultimului punct de pe ordinea de zi, presedintele consiliului a multumit consilierilor pentru participare si a declarat sedinta incheiata.

CAPITOLUL III

ANALIZA SEDINTEI EXTRAORDINARE A CONSILIULUI

JUDETEAN BUZAU DIN 27 DECEMBRIE 2001

Utilizarea metodei sedintei presupune respectarea anumitor reguli, abaterea de la acestea avand consecinte atat asupra calitatii deciziilor luate, cat si asupra eficacitatii managementului public. Vom analiza in continuare respectarea acestor reguli in cazul sedintei extraordinare din 27 decembrie 2001 a Consiliului judetean Buzau.

Pregatirea sedintei este etapa in care se asigura premisele unei bune desfasurari a sedintei. In cazul sedintei din 27 decembrie 2001, am identificat ca o prima deficienta ordinea de zi incarcata. Ordinea de zi ar trebui sa cuprinda doua, maxim trei teme, pe cand ordinea de zi a Consiliului judetean Buzau a cuprins sase teme, de importanta majora pentru judet. Consider ca numarul temelor trebuia redus la jumatate, restul temelor urmand a fi discutate ulterior, de preferinta in ziua urmatoare, avand in vedere ca temele nu suportau amanare. Reducerea numarului de teme de pe ordinea de zi ar fi creat oportunitatea discutarii lor mai in amanunt si a identificarii unor noi solutii.

Secretarul general al judetului a redactat materialele necesare pentru sedinta si a distribuit cate un set de documente fiecarui consilier si persoanelor invitate la sedinta, respectiv prefectul si subprefectul judetului. Distribuirea acestor documente s-a realizat cu noua zile inainte de data la care era programata sedinta. Consideram ca acest interval de timp a fost suficient pentru consultarea si analiza documentelor de catre consilieri.

Setul de documente a cuprins proiectele de hotarare ce urmau a fi aprobate, expuneri de motive, referate de opinie si rapoarte ale diferitelor directii ale Consiliului judetean. Consideram ca setul de documente a cuprins materialele necesare pentru ca consilierii sa poata analiza obiectiv proiectele de hotarare. Reducerea numarului de materiale sau scurtarea continutului lor nu ar fi fost oportuna.

De asemenea, in afara de factorii de decizie, toti cei care au asistat la sedinta (aceasta fiind publica), au primit cate un set de documente, Consiliul judetean dovedindu-si astfel deschiderea si transparenta fata de cetateni, asigurand o buna informare a acestora.

Setul cu documente cuprindea si invitatia la sedinta, care preciza data, ora si locul desfasurarii acesteia. De asemenea, secretarul general al judetului a dat publicitatii in presa locala ordinea de zi a sedintei, data si locul desfasurarii acesteia, cu mentiunea ca sedinta este publica, asigurand astfel transparenta actului decizional.

Secretarul general al judetului a fost desemnat de catre Delegatia permanenta sa se ocupe de inregistrarea discutiilor din cadrul sedintei. Un alt punct forte al organizarii sedintei este asigurarea unei ambiante placute in sala de sedinte a consiliului judetean.

O prima deficienta in deschiderea sedintei a fost nerespectarea orei de incepere a sedintei, care fusese stabilita pentru ora 10,00 si a inceput la ora 10,20 datorita intarzierii unor consilieri. De asemenea, expunerea introductiva a presedintelui s-a limitat doar la chestiuni administrative legate de sedinta, nestimuland interesul celor prezenti . O alta deficienta in organizarea sedintei este aceea ca nu s-a stabilit durata totala a sedintei si nici durata maxima a unei luari de cuvant. Totusi, presedintele consiliului i-a atentionat pe consilieri ca in luarile de cuvant sa se refere strict la problema in cauza si sa evite speculatiile si abaterile de la subiect.

Pe parcursul derularii sedintei, presedintele consiliului judetean nu a subliniat ideile noi, solutiile eficiente caracteristice fiecarui proiect de hotarare, pentru a stimula in acest fel participarea activa a consilierilor , in vederea unor potentiale imbunatatiri ce puteau fi aduse proiectelor de hotarare.

