Indicatori privind participarea civica si politica a tinerilor

INDICATORI PRIVIND PARTICIPAREA CIVICA SI POLITICA A TINERILOR

Increderea in institutii

Cele mai creditate institutii de catre tineri sunt (dupa media procentelor de incredere intre 1997-2004): Biserica (72,5%), Armata (52,1%), si Scoala (49,7%). In cazul populatiei adulte ierarhia este urmatoarea: Biserica (86,8%), Armata (74,5%) si Mass media (59,3). Cele mai putin creditate institutii de catre tineri sunt Partidele (6,7%), Parlamentul (12%), si Guvernul (16,5%). In cazul populatiei adulte ierarhia este asemanatoare, cu anumite particularitati.

Increderea in institutii (media procentelor cumulate pentru incredere

mare/foarte mare in perioada 1997-2004) a tinerilor

comparativ cu populatia adulta*

*Pentru anii 1997-2001 am folosit pentru comparatie subesantionul de adulti de 30 de ani si peste din Barometrele de Opinie Publica ale Fundatiei Soros, iar pentru anii 2002-2004 subesantioane pentru tineri de 18-29 de ani, respectiv adulti de 30 de ani si peste. Datele trebuie privite cu precautie datorita diferentelor in metodologia de esantionare.

Sursa: Sondajele CSCPT/DSCPT 1997-2001, BOP 1997-2004

Domeniile in care tinerii se arata cei mai multumiti de politica Guvernului sunt invatamantul (19% -procentul mediu al celor multumiti in perioada analizata), protectia sociala a copiilor si tinerilor (17%), cultura (17%) si sanatatea (14%). Cel mai putin multumiti sunt de actiunile Guvernului legate de nivelul de trai al populatiei (6% procentul mediu al celor multumiti in perioada analizata), combaterea coruptiei (8%) si locurile de munca (8%). Se observa o scadere a ponderii celor multumiti de activitatea Guvernului din invatamant (cu aproxiamtiv 6% intre 1998-2004), si o crestere a celor multumiti de activitatea Guvernului din domeniul protectiei sociale a copiilor si tinerilor (cu 14% intre 1998-2004), si a sanatatii (cu 4% in aceeasi perioada). In rest diferentele sunt nesemnficative.

Nota: In 1998, am cumulat procentele celor 'multumiti' si 'foarte multumiti'

Sursa: BOT 1998, Situatia Tineretului 2002, Diagnoza 2004

In legatura cu neapartenenta la organizatii sunt doua tipuri de explicatii/ motive declarate de tineri: cele de ordin personal (nu ma intereseaza, nu am incredere in acestea, nu am incredere in liderii lor, nu cred in rezolvarea problemelor printr-o organizatie- in medie 47% dintre tineri pentru perioada analizata) si cele de ordin social/ contextual (nu imi permite timpul, nu cunosc o asemenea organizatie - in medie 51% dintre tineri).

Sursa: Situatia tineretului 2001, 2002, 2004

Interesul pentru viata politica

Se remarca o consistenta a raspunsurilor in ceea ce priveste interesul pentru viata politica, desi este vorba de sondaje si esantioane usor diferite pentru fiecare an in parte. Practic, aproximativ 70% dintre tinerii de 18-29 de ani arata constant un interes scazut pentru viata politica, iar un segment de aproximativ 25% dintre tineri arata un interes sporit vizavi de acest aspect al vietii sociale. Din datele sondajului Gallup-British Council 2004, rezulta ca studentii si cei cu studii superioare iesiti din sistemul de invatamant sunt intr-o masura mai mare interesati de viata politica decat liceenii si cei cu studii primare/medii iesiti din sistemul de invatamant.

**In sondajul ICCV din 2003, in loc de mica masura s-a folosit putin

*** In sondajul ICCV din 2003, in loc de mare masura s-a folosit doar interesat.

Sursa: Barometrul de Opinie Publica al Fundatiei Soros, mai 2001(subesantion de tineri 18-29 de ani); Sondaj ICCV-ASE 2003 pe tineri de 18-29 de ani, cu tema Participarea tinerilor la decizie; Sondaj Gallup-British Council 2004, pe tineri de 15-35 ani din marile orase ale tarii.

Atitudini politice ale tinerilor

Asteptari privind integrarea in UE

Comparand perceptiile tinerilor romani cu ale tinerilor din tarile membre (15 tari) ale Uniunii Europene, se constata ca primii au mai multe aprecieri pozitive vizavi de rolul Uniunii Europene. Mai mult, intre 2002 si 2004, aceasta s-a amplificat. Cele mai importante aspecte pozitive legate de rolul UE sunt pentru tinerii romani: mobilitatea teritoriala crescuta si mai multe locuri de munca.

