Prevenirea riscurilor profesionale

PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE

1. Promovarea prevenirii riscurilor profesionale la nivelul angajatorului

Prevenirea riscurilor profesionale reprezinta calea sigura de imbunatatire a conditiilor de securitate si sanatate ale participantilor la procesul de munca si factorul potential, ce influenteaza atat reducerea costurilor de productie, cat si cresterea, in consecinta, a productivitatii sociale.

" Intr-o adevarata economie de piata, prima datorie a unui manager este sa supravietuiasca, iar principiul de ghidare a afacerii este evitarea pierderilor si nu maximizarea profitului".

Misiunea "Prevenirii" - prevazuta destul de clar in legislatia nationala armonizata cu Directivele Europene - este de a pune factorii de raspundere din intreprindere, respectiv conducatorii locurilor de munca, responsabili cu securitatea si sanatatea in munca, membrii CSSM, operatorii, in situatia de a actiona direct si sistematic pentru a lua in sarcina propria lor sanatate si securitate.

In interiorul fiecarei intreprinderi trebuie sa se regaseasca competente, mijloace, parghii si posibilitati care, coroborate intre ele, sa poata defini imaginea si conceptul unor strategii de prevenire , bine articulate, capabile sa raspunda cerintelor lucratorilor, pentru sanatatea si securitatea lor, cat si concurentei de piata.

In acest scop, prevenirea riscurilor profesionale necesita o politica de securitate si sanatate, care trebuie sa fie:

totdeauna noua, in pas cu: dezvoltarea si complexitatea proceselor de munca; schimbarile ce intervin in mediul industrial si social; orientarile economice si sociale;

indrasneata si perseverenta, sa tina seama de evolutiile sociale si economice: dinamica accidentelor de munca din ultimii ani; consecintele accidentelor de munca; natura muncilor prestate de lucratori si natura riscurilor respective.

globala si coerenta, sa vizeze combaterea cauzelor ce conduc la aparitia accidentelor de munca.

edificata pe conceptul gestionarii riscurilor, activitate complexa de integrare a prevenirii in: mijloacele de productie, organizarea muncii si constiinta lucratorilor.

Gestionarea riscurilor se concretizeaza prin urmatoarele actiuni definitorii:

asigurarea bazei logistice, necesare informarii si formarii in prevenirea riscurilor profesionale a - echipei de conducere, serviciului de prevenire si protectie, CSSM-ului, lucratorilor;

evaluarea riscurilor profesionale si stabilirea masurilor de prevenire;

Conceptul de prevenire prin gestionarea riscurilor implica abordarea unor strategii adecvate, precum:

• anticiparea riscurilor profesionale, care presupune: utilizarea metodelor de evaluare a priori a riscurilor; adoptarea metodelor de prevenire ergonomica in organizarea muncii;
• integrarea prevenirii in gestiunea economica a intreprinderii, care implica reliefarea incidentei riscurilor profesionale asupra vietii sociale din intreprindere, existenta legaturii intre calitatea muncii si siguranta ei.
• centrarea actiunilor de prevenire pe intreprindere, intr-o prevenire globala, in care actiunea fiecaruia, in zona sa de competenta, ar permite sa concure la acelasi scop in cadrul unei actiuni coordonate.

2. Riscuri generale si specifice in munca.

Definitii de baza: pericol, risc si evaluarea riscului.

In limbajul curent, termenul "risc" se refera la ceva care nu poate fi observat imediat si este utilizat pentru a evoca eventualitatea atat a unui eveniment pozitiv "el risca pentru a castiga.", cat si a unui eveniment negativ "risc de accidentare / imbolnavire".

Termenul "risc" se foloseste frecvent, dar impropriu, ca sinonim al termenului "pericol", ceea ce reflecta confuzia facuta in mod obisnuit intre cele doua notiuni.

In domeniul securitatii si sanatatii in munca, termenii trebuie definiti in mod diferentiat si limitativ. Conform SR EN 12.100-1:2004, riscul se defineste ca fiind combinatia dintre probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii intr-o situatie periculoasa (respectiv, combinatia dintre natura vatamarii posibile, probabilitatea si gravitatea sa).

Pericolul reprezinta o caracteristica intrinseca a unei situatii, a unui produs, a unui echipament de munca, de a produce daune umane/materiale. Pericolul de accidentare si imbolnavire profesionala este definit ca sursa a unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii lucratorilor in timpul activitatii de lucru.

Situatia periculoasa reprezinta orice situatie in care un lucrator este expus unui sau mai multor pericole (de accidentare sau imbolnavire profesionala). Aceasta expunere poate genera risc de accidentare si/sau imbolnavire.

