Indicatori privind devianta si delincventa in randul tinerilor

INDICATORI PRIVIND DEVIANTA SI DELINCVENTA IN RANDUL TINERILOR

Devianta si delincventa juvenila reprezinta aspecte deosebit de importante in analiza situatiei tinerei generatii intr-un anumit context socio-economic. Putem astfel desprinde concluzii interesante asupra modului de manifestare antisocial al tinerilor, asupra aspectelor ce caracterizeaza aceste manifestari si a modului in care interactioneaza acestea cu reactiile si regulile pe care le impune astazi societatea romaneasca.

1 Devianta

Analiza noastra asupra manifestarilor actuale ale tinerilor romani are la baza afirmatia lui J. Selosse[1] conform careia "Nici o conduita nu este devianta in sine, ci semnificatia care i se da in functie de criterii normative individuale si sociale ii confera acest caracter." Adaugand la aceasta impactul, periculozitatea chiar, pe care asemenea conduite o pot avea atat asupra societatii cat si a individului insasi, consideram important de analizat o serie de manifestari deviante prezente in randul adolescentilor si tinerilor. Astfel, prezentarea indicatorilor referitori la devianta este structurata pe urmatoarele dimensiuni:

1.     Vagabondaj. Fenomenul "Copiii strazii"

2.     Consumul de droguri, alcool si tutun

3.     Comportamanente sexuale deviante

4.     Sinuciderea

1.1 Vagabondaj. fenomenul "copiii strazii"

Fenomenul de vagabondaj in randul copiilor si tinerilor din marile orase, denumit "copiii strazii", a aparut in Romania dupa decembrie 1989. Initial a socat prin dramatismul si dimensiunile sale. Primul val de mobilizare a atentiei societatii, ce s-a materializat in principal in studii, articole evaluari si suport pentru subzistenta acestor tineri defavorizati. Au urmat o serie de programe si initiative, majoritatea laudabile si din partea societatii civile, care vin sa raspunda punctual unor nevoi ale acestei categorii (sau abordeaza individual un numar redus de tineri). Fenomenul insa a ramas, exista chiar premise sa se extinda. Ceea ce impune concentrarea atentiei asupra sa si a posibilitatilor de interventie.

Dimensiunile fenomenului

O asemenea evaluare este greu, aproape imposibil de facut datorita mobilitatii acestor copiii si a posibilitatii reduse de a-i monitoriza.

Conform datelor provenite le la organizatia "Salvati Copiii", care s-a ocupat in mod sistematic si substantial de acest fenomen (alaturi de alte organizatii nonguvernamentale cum sunt: Parada, Tineri pentru Tineri, Adolescentul etc.) la nivel national numarul copiilor aflati permanent in strada, in afara familiilor sau institutiilor de protectie, este de aproximativ 2500.  Dintre acestia, 400 se afla in Bucuresti, restul fiind raspanditi in marile orase: Brasov, Iasi, Constanta, Timisoara, Craiova, Galati, Bacau, Buzau, Ploiesti.

Numarul anual de copii si tineri aflati permanent sau temporar in strada care au beneficiat de serviciile retelei de asistenta stradala din cadrul organizatiei "Salvatii Copiii" (si care, evident reprezinta doar o mica parte din numarul lor total) indica si el dimensiunile semnificative ale fenomenului:

Sursa: "Salvatii Copiii"

Caracteristici

Conform Evaluarii rapide privind copiii strazii care muncesc, (2001, Salvati Copiii, ILO-IPEC), a crescut ingrijorator numarul copiilor care muncesc in strada si care se apoi se intorc seara in familie. Ei reprezinta peste trei sferturi din copii strazii in (1500 in Bucuresti).

Acest studiu a evidentiai si alte caracteristici ale "copiilor straziii" , care sunt atat puberi, dar si adolescenti si tineri:

- varsta medie este de 13 ani;

- proportia intre sexe este M:F=3:1;

- 80% provin din mediul urban si 20% din mediul rural;

- prezinta probleme de adaptare si integrare sociala;

- nivel educational foarte scazut;

- principalele activitati sunt cersetoria, munca de incarcare si descarcare a marfurilor, spalarea parbrizelor sau a masinilor in parcari, vanzarea de flori sau ziare si colectarea de deseuri;

- muncesc aproximativ 6 ore pe zi, 6 zile pe saptamana, tot timpul anului.