De asemenea, conform unui sondaj Gallup realizat pe un esantion de tineri de 15-35 de ani in marile orase ale tarii, cei mai multi respondenti (56%) declara ca integrarea in UE va aduce mai multe avantaje pentru ei personal. Mai mult de o treime din tineri (36%) sunt intr-o zona "gri" in ce priveste perceptia efectelor integrarii in UE, in sensul ca opteaza pentru variantele nu stiu, respectiv nici avantaje nici dezavantaje.

Semnificatia UE pentru tinerii romani si europeni (%)

Nota: Procentele reprezinta ponderea celor care au fost de acord cu varianta respectiva

Sursa: S. Mitulescu (coord.), De la cunoastere la initiative, ANSIT 2003

Pentru cei mai multi tineri din tarile candidate la aderare, cel mai vizibil efect al integrarii este mobilitatea mai mare in spatiul european. Dintre cele 13 tari, doar in Polonia acest efect nu este in primele trei cele mai importante. Urmatorul cel mai important este o moneda EURO unica (in 10 tari din 13 apare in primele 3 efecte cele mai importante). Romania se incadreaza in aceste tendinte generale. Ca si intensitate, tinerii din Romania sunt mai atrasi de perspectiva mobilitatii in spatiul european decat cei din tarile candidate respectiv tarile membre ale Uniunii.

Nota: Procentele depasesc 100% fiind vorba de alegeri multiple.

Sursa: Eurobarometrul de tineret in tarile candidate la aderarea in UE, 2003; Eurobarometrul standard 55.1, 2001

Atitudinea fata de grupuri minoritare (etnice, sexuale, religioase, altele)

Tinerii accepta cel mai greu persoanele cu orientare homosexuala, pe cele care apartin unor minoritati religioase, sau care sunt de etnie rroma. Putem spune ca sexualitatea, religia si nationalitatea sunt repere importante pentru identitatea sociala a tinerilor.

Toleranta fata de grupurile minoritare - %

*Cei care au ales una din variantele: As accepta. 1. sa locuiasca in orasul meu; 2. sa fie coleg de serviciu 3. in grupul meu de prieteni; 4. Ca membru al familiei.

**Cei care au ales una din variantele: 1. Nu as accepta sa traiasca in Romania 2. As accepta sa traiasca in Romania. (prin excluderea primelor variante)

Sursa: Sondaj Gallup 2004, tineri de 15-35 de ani din marile orase

Rolul statului in viziunea tinerilor

In ceea ce priveste atitudinea tinerilor fata de rolul statului in economie, se observa o evolutie sinuoasa a raspunsurilor in perioada 1996-2003: ponderea "minimalistior" a crescut si a revenit apoi la o treime din tineri, ponderea "interventionistilor" a crescut semnificativ si apoi a scazut sub procentul din 1996 (27% in 2003 fata de 35% in 1996). Tendinta spre "interventionism" a crescut in perioada 1996-1998, o perioada in care instabilitatea politica a fost de asemenea mai accentuata fata de perioada de dupa 2000.

Evolutia optiunilor dupa atitudinea fata de rolul statului in economie

*Pentru acest an am echivalat acordul cu afirmatia"statul trebuie sa realizeze egalitatea economica a tuturor oamenilor ce muncesc" cu acordul fata de "rolul mare al statului", acordul cu afirmatia "statul trebuie sa se implice prioritar in reducerea somajului si in acordarea de subventii categoriilor defavorizate" cu acordul cu "rolul statului trebuie sa fie potrivit", iar acordul cu afirmatia "statul trebuie sa incurajeze in primul rand proprietatea privata, liberalizarea preturilor si dezvoltarea economica" cu acordul fata de afirmatia: "rolul statului trebuie sa fie mic".

Sursa: S. Mitulescu (coord.), Tinerii in dinamica sondajelor de opinie, ANSIT 2003

Perceptia influentei tinerilor in viata publica

Asa cum e si firesc, tinerii considera ca pot influenta cel mai mult ce se intampla in localitatea lor (in medie, aproximativ 47% dintre ei declara ca pot sa isi spuna cuvantul mult sau potrivit in legatura cu ce se intampla la nivel local). Se observa o crestere a ponderii tinerilor care cred ca pot influenta (mult sau potrivit) ce se intampla in Europa, de la 33% in 2002, la 37% in 2004. Perceptia asupra influentei la nivel national nu s-a modificat semnficativ in cei 3 ani analizati (40% in 2002, 39% in 2004).

Sursa: Situatia tineretului 2002, 2003, 2004

Comparand importanta acordata de tinerii din tarile candidate la aderarea in UE, unor canale/structuri relevante pentru participarea sociala si politica a tineretului, constatam urmatoarele:

cele mai "titrate" canale/structuri sunt: televiziunea, sistemul de invatamant si organizatiile de tineret. Romania se incadreaza in aceasta tendinta generala observata;

tinerii sloveni acorda cel mai mare credit organizatiilor de tineret (39% dintre optiuni), in timp ce Romania se situeaza pe o pozitie de mijloc la acelasi indicator (19% dintre optiuni)

Familia si prietenii reprezinta unul din cele 3 optiuni de baza la tinerii din Ungaria, Slovacia, Estonia. In cazul tinerilor romani, acest tip de canal nu se regaseste in primele trei optiuni.