Relevant in acest sens este faptul ca nu s-au inscris la cuvant decat patru consilieri, ordinea de zi cuprinzand sase teme. De remarcat este faptul ca la proiectul de hotarare privind aprobarea bugetului propriu al judetului nu s-a inscris la cuvant nici un consilier, bugetul fiind votat fara a se discuta pe marginea lui. Consideram aceasta o deficienta grava a actului decizional, datorata fie nepriceperii consilierilor la alcatuirea unui buget local, fie lipsei de interes a acestora.

Pe parcursul sedintei nu au existat luari de cuvant foarte lungi, cu divagatii de la subiect, si nici situatii tensionate intre consilieri. In cazul consilierului Angelo Florian, consideram ca presedintele a intervenit cu tact pentru stoparea expunerii acestuia, care constituie un semnal de alarma pentru societate. Nu este admisibil ca un consilier local, implicat in luarea unor decizii ce afecteaza un intreg judet, sa nu aibe notiuni economice si juridice de baza.

Un aspect pozitiv al desfasurarii sedintei este faptul ca presedintele a raspuns clar si concis problemelor ridicate de consilierii care au luat cuvantul, dovedind tact, cunoasterea in amanunt a legislatiei si a problemelor cu care se confrunta orasul.

Sedinta extraordinara din 27 decembrie 2001 a consiliului judetean a durat 1h 45min. timp considerat ca fiind insuficient pentru dezbaterea pe

articole si pe ansamblu a proiectelor de hotarare de pe ordinea de zi, si pentru gasirea variantelor decizionale optime. Expunerile consilierilor nu au continut solutii viabile ci doar incercari timide, nefundamentate stiintific si neadaptate realitatilor judetului, de combatere a proiectelor de hotarare de pe ordinea de zi. Presedintele consiliului nu a stimulat participarea activa a acestora si discutarea in amanunt a proiectelor de hotarare, prin exprimarea propriului punct de vedere si prezentarea unor variante decizionale.

In finalul sedintei, presedintele consiliului judetean nu a facut referire la principalele decizii si puncte de vedere exprimate, declarand sedinta incheiata odata cu votarea penultimului punct de pe ordinea de zi.

Informatiile relevante au fost transmise consilierilor a doua zi, prin procesul verbal al sedintei, intocmit de secretarul general al judetului.

Deficientele semnalate mai sus, dintre care reamintim ordinea de zi incarcata, nerespectarea orei de incepere a sedintei, expunerea introductiva nestimulativa a presedintelui, votarea proiectelor de hotarare fara discutarea lor in amanunt, au consecinte asupra calitatii deciziilor ce afecteaza un intreg judet. Participarea redusa a consilierilor la discutarea proiectelor de hotarare se datoreaza in mare parte faptului ca majoritatea lor nu are cunostinte de specialitate, nu cunosc metodologia de intocmire a bugetelor locale, nu cunosc asa cum ar trebui realitatile orasului.

Aspectele pozitive, precum organizarea sedintei, transparenta actului decizional, preintampinarea situatiilor tensionate, se cer a fi amplificate si generalizate.

Respectarea regulilor impuse de managementul public pentru utilizarea metodei sedintei sunt esentiale , mai ales in cazul consiliilor judetene, care isi desfasoara cea mai mare parte a activitatii in cadrul sedintelor: sedinte ale Comisiilor de specialitate, sedinte ale Delegatiei permanente a Consiliului judetean, sedinte ale diferitelor directii si servicii din cadrul consiliului, sedintele in plen ale consiliului judetean. Acestea din urma sunt de cele mai multe ori decizionale si cu atat mai mult, pentru a asigura calitatea actului decizional, trebuie sa fie organizate si conduse dupa aceste reguli. De calitatea acestor sedinte depinde calitatea deciziilor si implicit calitatea actului administrativ.

CAPITOLUL IV

PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A SITUATIEI

Fiind un organ deliberativ, Consiliul judetean Buzau adopta toate hotararile prin vot, in cadrul sedintelor. Importanta deciziilor adoptate in cadrul sedintelor, impactul acestora asupra calitatii vietii judetului, face necesara imbunatatirea acestei metode.