Concluzii

Acest fenomen are dimensiuni si consecinte dramatice semnificative la nivelul unor importante comunitati locale.

Cel mai ingrijorator este faptul ca acesti "copii ai strazii" se afla la varste foarte fragede(majoritatea sunt adolescenti si chiar puberi), cand incepe formarea personalitatii si a identitatii psiho-sociale; rezultatul acestor procese ii va defini ca indivizi si ca membri ai societatii noastre. Aceasta impune cautarea si gasirea unor solutii pentru ameliorarea deficitelor si carentelor deja existente (educative, de relationare, afective etc.) si reducerea substantiala a acestui fenomen.

1.2 Consumul de droguri, alcool si tutun      

Consumul de droguri, alcool si tutun este un consum deviant si chiar ilegal pentru varstele tinere (comercializarea alcoolului si tutunului este interzis de lege pana la 18 ani, iar cel de droguri in totalitate). A consuma toate aceste substante poate fi insa deosebit de atractiv pentru adolescenti si tineri. Consumul de alcool si tutun in primul rand, si chiar si cel de droguri ilicite reprezinta pentru acestia comportamente de adult, ceea ce le confera o valoare si o atractivitate deosebita. La aceasta se adauga efectul publicitatii supradimensionate si persuasive si contextul social marcat inca de bulversarea valorilor si confuzie.

Toate acestea determina frecvent adolescentii si tinerii sa experimenteze consumul de droguri, alcool si tutun. Care pot apoi sa devina conduite permanente, ce trebuie avute in vedere si abordate cu mare atentie de catre societate.

Deoarece consumul de alcool si tutun au fost deja abordate, din punct de vedere al problemelor de sanatate pe care le ridica (vezi Capitolul 7, paragraful Consumul de tigari, alcool si droguri) vom analiza in continuare in mod special la consumul de droguri. Urmand ca, atunci cand vom face analize si referiri la consumul de tutun si alcool la tineri sa precizam aceasta in mod explicit.

Evolutie si tendinte

Contextul geopolitic din ultimii 15 ani (conflictele militare din fosta Iugoslavie, Irak si Afganistan), liberalizarea regimului de trecere a frontierei si transformarile socioeconomice si politice interne dus la implicarea puternica a Romaniei in fenomenul traficului si consumului de droguri. Expertii organismelor internationale de monitorizare a acestui fenomen afirma in acest sens ca Romania a devenit "un segment activ al "Rutei balcanice" de traficare a stupefiantelor. mai mult decat atat, in ultimii ani Romania devenind si piata de desfacere a drogurilor"[2]

Ultimul Raport de Evaluare al Agentiei Nationale Antidrog (aparut la sfarsitul lui 2004) arata ca, in ce priveste tarile din Europa Centrala si de Est, "se poate estima o tendinta generala de stabilizare a consumului de droguri in Republica Ceha, Ungaria, Slovacia, Slovenia si posibil in Bulgaria , precum si de crestere a acestuia in Estonia, Letonia, Lituania Polonia si Romania (in special consumul de heroina)."[3]

Dimensiunea fenomenului

Evaluarea dimensiunilor si caracteristicilor acestui fenomen este dificila atat datorita caracterului sau deviant (ilegal chiar) cat si a lipsei comunicarii si coordonarii intre diferitele institutii care vin in contact direct cu fenomenul si cu consumatorii. Studiile sociale realizate in acest sens sunt putine si sufera de aceleasi neajunsuri, la care se adauga accentul exagerat pus pe aspectele cantitative..

Prezentam in continuare o imagine a acestui fenomen compusa din date provenite din mai multe surse, ce reprezinta diferite institutii care vin in contact cu adolescentii si tinerii in general si cu consumatorii de droguri in special: politie, sanatate, educatie, cercetare.

Consumatorii

Peste 90% din consumatori de droguri din Romania sunt adolescenti si tineri.

