INDICATORI DEMOGRAFICI

1.1. Dimensiunea populatiei tinere

In perioada 1992-2005, populatia totala a Romaniei fiind in scadere, populatia tanara inregistreaza o crestere ca pondere. Totusi, numarul absolut al tinerilor este si el in usoara scadere.

Populati Romaniei si populatia tanara

-mii persoane-

Sursa:          1. Anuarul demografic al Romaniei, editia 2001, Romania INS 2001,

2.Recensamantul populatiei si al locuintelor 18 martie 2002, vol I, Populatia, INS - Romania

3.INS Romania 2004, Informatii statistice. Evolutia principalelor fenomene demografice in trimestrul I 2005, INS Romania 2005.

Evolutia populatiei tinere (15-29 ani) pana in anul 2025[1]

-mii persoane-

Sursa:    1. Proiectarea Populatiei Romaniei pana in anul 2025, INS ROMANIA 2003

2. Recensamantul Populatiei si al Locuintelor, martie 2002, INS ROMANIA 2003

3. Varianta medie (de referinta) se pastreaza constanta media valorilor principalelor fenomene demografice inregistrate in perioada 2000-2003 perioada considerata mai stabila din punct de vedere demografic 4,5. In varianta optimista si cea pesimista pe baza unei ierarhizari in functie de nivelul natalitatii, sperantei de viata la nastere, a sporului migrator si al mortalitatii, ca medie a anilor 2000-2003 s-au previzionat tendintele de evolutie

prognozele elaborate la nivelul anului 2002 prevedeau in toate variantele scaderea ponderii si a numarului de persoane tinere incepand cu 2005; acest fenomen se pare ca incepe sa se produca abia in intervalul urmator spre anul 2010.

incepand cu 2005, Romania se inscrie pe traseul tendintei generale a tarilor europene, de imbatranire a populatiei, si scadere a numarului si ponderii segmentului de populatie tanara, in populatia totala.

in ceea ce priveste mediul de rezidenta "daca in anul 2000 in urban erau cu peste 600 de mii de persoane tinere cu varste cuprinse intre 15-24 de ani, mai multe decat in rural, in anul 2010, numarul persoanelor tinere din rural v-a fi mai mic cu aproximativ 53 de mii de persoane"[2]; inregistrandu-se o tendinta de apropiere a numarului de persoane tinere din mediul rural, de cel din urban, pe fondul diminuarii treptate a segmentului total de populatie tanara:

Evolutia populatiei tinere (15-24 ani) in perioada 2000-2010,

pe medii de rezidenta

1.2. Structura pe sexe

-mii persoane-

Sursa:    1. Recensamantul Populatiei 1992, Raportul National al Dezvoltarii Umane 1999

2. Populatia Romaniei pe varste, sexe, medii si judete la 1.07.2000, INS 2000 

3. Populatia Romaniei pe varste, sexe, medii si judete la 1.07.2004, INS 2004

In contextul reducerii dimensiunii populatiei tinere, numarul si ponderea baietilor in structura populatiei tinere inregistreaza o tendinta usor crescatoare

1.3. Structura pe medii de rezidenta

-mii persoane-

Sursa : Populatia Romaniei pe varste, sexe, medii si judete la 1.07.2004, INS 2004

cea mai mare a populatiei tinere locuieste in mediul urban, caracteristica ce s-a mentinut inca din perioada anterioara anului 1990.

la aceasta situatie contribuie si fluxul de migrare al tinerilor dinspre rural spre urban.

1.4. Migratia

a) Flux migratoriu pentru populatia tanara (15-29 ani)

Miscarea populatiei tinere (15-29 de ani) a Romaniei in interiorul granitelor

in functie de mediul de rezidenta

Sursa:    Anuarul demografic al Romaniei 2004, INS 2005

* Totalul populatiei tinere (15-29ani) care a migrat in interiorul granitelor, dintr-un mediu de rezidenta in altul, sau in acelasi mediu de rezidenta.

Pe fondul unei miscari migratorii a populatiei totale ce-si schimba sensul din anul 1997, devenind din acest moment preponderent, de la oras spre sat, fluxul migratoriu al tinerilor (15-29 ani) isi mentine acelasi sens majoritar (dinspre sat spre oras), chiar daca intensitatea fluxului migratoriu este in scadere (atat pentru total populatie cat si pentru populatia tanara). Pentru tineretul din mediul rural nu au fost create conditii care sa asigure stabilitatea in mediul lor de rezidenta. In acelasi timp, nici mediul urban nu reprezinta o supapa de absorbtie a fortei de munca tinere.

b) Migratia externa

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2004, INS 2005

migratia externa este o caracteristica a varstei tinere datorata si politicilor sociale in domeniul emigrarii promovate la nivel mondial de catre tarile de destinatie.