Optimizarea metodei sedintei in cadrul Consiliului judetean are efecte in optimizarea actului decizional si deci in cresterea calitatii actului administrativ.

Consideram ca in cazul sedintei extraordinare din 27 decembrie 2001 a Consiliului judetean Buzau, o disfunctionalitate majora a fost neimplicarea consilierilor, pasivitatea acestora fata de proiectele de hotarare supuse dezbaterii. Consider ca acest lucru se datoreaza in primul rand lipsei de cunostinte a acestora in domeniul administratiei publice, majoritatea fiind de profesie ingineri, economisti sau medici. Majoritatea consilierilor nu are cunostinte elementare de management public, finante publice, buget sau servicii publice (graitoare in acest sens sunt confuziile grave facute de consilierul Florian Angelo). Din aceste motive, consider ca ar fi oportuna organizarea, la inceputul mandatului consilierilor judeteni , a unor cursuri de initiere in administratia publica.

In acelasi timp nu trebuie neglijat faptul ca buna desfasurare a unei sedinte depinde intr-o mare masura de competenta manageriala a presedintelui consiliului, sau a celui care conduce sedinta, de calitatile de leader ale acestuia, de capacitatea sa de a stimula interventia activa a consilierilor, capacitatea acestora de analiza si gasirea unor solutii eficiente adaptate problemelor judetului. Pentru aceasta ar trebui puse la dispozitia presedintelui Consiliului Judetean si a tuturor celor interesati , publicatii de specialitate, de management public.

De asemenea, pentru a evita ordinile de zi incarcate, care cuprindin cazul majoritatii sedintelor cinci sau sase teme, si pentru a putea discuta pe larg proiectele de hotarare, propun intrunirea Consiliului in sedinte lunare sau bilunare, si nu o data la doua luni asa cum prevede Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului judetean Buzau. Totodata ar fi oportuna reducerea numarului de consilieri , concomitent cu angajarea cu contract de colaborare a unor consultanti pe probleme juridice, economice si administrative.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

ESEU

'PERFECTIONAREA

PREGATIRII PROFESIONALE A FUNCTIONARILOR PUBLICI'

STUDENT: ITU OVIDIU

MANAGEMENT, AN III, ZI,

SERIA D, GRUPA 172

I.DOCUMENTARE

Am abordat aceasta tema datorita convingerii ca succesul reformei in administratia publica din Romania depinde intr-o foarte mare masura de pregatirea profesionala a functionarilor publici. Ei sunt aceia care vor determina implementarea schimbarii in cadrul sistemului administrativ si de pregatirea si de profesionalismul lor depinde reusita si trecerea la un sistem bazat pe eficienta si pus in slujba cetateanului. Este o realitate faptul ca majoritatea functionarilor publici nu dispune de o pregatire profesionala satisfacatoare si ca sistemul administrativ functioneaza in multe cazuri inertial. Pornind de la aceasta realitate si apreciind rolul functionarilor publici la adevarata lui valoare, apare ca evidenta necesitatea unor investitii in resursele umane din administratie. Aceste investitii pe termen lung, concretizate in traininguri si cursuri de perfectionare profesionala, ating in tarile occidentale sume foarte mari , de ordinul miliardelor de dolari.

Pentru documentare am consultat mai multe lucrari de specialitate, dintre care cea a profesorului Dan Anghel Constantinescu[1] si cea a lui Robert Mathis si Panaite Nica[2] s-au remarcat prin actualitatea si complexitatea ideilor formulate si a solutiilor propuse.