Datele de referinta de care dispunem in prezent (furnizate de catre Agentia Nationala Antidrog) referitoare la consum si consumatori sunt urmatoarele:

1998 - Primul studiu de evaluare rapida a numarului CDI (Bucuresti - 781 CDI, Constanta - 60 CDI);

2002 - A doua evaluare rapida a numarului CDI (Bucuresti - 30.000 CDI /cca. 1.3% din populatia orasului, Timisoara - 211);

2003 - European School Project on Alcohol and other Drugs "ESPAD" pentru a determina cunostintele, atitudinile, practicile elevilor de liceu (15-16 ani) relativ la consumul de droguri - numarul CDI a crescut cu 50% fata de anul 1999;

2003 - Ultima estimare rapida de situatie referitoare la consumul de heroina - cca.24.000 utilizatori de heroina (1% din populatia Capitalei);

2004 - Studiul National privind cunostintele, atitudinile si practicile referitoare la consumul de droguri - confirma prevalenta consumului de heroina injectabila in Bucuresti - 1% din populatie)

Traficantii si consumatorii cercetati de catre Politie

Conform legislatiei romanesti in vigoare (Legea nr. 143/2000) este incriminat atat traficul cat si detinerea si consumul. Ceea ce, consideram noi, este o greseala considerabila ce vine in detrimentul abordarii corespunzatoare a fenomenului atat la nivel institutional cat si individual.

Dat fiind faptul ca statisticile realizate de catre organele abilitate in acest sens (Ministerul Administratiei si Internelor si Agentia Nationala Antidrog) nu fac distinctie intre traficanti si consumatori prezentam situatia consumului/ consumatorilor cercetati de catre politie sub aceasta forma.

Dinamica persoanelor cercetate in functie de varsta este urmatoarea:

Sursa: MAI- ANA

Dinamica infractiunilor privind drogurile in perioada 2000-2004 este urmatoarea

Sursa: MAI- ANA

Se constata o crestere rapida a infractionalitatii legate de consumul de droguri ilicite, in interval de 4 ani aceasta aproape ca s-a triplat.

Un alt aspect important este faptul ca aceasta crestere s-a realizat pe seama varstelor tinere. Astfel, tinerii intre 21-29 de ani reprezinta pe toata durata intervalului analizat jumatate din autorii implicati in astfel de infractiuni.

Toxicomanii care au solicitat servicii medicale

Modificarile de politici si structuri din domeniul sanatatii, ca si inconsistenta lantului terapeutic pentru toxicomanii fac foarte dificila realizarea unor statistici in acest domeniu. Prezentam in continuare datele de care dispunem pe aceasta tema, asa cum au fost centralizate si sistematizate de catre Observatorul National de Droguri si Toxicomanii - ANA.

Sursa: Observatorul National de Droguri si Toxicomanii - ANA

Constatam ca in prezent, dupa cresterea initiala de cerere de servicii medicale ca stim ca a marcat deschiderea diferitelor institutii medicale de profil (Sectie de dezintoxicare, Stationar de zi - substitutie cu metadona, Centru de Postcura) s-a ajuns la o anume stabilizare a toxicomanilor care solicita servicii medicale. Cauza acestei evolutii, in conditiile in care numarul consumatorilor de droguri creste rapid) ar trebui studiata cu mare atentie.

Substante consumate

Conform datelor de care dispunem (ESPAD, MAI-ANA) heroina este, de departe cel mai consumat drog.

Exista de asemenea un consum ridicat de marijuana, LSD, amfetamine, ecstasy. Acestea sunt combinate frecvent cu alcool si medicamente.

Consumul de cocaina, desi inca redus, se afla in crestere rapida.

Referitor la consumul de alcool si tutun, conform ESPAD, in 2003 prevalenta consumului de tutun in randul adolescentilor de 16 ani era de 64%, inregistrand un spor de 11% fata de 1999. Iar procentul adolescentilor de 16 ani care consumasera deja bauturi alcoolice in 2003 era de aproximativ 88%, sporul de crestere fiind insa redus, 3 %.Starea de ebrietate fusese experimentata de catre 525 dintre ei, inregistrandu-se un spor de 20%.

Caracteristicile actuale ale consumului

Motivatii, dorinta de experimentare

Studiul ESPAD realizat in 2003 la nivel national in randul adolescentilor de 16 ani evidentiaza cateva aspecte interesante referitoare la acest aspect.