2.1. Riscuri generale in intreprindere/unitate.

In orice intreprindere/unitate pot sa apara situatii periculoase, in care lucratorul este expus la unul sau mai multe pericole de accidentare/imbolnavire profesionala, expunere care genereaza riscuri de accidentare/imbolnavire profesionala.

Situatiile periculoase reprezinta consecinta unui lant de riscuri, si anume:

conditii periculoase = riscuri de natura tehnica;

In sistemul de munca, riscurile de natura tehnica vizeaza componentele: mijloacele de productie (M) si mediul de munca (Me).

actiuni periculoase = riscuri de natura umana.

In sistemul de munca, riscurile de natura umana vizeaza componentele: executant (E) si sarcina de munca (S).

In procesul de munca, atat conditiile periculoase cat si actiunile periculoase, ca surse de risc, se regasesc in organizarea si desfasurarea activitatilor de lucru de la locurile de munca din intreprindere/unitate, si genereaza riscuri de accidentare/imbolnavire, dupa cum urmeaza:

a) riscuri legate de utilizarea echipamentelor de munca (abateri de la: certificare de conformitate, asigurare cerinte minime de securitate si sanatate, formare operatori pe post de lucru etc.);

b) riscuri legate de intretinerea si exploatarea instalatiilor si echipamentelor electrice

abateri de la: verificari periodice, masuri tehnice si organizatorice de prevenire a electrocutarii, acordare prim-ajutor, autorizare personal calificat etc.);

c) riscuri legate de manipularea, transportul si depozitarea materialelor abateri de la: autorizare ISCIR, cai de acces, semnalizarea de securitate, siguranta circulatiei interne, depozitare etc.);

d) riscuri legate de circulatia lucratorilor si a masinilor abateri de la: amplasarea locurilor de munca, gradul de incarcare a masinilor, starea cailor de acces, iluminatul locurilor de munca etc.);

e) riscuri legate de activitati manuale la postul de lucru abateri de la: repetitivitatea gesturilor, pozitii de lucru, caracteristicile maselor manipulate, efortul fizic, organizarea muncii etc.);

f) riscuri generate de zgomot, vibratii, radiatii abateri de la: surse de zgomot, vibratii, radiatii, lucratori expusi, masuri de prevenire etc.);

g) riscuri legate de prezenta agentilor chimici, biologici abateri de la: produse utilizate, fise tehnice de securitate, semnalizare de securitate, evaluare noxe, notificare etc.);

h) riscuri de iluminare, microclimat abateri de la: nivel de iluminare natural, artificial, iluminare de securitate, temperatura, umiditate si viteza curentilor de aer etc.);

i) riscuri in incaperi de lucru abateri de la: tratare acustica, iluminat, microclimat, calitate aer, anexe sanitare etc.);

j) riscuri de incendiu-explozie abateri de la: materiale combustibile, inflamabile, surse de aprindere de origine electrica, mecanica, termica, biologica; zone cu risc de explozie gaze si vapori, pulberi, documentul privind protectia la explozie etc.);

k) riscuri legate de organizarea activitatii de prevenire si protectie, supravegherea medicala, formarea si informarea lucratorilor abateri de la: lucrator desemnat, medic de medicina muncii, instruirea si propaganda in domeniul SSM etc.).

2.2. Riscuri specifice in intreprindere/unitate.

In procesul de productie, riscurile specifice reprezinta riscurile a caror surse de risc se regasesc in activitatea grupurilor sensibile la riscuri, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile care alapteaza, tinerii, precum si persoanele cu dizabilitati.

In vederea eliminarii riscurilor, angajatorul are obligatia sa amenajeze locurile de munca tinand seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice.

Riscurile specifice de expunere a grupurilor sensibile la riscuri au ca surse de risc:

agenti: fizici ( socuri, vibratii, zgomot, manipularea manuala de mase grele, radiatii ionizante si neionizante, ambiante termice extreme);

biologici ( ag.b. din grupele de risc 2, 3 si 4);

chimici ( cancerigeni, chimici periculosi etc.);

procedee: procedee industriale ce pot duce la aparitia cancerului;

conditii de munca: activitati subterane miniere, etc.

Pentru toate activitatile desfasurate de grupuri sensibile (femei gravide, lehuze sau care alapteaza, tineri si persoane cu dizabilitati), susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee si conditii de munca precizate mai sus, angajatorul are obligatia sa evalueze natura, gradul si durata expunerii lucratorilor (cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii), in scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea si sanatatea lor.

Prevenirea riscurilor profesionale la locurile de munca

1. Evaluarea riscurilor la locurile de munca.

Scopul principal al evaluarii riscurilor este protejarea sanatatii si securitatii lucratorilor. Conform prevederilor legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca, toti angajatorii trebuie sa evalueze riscurile in mod periodic.