Sondajele de opinie efectuate in perioada 2002-2004 scot in evidenta ca mai mult de jumatate din populatia tanara intervievata, doreste o forma de mobilitate externa, intentionand fie sa plece din tara definitiv (9,2% dintre tinerii cu calificare superioara se stabilesc definitiv in tari cu un potential economic mai inalt decat tara de origine) sau temporar, pentru a munci, fie sa plece la studii (sau calificare) (procentul acestora fiind  de 52,4%, procent superior celor care nu intentioneaza sa plece din tara 47,5%):

Intentia tinerilor de a pleca din tara in perioada imediat urmatoare

(un an, sau in decursul anului)

Sursa: Sondaj de Opinie 2002-2004, MMT, CURS, DSCPT-ANSIT

desi politicile tarilor cu un potential economic dezvoltat, sunt si devin din ce in ce mai restrictive in domeniul emigrarii si imigrarii, tinerii cu inalt nivel de studii si calificare continua sa paraseasca tarile de origine;

in perioada 2002-2004, se constata o crestere a numarului tinerilor care doresc sa plece temporar din tara in cautarea unei slujbe si/sau a unei surse de castig;

procentul tinerilor care intentioneaza sa plece in strainatate la o forma de studiu sau de calificare nu pare sa fie in crestere.

1.5. Status civil

-mii persoane-

Sursa:    Recensamantul populatiei, 18 martie 2002, vol. I Demografie

desi optiunea pentru casatorie ramane importanta, dificultatile intampinate pentru intemeierea unei familii se concretizeaza intr-o amanare a momentului casatoriei.

Aceasta situatie se reflecta in urmatorii indicatori:

a. Varsta medie la prima casatorie este in crestere atat la baieti cat si la fete si indica amanarea casatoriei:

-in ani-

Sursa: Analize demografice 2003, Situatia demografica a Romaniei in anul 2003, INS, Romania 2004

majoritatea persoanelor se casatoresc inainte de 30 ani.

diferenta medie de varsta intre soti inregistreaza o tendinta crescatoare.

51,9% dintre tinerii chestionati considera ca nu intrunesc conditiile necesare pentru intemeierea unei familii.

in anul 2002, 64% dintre tineri considerau ca nu au conditiile necesare pentru intemeierea unei familii, in 2003 numai 32,7% dintre tinerii intervievati considera conditiile economico-sociale ca nefiind propice intemeierii unei familii, iar in 2004 procentul acestora este de 59,2%.

b. Rata nuptialitatii[3]

Sursa: Nuptialitatea in anul 2003, INS, Romania 2004

Rata nuptialitatii este in scadere datorita:

conditiilor de viata;

dificultatilor intampinate de accesul la locul de munca;

veniturilor nesigure si mici;

lipsei locuintelor individuale;

disparitiei restrictiilor impuse formelor de convietuire;

la nivel mondial se constata in perioada 1980-2002 si 2003 o scadere a numarului casatoriilor;

inregistrandu-se totusi un nivel relativ ridicat al nuptialitatii, cu un procent mai mare decat media ratei nuptialitatii din tarile U.E. in aceeasi perioada.

media ratei nuptialitatii tarilor membre U.E. in perioada 1980-2002 a fost de 5,5 casatorii la 1000 de locuitori; rata medie in 2002 fiind de 4,9 casatorii la 1000 de locuitori.

c. Reproducerea populatiei

ponderea femeilor de varsta fertila (15-45 ani) in totalul populatiei feminine, a avut dupa 1990 o tendinta de crestere, acest aspect nu s-a reflectat si intr-o crestere corespunzatoare a natalitatii.

Astfel:

Sursa:    Analize demografice2002, INS, Romania 2002, Analize demografice 2003, INS, Romania 2004, Situatia demografica a Romaniei in anul 2003, INS, Romania 2004.

conform sondajelor de opinie la nivelul anului 2002, 71,3% dintre tinerii chestionati considera ca nu au conditii optime pentru a putea avea si creste copii.

in anul 2004 rata fertilitatii feminine la grupa de varsta 15-49 de ani este de 38,4 de nascuti vii la mia de femei fertile.

cea mai inalta rata a fertilitatii feminine in 2004 se regaseste la grupa de varsta 25-29 de ani, 86,1 la mia de femei fertile.