Astfel, in viziunea profesorului Dan Anghel Constantinescu, institutiile folosesc trainingul angajatilor pentru atingerea mai multor obiective, dintre care mentionam familiarizarea noilor angajati cu noile locuri de munca, imbunatatirea performantelor actuale ale angajatilor care nu isi folosesc intregul potential, pregatirea angajatilor pentru viitoarele promovari sau pentru schimbarile de design, de proces sau pentru schimbarile de tehnologie in munca pe care angajatii o desfasoara. Din ce in ce mai multe institutii occidentale organizeaza programe de training in domeniul managementului calitatii si al asistentei clientului, in efortul de a raspunde pretentiilor tot mai ridicate ale acestora. De asemenea este subliniata ideea ca restructurarea si reducerea numarului de locuri de munca (care odata cu reforma administrativa vor fi inevitabile si in sistemul administrativ romanesc) determina necesitatea pregatirii angajatilor pentru a prelua sarcini suplimentare. Potrivit lucrarii amintite mai sus, deoarece scopul dezvoltarii resurselor umane il constituie marirea contributiei la atingerea obiectivelor institutiei, programele de training trebuie elaborate si dezvoltate sistemetic,avand clare aceste obiective. Totusi, de multe ori nu exista o viziune clara asupra obiectivelor institutiei, ca urmare nici programele de training nu pot fi evaluate corect.

Programele de training de succes se elaboreaza pornind de la determinarea obiectiva a nevoilor de training ale angajatilor. Cu toate acestea, multe institutii asigura programe de training fara a face investigatii prealabile in scopul evaluarii nevoilor reale. Robert Mathis considera ca 'stabilirea unui program eficient de training presupune cunoasterea temeinica a activitatii si a realizarilor persoanelor care lucreaza in acel domeniu'[3]. In opinia aceluiasi autor, programele de training trebuie diferentiate in functie de varsta, studii si experienta.

Profesorul Dan Constantinescu considera ca specialistul care asigura trainingul va trebui sa aprecieze performantele sau deficientele actuale ale angajatilor, sau activitatile carora li se pot aduce imbunatatiri. Dupa ce au fost identificate deficientele, urmeaza sa se stabileasca posibilitatea imbunatatirii acestora printr-un program de training adecvat. De multe ori, slaba motivatie, constrangerile sau proiectarea defectuoasa a sarcinilor cauzeaza aceste deficiente, trainingul in aceste situatii nerezolvand problema imbunatatirii performantelor.

Nevoia de training se va determina in functie de nevoile institutiei, de locul de munca si de fiecare inivid in parte. Odata identificate nevoile de training si stabilite obiectivele de realizat, se va dezvolta un program de training in masura sa conduca la realizarea acestor obiective.

O abordare noua introdusa de Robert Mathis este aceea a motivarii trainingului, angajatii fiind dornici sa invete atunci cand rezultatele sunt importante pentru ei din punct de vedere material, dar si din dorinta de a sti si de a obtine un nou statut. Printre formele de stimulare a trainingului amintite de autor se numara:

motivarea

intrinseca, ce rezulta din angajarea si interesul persoanei pentru imbogatirea cunostintelor

extrinseca, care este rezultatul unor recompense si penalizari exterioare, cum ar fi maririle si scaderile de salariu

recompensa

exterioara (obtinerea unor diplome, atestate)

interioara

Metodele de training propuse de autori sunt:

trainingul la locul de munca

participarea in grup la elaborarea de proiecte, lucrari si studii

delegarea sarcinilor

inlocuirea temporara a sefului ierarhic

rotatia pe posturi

participarea in grupuri eterogene de munca

participarea la sedinte

participarea ca instructor la programele de pregatire

participarea la 'comitete-junior'

trainingul in afara locului de munca

- trainingul cu ajutorul computerului

- trainingul interactiv-video

Cel mai important criteriu de selectie a metodei de training este compatibilitatea acesteia cu continutul programului de training.