Astfel, 10,5% dintre subiectii investigati ar fi dispusi sa experimenteze un drog ilegal. Exista o crestere cu aproximativ 72% fata de 1999. Ceea ce, consideram noi, trebuie sa fie un semnal de alarma in domeniul prevenirii.

In ce priveste motivatiile pentru consum, atat ESPAD cat si alte studii (de reprezentativitate mai mica) realizate recent indica curiozitatea, dorinta de integrare in anturaj, distractia, probleme/necazuri personale, stresul si starile de anxietate, dorinta de fericire. Coloborand cu dorinta crescuta de experimentare despre care am amintit mai sus, putem spune ca motivatiile de consum sunt de fapt indicatori ai nevoilor acute ale celor aflati la varsta adolescentei si tineretii si a lipsei, la momentul respectiv a unei satisfaceri corespunzatoare a acestor nevoi.

Contextul: situatia, grupul de consum

Atat ESPAD cat si alte studii pe aceasta tema (cu o reprezentativitate mai scazuta insa) arata ca situatia in care are loc consumul, indiferent daca este vorba de droguri ilicite, alcool sau tutun, este aproape intotdeauna de grup. In general este vorba de petreceri, discoteci, intalniri la domiciliul unui membru al grupului sau alte locuri frecventate de obicei de tineri (parc, scara si intrarea blocului, terase, baruri etc.

Accesibilitatea la drog

Prezentam din nou cateva rezultate ale studiului ESPAD realizat in 2003:

Astfel, majoritatea celor investigati (77%) considera ca alcoolul si tigarile sunt usor de procurat. Fata de 1999 apare o crestere de 10-20% a celor care considera usor de procurat tigarile , berea si vinul si o crestere de 33% a celor care considera bauturile spirtoase usor de procurat.

In ce priveste drogurile, peste 10% dintre ei considera ca marijuana, inhalantele si tranchilizantele sunt usor de procurat. Iar 6-7% considera ca heroina, cocaina, ecstasy, amfetamine si steroizi sunt de asemenea usor de procurat. In termeni comparativi, s-a dublat procentul celor care considera ecstasy si inhalantele usor sau foarte usor de procurat. A crescut cu 80-90% numarul celor care considera marijuana/hasisul si cocaina accesibile si cu 40-50% celor care considera accesibile heroina, LSD-ul, amfetaminele, crack-ul, sedativele si steroizii anabolizanti.

Concluzii

Consumul de droguri ilicite, ca si cel de alcool si tutun, se afla in crestere.

O caracteristica alarmanta a consumului de droguri este cresterea infractionalitatii asociate, care se realizeaza in special prin intermediul participarii la comiterea unor infractiuni de tineri cu varste cuprinse intre 21-29 de ani (pe toata durata intervalului analizat acestia reprezinta jumatate din autorii implicati in astfel de infractiuni).

La fel de grav este si faptul ca, in conditiile in care atat alcoolul si tutunul dar si drogurile ilicite cele mai periculoase (ne referim spre exemplu la heroina, cocaina, halucinogene, ecstasy, sedative etc.) sunt percepute de catre tineri ca fiindu-le accesibile, exista o un mare interes pentru ele si o disponibilitate clara de a le experimenta.

1.3 Comportamente sexuale deviante

Societatea romaneasca se afla in prezent intr-o perioada de reconsiderare a valorilor, mentalitatilor si atitudinilor. Exista diferite opinii si dezbateri referitoare la sexualitate si procreere. Tanara generatie mai ales, este angrenata in toate aceste dispute si actiuni de depasire a vechilor conceptii si de adoptare a unor noi atitudini si conduite. Asa sunt de exemplu, sexualizarea excesiva in vestimentatie, limbajul obscen si agresivitatea de limbaj folosite cu obtinatie, debutul sexual precoce etc. Toate acestea sunt aspecte vizibile, cu care majoritatea dintre noi venim zilnic in contact direct. Analizele si studiile aprofundate sunt insa mult in urma acestei evolutii.