Rata fertilitatii (2004)

- la mia de femei fertile -

Sursa: Ministerul Sanatatii si familiei, Centrul de Calcul si Statistica sanitara, Bucuresti

numarul de nascuti vii in primul trimestru al anului 2005 a fost de 53 de mii, cu 20 de mii mai mult decat numarul nascutilor vii din aceeasi perioada a anului 2004 ;

astfel rata natalitatii in 2005 a crescut de la 9,5 nascuti vii la mia de locuitori (in 2004) la 9,9 nascuti vii la mia de locuitori.

cu toate acestea se constata ca tendinta generala si sigura, scaderea fertilitatii specifice la grupele de varsta tinere.

desi fertilitatea feminina are cote ridicate la grupele de varsta tinere, nu se asigura inlocuirea simpla a generatiilor.

rata fertilitatii in tarile membre U.E. in perioada 1990-2001, 2002 si 2003 a avut o tendinta usor descrescatoare de la o medie de 1,6 la 1000 de femei fertile in 1990 la 1,5 la 1000 de femei fertile in 2001 si 2003. Rata fertilitatii in tarile membre U.E. in perioada 1990-2001/2003 s-a situat in jurul a 1,5 la 1000 de femei fertile in 2001, (tendinta mentinandu-se si la nivelul anului 2003). Pentru celelalte tari europene rata fertilitatii in perioada 1990-2001 scade la 2 la o mie de femei fertile in 1990, la 1-1,3 femei fertile in 2001 si 2003.

in ceea ce priveste procentul nasterilor pe grupe de varsta Romania cu 13,8 la 1000 de femei fertile cu varsta cuprinsa intre 15-20 de ani, detine una dintre cele mai inalte rate de fertilitate, alaturi de Bulgaria 17,4

Aceasta situatie corelata cu tendinta negativa al sporului natural (cu valori negative din 1992 pana in prezent) afecteaza vitalitatea populatiei tinere:

Miscarea naturala a populatiei (natalitate, mortalitate, spor natural)

La nivel international comparativ, Romania cunoaste urmatoarea situatie:

la nivelul anului  2002-2003 Romania se confrunta cu o rata foarte inalta a mortalitatii, una dintre cele mai ridicate din Europa si din lume: 12,4 la 1000 de locuitori, fiind intrecuta doar de Ucraina 15,1 la 1000 de locuitori, Bulgaria 14,2, Letonia 13,9 si Estonia 13,5 , la care se adauga un spor natural negativ -2,7, media sporului natural in anul 2002 pentru tarile U.E. fiind de +2,2 la 1000 de locuitori.

in ceea ce priveste mortalitatea infantila, Romania are in 2002-2003 o mortalitate de 17,3 la 1000 de nascuti vii, fiind intrecuta in aceasta privinta doar de Turcia cu 38,7 la 1000 de nascuti vii, in timp ce media mortalitatii infantile in tarile membre U.E., in anul 2002 se situeaza in jurul a 4-4,5 la 1000 de nascuti vii;

d. Intreruperi de sarcina/avorturi

Desi intreruperile de sarcina sunt in scadere din 1990 (315 la 100 nascuti vii) pana 2003 (106 la 100 nascuti vii), ponderea cea mai mare in acest fenomen o detin tinerele in varsta de 15-29 ani.

Avortul ramane inca principalul mijloc de evitare a sarcinilor nedorite.

Rata avorturilor

(la 1000 de femei fertile 15-49 ani)

Sursa:    Analize demografice 2002, INS, Romania 2003, Anuarul statistic al Romaniei2004, INS, Romania 2005.

tinerii nu au beneficiat de masuri care sa stimuleze/incurajeze formarea cuplurilor tinere;

conditiile materiale precare, dificultatile financiare obstructioneaza reproducerea simpla a familiei tinere;

exista dificultati pe planul informarii populatiei tinere sub acest aspect (informarea pentru constientizarea situatiei existente).

La nivel mondial, rata avorturilor din Romania este una dintre cele mai mari alaturi de Bulgaria 1318 la 1000 de nascuti vii in 2000, Federatia Rusa 1688 la 1000 de nascuti vii in anul 2000, si Ucraina 1062 in acelasi an, cu mult peste rata avorturilor din tarile membre U.E. a carei medie este de 138,1 avorturi la 1000 de nascuti vii.

Rata avorturilor, in Romania

( la 1000 de nascuti vii)