De asemenea, toti lucratorii au dreptul sa lucreze in locuri de munca unde riscurile pentru securitatea si sanatatea lor sunt tinute sub control in mod corespunzator si sa se ingrijeasca de securitatea si sanatatea lor impreuna cu angajatorii.

Evaluarea riscurilor trebuie intotdeauna sa fie realizata cu implicarea activa a lucratorilor. Atunci cand se decide asupra acceptabilitatii unui risc, nu trebuie uitate efectele acestuia tinand cont de gen, varsta si starea de sanatate a lucratorilor pentru care se realizeaza evaluarea.

Cele doua notiuni fundamentale: pericol si risc, uzitate in actiunea de evaluare a riscurilor pot fi definite in diferite moduri, semnificatia lor ramanand aceeasi.

In sistemul de munca, pericolul, ca proprietate intrinseca, se manifesta prin intermediul factorilor de risc proprii fiecarei componente a sistemului: E-S-M-Me.

Privind modul in care se poate manifesta pericolul, putem distinge:

- modul pasiv, cand sunt respectate prescriptiile tehnice si reglementarile de securitate si sanatate in munca; acțiunea factorilor de risc asupra lucratorului/omului nu se produce;

- modul activ, cand nu sunt respectate prescripțiile tehnice și reglementarile de securitate și sanatate; acțiunea factorilor de risc asupra lucratorului/omului se produce.

In sistemul de munca, factorii de risc sunt factori (elemente care determina apariția unui proces, a unei acțiuni, a unui fenomen etc.):

- insusiri   - trasaturi caracteristice ale unei fiinte, unui lucru;

- stari   - situatii in care se afla cineva sau ceva;

- procese   - succesiuni de operatii prin care se produc transformari;

- fenomene - intamplari, fiinte, obiecte care surprind prin calitati, noutate etc,

- comportamente-mod de a actiona in anumite situatii; conduita, purtare,

proprii componentelor sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul de munca, si care pot provoca, in anumite conditii (faptul care determina apariția procesului, acțiunii, fenomenului etc.), accidente de munca și/sau boli profesionale.

Problema prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale se reduce la identificarea pericolelor și factorilor de risc prin care se pot manifesta aceste pericole, cunoasterea modului concret de manifestare, precum si, eliminarea/anihilarea actiunii acestora asupra lucratorului/omului, ca urmare a evaluarii riscurilor.

Criteriul cel mai lucrativ pentru identificarea factorilor de risc, a caror acțiuni trebuie eliminate/anihilate, este cel care-i imparte dupa elementul generator din cadrul sistemului de munca, conform caruia distingem: factori de risc proprii: executantului, sarcinii de munca, mijloacelor de productie si mediului de munca.

Factori de risc proprii executantului ( E)

Modul in care executantul (E) realizeaza activitatea de lucru defineste comportamentul acestuia in munca - totalitatea faptelor, actelor, reactiilor (motorii, verbale, afective) prin care raspunde solicitarilor sarcinii de munca.

Din punct de vedere al SSM distingem la executant:

- comportamentul normal, care presupune doua componente: evitarea riscurilor, prin respectarea prescriptiilor tehnice si reglementarilor de securitate si sanatate in munca si neutralizarea situatiilor de risc create, ceea ce implica sesizarea rapida a acestora, a elementelor critice, prelucrarea rapida a informatiilor, decizia si executia ei, prompt si rapid.

comportamentul inadecvat/riscant, care se manifesta prin conduite nesigure si care reprezinta eroarea/abaterea executantului de la modul normal de indeplinire a sarcinii de munca, eroare/abatere care poate consta intr-o actiune gresita sau omisiune.

Deosebit de importanta pentru stabilirea masurilor de prevenire a riscurilor profesionale este cunoasterea substratului cauzal al comportamentului inadecvat/riscant al executantului din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca.

Comportamentul inadecvat/riscant este reflectat de deficiente ale capacitatii de munca a executantului, si anume:

- deficiente ale pregatirii profesionale (cunostinte profesionale insuficiente, deprinderi de munca insuficient consolidate, cunostinte si deprinderi de securitate si sanatate insuficiente);

- insusiri si capacitati individuale necorespunzatoare (insusiri temperamentale necorespunzatoare cerintelor si riscurilor activitatii, aptitudini profesionale insuficient dezvoltate, trasaturi negative de caracter, capacitati individuale reduse in functie de varsta si experienta profesionala, stare de sanatate deficitara);

- variabile individuale de moment ( stare de obosela, boala acuta, emotii puternice, interese de moment, stari depresive, conflicte familiale sau profesionale, influenta alcoolului, factori alimentari).