Raman totusi o serie de repere si de norme general acceptate totusi, dupa care incercam si noi o scurta analiza. Este vorba in primul rand de normele juridice, ce sunt mai constante in timp fiind o sedimentare a situatiei sociale. Un alt reper, poate chiar mai stabil decat primul, este cel al nivelului de dezvoltare biologica a individului (a tanarului), stiut fiind ca activitatea sexuala si mai ales cea de procreere caracteristici ale perioadei de maturitate a organismului uman.

Referitor la aceasta dimensiune, mentionam in primul rand ca, in conformitatea cu legislatia romaneasca, o persoana are dreptul sa se casatoreasca numai dupa ajungerea la varsta majoratului (care in Romania este de 18 ani), sau putin inainte de aceasta (dupa 16 ani) cu acordul parintilor. De asemenea, structura sistemului de invatamant din Romania (in care este obligatorie absolvirea a 10 clase si in care invatamantul secundar este de 4 ani) determina implicarea tinerilor pana la 16 sau chiar 18 ani in activitatea de educatie, de formare si dezvoltare personala. Daca adaugam la aceasta si faptul ca 18-19 ani reprezinta granita dintre adolescenta (perioada de puternica dezvoltare biologica si psihologica totodata) si tinerete, avem suficiente motive sa consideram ca debutul sexual precoce, sarcinile precoce si intreruperile de sarcina (din pacate singurii indicatori pentru care am putut obtine date, de altfel) reprezinta comportamente deviante.

Debutul sexual precoce

O serie de cercetari realizate in ultimii ani (Studiul Sanatatea Reproducerii Romania din 1999 si Barometrul de opinie publica din 2000) indica o tendinta de scadere a varstei de incepere a vietii sexuale. Aceasta tendinta generala se manifesta la ambele sexe si este mult accentuata in cazul tinerilor. Conform rezultatelor Barometrului de Opinie din 2000 arata ca, in timp ce 2% din adulti au declarat ca si-au inceput viata sexuala intre 10-14 ani, ponderea tinerilor cu varste cuprinse intre 18-25 ani (care au declarat 10-14 ani ca varsta de debut) este de 4 ori mai mare.

Conform analizei facute in cadrul capitolului Sanatate (paragraful "Viata sexuala, avorturile si contraceptia") referitor la tinerii cu debut sexual precoce, acesta este mai frecvent in mediul rural si anume in cazul tinerilor cu nivel de instruire scazut. Ceea ce indica posibilitatea (ce ar trebuie verificata) existentei la acesti tineri a unor carente de instruire la nivel general, inclusiv cel al educatiei pentru sanatate.

O diferenta interesanta pe care a sesizat-o aceasta analiza este nivelul socio-economic al acestor tineri: daca in cazul fetelor din mediu rural debutul sexual precoce apare in cazul unui nivel scazut, in cazul baietilor acesta se asociaza cu un nivel socio-economic ridicat. Aceasta informatie ridica un semn de intrebare si indica posibilitatea (ce ar trebui studiata) existentei unei corelatii importante intre standardul de viata si nivelul socio-economic al tinerilor (stim ca acestea sunt mai scazute in mediul rural) si felul in care acestia isi dezvolta si manifesta sexualitatea (normal sau nu ?).

Sarcinile precoce

Date de care dispunem referitoare la sarcinile precoce, prezentate in cadrul capitolului Sanatate (paragraful "Viata sexuala, avorturile si contraceptia") indica mentinerea acestui fenomen la un nivel constant. Exceptie face anul 2004, cand se constata o scadere semnificativa a sarcinilor precoce la adolescente. Cifrele sunt suficiente insa pentru a semnala existenta acestui fenomen.

Desi in ultimii ani au avut loc o serie actiuni si campanii de informare in domeniul contraceptiei si al prevenirii unor boli cu transmitere sexuala, lipsa unor studii recente pe aceste teme ne impiedica sa facem corelatii sau sa emitem ipoteze referitoare la aceasta dinamica.

Intreruperile de "sarcina precoce"

Datele de care dispunem (prezentate de asemenea prezentate in cadrul capitolului Sanatate (paragraful "Viata sexuala, avorturile si contraceptia") arata ca desi pe ansamblu populatiei feminine fertile intreruperile de sarcina inregistreaza o scadere, in cazul segmentului de varsta 15-19 ani tendinta este tocmai inversa: se inregistreaza o usoara crestere.