In cadrul acestor programe Robert Mathis pune accentul pe schimbarea atitudinii cursantilor prin utilizarea metodelor de simulare, prin interpretarea de catre cursanti a unor roluri, prin studii de caz sau jocuri. In opinia sa , principalele cauze ale esecurilor programelor de training sunt[4]

cursantii nu au nevoie de training

cursantii au nevoie de training dar nu stiu acest lucru

nu exista conditii materiale pentru a realiza trainingul

cursantul, reintors la locul de munca nu este lasat de superiori sa aplice cunostintele dobandite

cursantii au nevoie de pregatire, stiu ca au nevoie de ea, dar se opun din alte motive

Ultima etapa a unui ciclu de training este evaluarea acestuia. Evaluarea trainingului poate fi conceputa si ca un proces prin care se masoara urmatoarele aspecte: reactia sau atitudinea celor instruiti fata de formele si calitatea programului de pregatire, modificarea comportamentului celor instruiti, rezultatele, efectele ce se obtin ca urmare a pregatirii.[5]

II.ANALIZA

Observam asadar ca parerile celor 3 specialisti in "mnagementul resurselor umane" vis-a-vis de tema abordata sunt in esenta aceleasi.

Dan Constantinescu are o viziune foarte lrga a folosirii traainingurilor angajatilor in atingerea de obiective diverse si necesare in acelasi timp in cadrul unei economii de piata care se vrea in expansiune sau dezvoltare cum este cea din Romania. Foarte important este faptul ca autorul urmareste cele mai importante efecte pe care trainingul trebuie sa-l aiba asupra angjatilor in desfasurarea unei activitati ulterioare, atat in ceea ce priveste pregatirea profesionala cat si in atitudinea si mentailtatea lor: familiarizarea angajatilor cu noile cerinte ale locului de munca, folosirea intregului lor potential profesional si uman, receptivitatea la schimbare si cerinte noi in design, proces sau tehnologie.

Autorul este forte constient de faptul ca o economie care se vrea in plin proces de dezvoltare va conduce la asteptari noi, diversificate si de o calitate ridicata de la un sistem administrativ si de aceea managementul public trebuie sa tina seama de ideea de restructurare si refoorma administrativa.

Programele de training trebuie dezvoltate si aplicate in funtie de obiective precise atat pe termen scurt, cat si mediu si lung, cat si a nevoilor reale existente.

Un aspect nou si foarte important, neabordat de Dan Constantinescu, dar prezenentat de Robert Mathis, este stimularea pregatirii profesionale. De asemenea el face referire la cauzele nereusitei unui program de training si trateaza separat trainingul mangerilor, fiind de parere ca aacestia isi pot identifica singuri necesarul de cunostinte, folosind metode de stimulare a creativitatii.

Motivarea trainingului abordata foarte bine de Robert Mathis presupune stimularea dorintei angajatilor de a invata atat din punct de vedere material cat si din punct de vedere profesional, statutar si el ne ofera in aceasta abordare cateva forme de stimulare a trainingului, acestea fiind prezentate in prima parte.

Robert Mathis prezinta si opinia sa cu privire la principalele cauze de esec in programele de training pe baza carora, aceste programe pot fi imbunatatite.

Ambii autori ofera metode viabile de training atat la locul de munca cat si in afara lui si criterii de selectie a metodei de training ce trebuie aplicate.

III. PARERI PROPRII

Reforma in administratia publica din Romania este un lucru necesar iar succesul ei depinde intr-o foarte mare masura de pregatirea functionarilor publici. De aceasta pregatire depinde implementare schimbarii in cadrul sistemului administrativ, o schimabare bazata pe eficienta si pusa in slujba cetateanului. Este foarte evidenta in acest context necesitatea unor investitii majore in resursele umane din administratia publica din Romania.

Trainingul este una din posibilotatile aflate la indemana nostra pentru a produce o schimbare eficienta in administratia publica.

In occiden exista foarte multe institutii publlice care folosesc trainingul in domeniul managementului publlic, in efortul de a raspunde cerintelor tot mai ridicate si mai diverse ale societatii.

Prin taining se pot obtine intr-un timp relativ scurt obiective destul de importante cum ar fi imbunatatirea performatelor angajatilor,pregatirea lor pentru eventuale scimbari, capaciatea lor de a se adapta la anumite schimbarietc.

Trainingul ofera oportunitati imediate in restructurarea si reducerea locurilor de munca din administratia publica(inevitabila in sistemul administrativ romanesc). Prin training angajatii sunt pregatiti sa preia si sarcini suplimentare.