Sursa: Eurobarometrul de tineret in tarile candidate la aderarea in UE, 2003

Comportamentele civice si politice ale tinerilor

Apartenenta la organizatii

Exista o tendinta de scadere in ultimii 6 ani, a ponderii tinerilor care sunt membri intr-o organizatie sau asociatie: de la 14,1% in 1998 la 9,1% in 2004. Practic asta inseamna ca cei care au activat intr-un ONG si au iesit treptat din grupa de varsta 15-29, nu au mai fost inlocuiti in intregime de alti tineri din aceasta grupa de varsta. Oricum, raportat la cele 15 state din Comunitatea Europeana (unde aproximativ unul din doi tineri este membru intr-o asociatie), Romania are o rata a participarii net inferioara din acest punct de vedere.

Sursa: BOT 1998, Diagnoza tineretului 2001, Situatia tineretului 2002, 2004, Sondaj Creativitate 2003

Acolo unde se pot face comparatii se observa ca desi sunt putini tineri care apartin unui ONG, acestia activeaza mai mult in organizatiile cu caracter politic sau sindical (48% dintre tinerii romani membri intr-o organizatie, fata de 8% dintre tinerii europeni), in cele religioase (15% fata de 8%) cultural artistice (14% la noi fata de 6% la europeni). De asemenea, procentul de tineri care nu apartin nici unei asociatii sau organizatii difera foarte mult intre Romania si Uniunea Europeana: 91% la noi (in 2004) si 50% in UE.

Comparatie intre tinerii din Romania si cei din Uniunea European

in functie de tipurile de organizatii in care activeaza*

*Procentele sunt calculate fata de totalul celor care si-au exprimat apartenenta la o organizatie. Pentru Diagnoza Tineretului procentele insumate depasesc 100% fiind vorba de tineri care sunt membri in mai multe organizatii. In cazul Eurobarometrului Tineret, procentele nu depasesc 100% deoarece nu sunt prezentate toate asociatiile mentionate subiectilor ci doar cele pentru care am putut face comparatii.

Sursa: Diagnoza Tineretului 2004, Eurobarometrul Tineret 2001

Voluntariatul

Sursa: Sondaj Gallup- British Council 2004, pe tineri de 15-35 ani

Potrivit unui sondaj national (pe tineri de 15-29 de ani) realizat de ICCV si ASE cu tema Tinerii si participarea la decizie, cele mai frecvente activitati desfasurate de tineri cu grupul de prieteni sunt: chefuri si petreceri; iesiri la discoteca, in cluburi;. activitati sportive; plimbari prin oras, parc, cumparaturi; iesiri la iarba verde, strand, gratare. Potrivit aceluiasi studiu unul din doi tineri declara fie ca a fost prezent la toate evenimentele importante din cadrul scolii, fie ca a fost implicat in organizarea unora dintre ele. Asta ne arata importanta unui cadru formal care sa ajute la implicarea tinerilor in activitati cu caracter social.

Participarea la vot

Conform datelor furnizate de IRSOP, CURS, INS si BEC, rata participarii la vot a tinerilor (procentul de tineri care au fost prezenti la vot din total tineri) la alegerile generale din 1996, 2000 si 2004 a cunoscut fluctuatii importante. Astfel cea mai mare rata a participarii a fost inregistrata in 1996 (89,7%) si cea mai redusa in 2000 (55%). In 1996 si 2004 rata de participare la vot a tinerilor a fost mai mare decat cea a intregii populatii, cu diferente de 13,7% respectiv de 7,3%. Nu intamplator in 1996 si 2004 au avut loc schimbari de culoare politica la nivelul Parlamentului, Guvernului si Presedintiei. Datele statistice confirma faptul ca tinerii au jucat un rol foarte important in aceste schimbari.

Rata participarii la vot a tinerilor (alegeri nationale)

* Sondaj exitpool IRSOP, 1996. Grupa de varsta 18-31 de ani

** "Sondaje de opinie. Alegerile 2000. Prezentare si analiza" Ed. Paideia, 2001, Bucuresti; Biroul Electoral Central. Grupa de varsta 18-29 de ani.

*** Estimare pe baza exitpollului CURS si a datelor INS privind volumul populatiei tinere (18-30 ani) la 1 iulie 2003.

****Anuarul Statistic al Romaniei 2001, INS, pentru 1996 si 2000; Calcul pe baza datelor furnizate de Biroul Electoral Central pentru anul 2004.