Concluzii

Tinand cont de cele constate mai sus, putem considera ca are loc o usoara accentuare a comportamentelor sexuale precoce/deviante. Ceea ce reprezinta un factor de risc in maturizarea si dezvoltarea corespunzatoare a adolescentilor si tinerilor

1.4 Sinuciderea

Acest act extrem capata un dramatism aparte atunci cand este vorba despre tineri. Or numeroase studii internationale arata ca tocmai la extremitatile vietii sinuciderea a devenit mult mai frecventa in ultimele decenii[4]. Consideram evidenta faptul ca fenomenul suicidar este aproape intotdeauna reflectarea unei interactiuni intre factorii sociali si factorii personali (J. Cohen)[5].

Dinamica sinuciderilor in randul tinerilor romani in perioada 2000 - 2003 este urmatoarea:

Sursa: CCSSDM

Sinuciderea "juvenila"

Se constata ca fenomenul are o evolutie aproape liniara pentru ultima perioada. Atat numarul de sinucideri in randul populatiei cu varste intre 15-29 ani (pe care noi le-am numit Sinucideri "juvenile") cat si repartitia lor pe sexe nu inregistreaza variatii semnificative. De asemenea, ponderea sinuciderilor inregistrate in randul tinerilor se mentine aproape constanta, inregistrand in acesti ultimi 4 ani doar o scadere de 1,2%. Din pacate datele de care dispunem sunt limitate si nu ne permit sa stabilim daca exista corelatii intre sinucidere si alte o serie de aspecte semnificative pentru viata tinerilor cum sunt situatia si climatul familial, ocupatia si includerea in sistemul educational, mediul de rezidenta, nivelul de trai, starea de sanatate fizica si mentala.

Putem analiza insa aceasta dinamica pe segmente de varsta si corela actele de suicid cu particularitatile de varsta, de adaptare si cu climatul socio-economic actual. Repartitia numarului de sinucideri in randul tinerilor pe etape de varsta si pe sexe este prezentata in tabelul urmator.

Sursa: CCSSDM

Urmarind datele sistematizate in tabelul de mai sus constatam in primul rand ca pentru categoria de varsta 15-19 ani sinuciderile se mentin pe toata perioada analizata la un nivel constant de aproximativ 20% din totalul inregistrat la tineri. Urmatoarea etapa de varsta (20-24 ani) inregistreaza mici oscilatii ale fenomenului, care manifesta o tendinta usor crescatoare. O crestere semnificativa a sinuciderilor se inregistreaza insa pentru categoria de varsta 25-29 de ani. In decursul celor patru ani analizati ponderea sinuciderilor (din totalul celor inregistrate in anul respectiv) la aceasta categorie a crescut cu aproape 10% .

Analizand aceste evolutii in functie de particularitatile psiho-sociale ale fiecarei etape de varsta putem face urmatoarele consideratii: fenomenul inregistreaza o crestere incepand cu varsta de inceput a tineretii (20-24 ani) cand este vorba de o usoara tendinta si se consolideaza pe ultimul segment de varsta analizat, cel al tineretii propriu-zise. Aceasta evolutie corespunde trecerii de la formarea si dezvoltarea personalitatii la deplasarea treptata a accentului pe definirea si asumarea de roluri si statut social. Putem deci sa credem ca tocmai la nivelul socialului, a procesului de integrare, se afla principalii factori de risc pentru sinucidere la tineri.

In ce priveste repartitia pe sexe, mentionam in primul rand o predominanta crescuta la baieti, proportia M:F fiind (la nivel total) fiind in medie de 6:1. Analizand aceasta repartitie pe cele 3 segmente de varsta constatam ca aceste decalaje sunt ridicate la adolescenti, apoi acestea se reduc treptat pana aproape la egalizarea pe ultimul segment, al tineretii propriu-zise. O asemenea dinamica vine sa confirme, credem noi, faptul ca in acest moment principalul factor de risc este manifestarea plenara si integrarea personalitatii acestor tineri la nivel social. Proces ce se petrece cu precadere in ultima etapa analizata, cand sinuciderile au aproximativ aceeasi pondere la ambele sexe.