Trainingul poate fi folosit atat acoperire a deficientelor si lipsurilor functionarilor publici, a imbunatatirii performantelor lor cat si ca o schimbare totala a profilului or profesional (specializarea in alt domeniu nou).

Prin training trebuie sa se urmareasca gasirea de solutii la cele mai diverse probleme care apar in cadrul unei adminstratii publice.

IV.PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A SITUATIEI

Despre importanta trainingului in institutiile publice din Romania vorbeste de la sine eficienta, profesionalismul, operativitatea, si amabilitatea functionarilor din aceste institutii. Pentru a infaptui reforma in administratie, pentru a aduce sistemul administrativ romanesc la standardele si eficienta occidentala, este nevoie de functionari bine pregatiti din punct de vedere profesional, de primari, de consilieri, de prefecti care sa aibe notiuni de baza in domeniul managementului si administratiei publice .

In Romania, perfectionarea profesionala nu este abordata corect. In primul rand acest proces ar trebui sa fie descentralizat in totalitate si fondurile alocate acestuia sa fie transferate institutiilor publice locale, care sunt in masura sa determine obiectiv nevoia de training, obiectivele acestuia si persoanele care vor beneficia de aceste programe. In aceeasi masura este necesara formarea unor specialisti in domeniul trainingurilor in cadrul acestor institutii sau in cadrul unor organizatii specializate .

O alta deficienta ce se cere inlaturata in viitorul apropiat este aceea a neindividualizarii trainingului. Este o greseala si o risipire de resurse materiale ca mai multi angajati din cadrul aceleiasi institutii sa urmeze acelasi program de training. Trebuie avute in vedere diferentele existente intre acestia de pregatire, varsta, motivare, eficienta.

O alta problema cu care se confrunta institutiile publice este aceea a stimularii perfectionarii, a motivarii functionarilor publici de a participa la aceste programe. Acestia trebuie sa inteleaga ca aceste programe le vor spori eficienta in munca, si sa nu le priveasca ca pe o degrevare temporara a muncii. De asemenea , trebuie sa se faca diferenta intre functionarii a caror eficienta este scazuta din cauza motivarii necorespunzatoare si cei care isi vor putea imbunatati cu adevarat performantele in urma unui training.

O importanta aparte trebuie acordata perfectionarii profesionale a managerilor publici, care trebuie sa devina constienti ca o institutie publica nu mai poate fi condusa cu aceleasi proceduri si metode ca acum 5 sau 10 ani. Aceasta presupune o schimbare esentiala in motivarea si comportamentul lor, dar mai ales noi cunostinte, dexteritati si abilitati.

Cunostintele pe care acestia trebuie sa le posede au un spectru foarte larg, de la principiile managementului public, contabilitate bugetara, finante publice, economie, limbi straine, psihologie si sociologie. O reala problema o constituie motivarea managerilor publici sa-si insuseasca aceste cunostinte si sa participe la programe de perfectionare. Daca in cazul managerilor din cadrul firmelor motivarea consta in interesul personal pe care acestia il au pentru cresterea eficientei firmei, in cazul managerilor publici si chiar a functionarilor , interesul este al societatii in general si trebuie gasita deci o modalitate noua de a-i stimula .

De asemenea trebuie subliniat faptul ca nu exista suport motivational pentru aplicarea in practica a cunostintelor, multi manageri publici renuntand sa aplice cele invatate datorita dificultatilor si obstacolelor ce pot aparea la orice pas. Din acest motiv, programele de training pentru managerii publici trebuiesc adaptate la conditiile institutiilor romanesti, trebuiesc particularizate. Daca aceste programe nu sunt adaptate la nevoile si posibilitatile reale ale participantilor, isi pierd utilitatea.

Un aspect foarte important al programelor de training pentru manageri il constituie consultanta in procesul aplicarii celor invatate. Pentru a rezolva aceasta problema consider oportuna infiintarea la nivel central a unui Centru de consultanta manageriala pentru administratia publica.

Aceste programe de perfectionare profesionala, alaturi de o motivare corespunzatoare a functionarilor publici vor spori considerabil eficienta actului administrativ si in Romania.