Concluzii

Pe ansamblul, fenomenul sinuciderii in randul tinerilor se mentine constant, fiind in general de 13,5% din totalul sinuciderilor inregistrate in fiecare an.

Analiza evolutiei in functie de categoriile de varsta indica o crestere treptata la varsta de inceput a tineretii (20-24 ani) care se accentueaza apoi pentru segmentul urmator (25-29 ani). Tinand cont de caracteristicile psihosociale ale dezvoltarii tinerilor la aceste varste, putem concluziona ca principalii factori de risc pentru sinucidere sunt localizati la nivelul interactiunii si integrarii tinerilor in contextul socioeconomic romanesc.

2 Delincventa

Prezentam in cele ce urmeaza acele aspecte pe care le consideram definitorii pentru delincventa juvenila si relevante in acelasi timp pentru modul abordare a acestui aspect in cadrul politicii de tineret. Astfel, am structurat aceasta prezentare pe urmatoarele dimensiuni:

1. Delincventa cercetata, ce cuprinde aspecte legate de comportamentele delincvente cercetate/investigate de catre organele abilitate ale statului (Politie.

2. Delincventa condamnata, ce se refera la acele comportamente delincvente care in urma cercetarii au fost probate in justitie si sanctionate penal.

3. Modalitati de sanctionare a delincventei, ce abordeaza modul in care societatea romaneasca raspunde la manifestarile delincvente ale tinerilor.

2.1 Delincventa cercetata

Dimensiunile delincventei cercetate

Pentru a putea cunoaste in mod corespunzator dimensiunile delincventei cercetate vom urmari, cu ajutorul tabelului urmator, dinamica acestui fenomen in ultimii 6 ani.

Sursa: MAI - ICPC

Constatam astfel ca pentru perioada analizata datele ne indica o tendinta de scadere considerabila a delincventei juvenile. Ponderea sa din totalul fenomenului (aflat de asemenea in scadere) ramane insa relativ constanta. Delincventa juvenila continua sa reprezinte aproximativ 44% (deci jumatate!) din totalul delincventei. Ceea ce este mult si ingrijorator raportat la ponderea pe care o au categoriile respective de varsta (adolescentii si tinerii) din totalul populatiei si la riscul de recidiva si de dezvoltare a unor stiluri de viata antisociale ale acestor categorii de varsta.

Analiza acestei dinamici pe segmente de varsta ne arata ca adolescentii prezinta o stabilizare a conduitelor delincvente (lucru imbucurator daca ne gandim la vulnerabilitatea ridicata a acestei varste) in timp ce tinerii inregistreaza o scadere considerabila a delincventei.

Concluzionand, punctul nevralgic al delincventei juvenile il constituie in acest moment categoria adolescentei, datorita vulnerabilitatii sale.

Caracteristici ale delincventei cercetate:

Nivelul de educatie

Prezentam in continuare analiza distributiei anuale a persoanelor cercetate pentru comiterea de infractiuni in functie de nivelul de educatie indica o corelatie directa intre nivelul scazut de educatie si comportamentul delictual. Putem trage astfel concluzia ca abandonul scolar reprezinta o premisa (un factor de risc) importanta a delincventei juvenile. Si ca eforturile pentru reducerea acestuia reprezinta o modalitate optima de prevenire a aparitiei comportamentelor delictuale in randul tinerilor.

Ocupatie

O alta caracteristica de interes a delincventei cercetate o reprezinta ocupatia (sau lipsa ei) adolescentilor si tinerilor implicati. Prezentam in tabelul urmator dinamica acestui aspect in ultimii ani(in forma si in masura in care am putut obtine date referitoare la acest aspect).

Sursa: MAI - ICPC

Analizand aceste date constatam mentinerea la niveluri constante a ponderii elevilor si studentilor dar si a minorilor celor care au comis delicte in conditiile abandonarii scolii si a lipsei de ocupatie. Numarul acestora din urma se mentine ridicat, ceea ce ramane un motiv de ingrijorare pentru factorii responsabili in acest domeniu.

Semnalam de asemenea si faptul ca numarul tinerilor fara ocupatie cercetati pentru comiterea de delicte prezinta o tendinta clara de scadere. Acest lucru este un fapt pozitiv, deoarece in cazul tinerilor delincventi care au totusi o ocupatie(muncesc sau invata) putem vorbi de un factor de suport pentru renuntarea la conduita antisociala.

2.2 Delincventa condamnata

Dimensiunea delincventei condamnate

Intelegerea corespunzatoare a fenomenului delincventei juvenile necesita analiza cat se poate de aprofundata a celei de a doua dimensiune mentionata mai sus, si anume delincventa condamnata. Prezentam in continuare dinamica pe care au inregistrat-o in ultimii ani condamnarile delincventei juvenile.

Sursa: Ministerul Justitiei, Institutul National de Criminologie

*delimitarea intervalelor a fost facuta de catre Institutul National de Criminologie, in functie de statisticile de care dispun

Datele de mai sus indica faptul ca, la fel ca si in cazul delincventei cercetate exista o tendinta de scadere a delincventei juvenile condamnata de catre justitia romaneasca in ultimii ani. Un lucru imbucurator este faptul ca aceasta tendinta corespunde tendintei generale de scadere a delincventei condamnate.

Structura delincventei condamnate/categorii de infractiuni

O modalitate interesanta de analiza a fenomenului delincventei juvenile (si a delincventei in general) o constituie cea a distributiei persoanelor condamnate in functie de felul/categoria de infractiune savarsite. Datele de care dispunem in acest moment ne permit doar analiza distributiei condamnatilor minori in functie de categoriile de infractiuni comise. Ele sunt prezentate in tabelul urmator

Sursa : Ministerul Justitiei, Institutul National de Criminologie

Analizand aceste date observam in primul rand ca furtul este principala infractiune savarsita de catre minori. Se constata de asemenea infractiunile comise cu violenta (omor, vatamari corporale) si violurile se afla in crestere. Aceasta evolutie se regaseste in tendintele constatate cu ocazia analizei socio-economice a situatiei tineretului in perioada 1996-1999 realizata pentru fundamentarea Planului National de Actiune pentru Tineret (PNAT) realizat in 2001.

2.3 Modalitati de sanctionare a delincventei

O alta dimensiune de analiza a delincventei juvenile este aceea a modalitatilor de sanctionare a acesteia. Poate fi intregita astfel imaginea asupra dimensiunilor si gravitatii sale si mai ales asupra reactiei pe care o primeste ea din partea societatii. Prezentam in tabelele urmatoare modalitatile prin care societatea a sanctionat delincventa in ultimii 5 ani.

Sursa: Ministerul Justitiei, Institutul National de Criminologie

Sursa : Ministerul Justitiei, Institutul National de Criminologie

O prima constatare este modalitatea substantial diferentiata de sanctionare a delincventei pentru persoanele majore fie ai adulti sau tineri) si minore: in timp ce pentru minori exista atat masuri de pedepsire cat si de educare, pentru majori se poate vorbi doar de pedepsire.

O alta constatare, mai imbucuratoare de aceasta data, este aparitia unei tendinte de orientare in ultimii ani a sanctiunilor dinspre punitiv spre educativ. Ne referim in special la faptul ca, in conditiile mentinerii relativ constante a numarului de infractori minori si chiar a cresterii gravitatii (violentei in special) delictelor comise, se constata o scadere aproape la jumatate a pedepselor cu inchisoarea si cresterea simultana a suspendarii conditionate a pedepsei. Ceea inseamna marirea sansei de recuperare a celor condamnati prin implicarea lor directa in acest proces si prin folosirea potentialului benefic al contactelor si mediului social.

Concluzii:

1. Se manifesta o tendinta de scadere a delincventei juvenile, care se mentine la nivelul de 44% din totalul fenomenului delincvent.

2. Abandonul scolar reprezinta o premisa (un factor de risc) importanta a delincventei juvenile

3. Furtul este principalul comportament delincvent al tinerilor. Se inregistreaza o tendinta de crestere a delictelor comise cu violenta (omor, vatamare corporala etc) si a violurilor.

4. Exista preocupari reduse pentru sanctionarea prin masuri educative a tinerilor delincventi, ceea ce diminueaza efectul sanctiunii pentru tineri.