Factori de risc proprii sarcinii de munca ( S )

Factorii de risc proprii sarcinii de munca se manifesta in doua moduri:

- continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de securitate, respectiv: operatii, reguli, procedee gresite; absenta unor operatii; metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor, a miscarilor); factori care au la baza o insuficienta cunoastere a tehnologiilor si metodelor de lucru si care determina eroarea la nivelul executantului;  

- sarcina sub/supradimensionata in raport cu posibilitatile executantului, si anume: solicitare fizica (efort static, efort dinamic, pozitii de lucru fortate sau vicioase) si solicitare psihica (ritm de munca mare, decizii dificile in timp scurt, operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex, monotomia muncii); factori care provin din neluarea in considerare a variabilei umane, respectiv din stabilirea nerationala a parametrilor actiunilor umane.

Factori de risc proprii mijloacelor de productie ( M )

Dupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie - mijloace de munca si obiecte ale muncii - se pot imparti in patru mari categorii: fizica, chimica, biologica si sub/suprasolicitare psihofiziologica a executantului.

Factori de risc de natura fizica, respectiv:

- factori de risc mecanic, a caror actiune consta in eliberarea brusca, necontrolata si contraindicata, a energiei cinetice incorporate in mijloacele de munca sau in parti a acestora - miscari periculoase (datorate organelor in miscare ale masinilor), suprafete sau contururi periculoase (intepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive), recipienti sub presiune, vibratii excesive ale sculelor,utilajelor etc;

- factori de risc termic, in cazul carora riscul este determinat de actiunea energiei termice incorporate in mijloacele de munca la contactul sau manipularea acestora de catre executant - temperatura ridicata/coborata a obiectelor sau suprafetelor, flacari, flame;

- factori de risc electric, respectiv curentul electric, la care riscul este generat de posibilitatea contactului direct sau indirect al executantului cu energia electrica vehiculata de mijloacele de munca.

Factori de risc de natura chimica, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice posibil generatoare de boli sau accidente, ale substantelor utilizate in procesul de munca( substante toxice, caustice, inflamabile, explozive, cancerigene);

Factori de risc de natura biologica, cu actiune de natura biologica, posibil generatoare de boli sau accidente, in functie de caracteristicile micro/macroorganismelor utilizate in procesul de munca ( culturi sau preparate cu microorganisme, plante periculoase, animale periculoase).

Factori de risc de sub/suprasolicitare a executantului datorita conditiilor de indeplinire a sarcinii de munca impuse de caracteristicile mijloacelor de munca.

Factori de risc proprii mediului de munca ( Me )

Mediul de munca include mediul fizic ambiant si mediul social.

Mediul fizic ambiant poate prezenta factori de risc sub forma de depasiri ale nivelului sau intensitatii functionale a parametrilor specifici, precum si de aparitii ale unor conditii de munca inadecvate.

Factorii de risc proprii mediului fizic de munca :

- factori de risc de natura fizica (conditiile de microclimat necorespunzator, presiunea excesiva a aerului, iluminat necorespunzator, zgomot excesiv, vibratii, calamitati naturale etc.);

- factori de risc de natura chimica (gaze, vapori, aerosoli toxici si caustici, pulberi in suspensie in aer);

- factori de risc de natura biologica ( microorganisme in suspensie in aer)

- caracterul special al mediului ( subteran,acvatic,aerian, etc.)

Mediul social (ambianta sociala imediata) se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica, al caror efect este suprasolicitarea executantului: (relatii necorespunzatoare, comunicare deficitara, insatisfactie in munca etc.).

***

Factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala se caracterizeaza cu ajutorul nivelului de risc, care reprezinta un indicator conventional, ce exprima sintetic si cumulativ dimensiunea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala existente intr-un sistem. El se determina in cadrul actiunii de evaluare a riscurilor, pe baza combinatiei dintre probabilitatea de aparitie a vatamarii in cazul expunerii si gravitatea consecintelor maxim previzibile ale pericolelor activate prin intermediul factorilor de risc existenti in sistem.

Pana la vatamarea efectiva a executantului, actiunea pericolelor activate prin intermediul factorilor de risc poate fi oricand eliminata/anihilata prin masuri de securitate si sanatate in munca, evitandu-se accidentarea sau imbolnavirea. Din acest motiv, in fazele anterioare producerii vatamarii, factorii de risc reprezinta cauze potentiale de accidentare sau imbolnavire profesionala. Dupa accident/imbolnavire, factorii, care potential puteau conduce la un asemenea rezultat, devin cauze reale, efective, ale accidentului de munca sau bolii profesionale.

Prin urmare, cauzele reale de accidentare si imbolnavire nu reprezinta altceva decat acele pericole-factori de risc, a caror prezenta si manifestare s-a finalizat prin producerea efectiva a vatamarii.

Evaluarea riscurilor profesionale in cinci etape.

Etapa 1. Colectarea informatiilor

Pentru colectarea informatiilor trebuie cunoscute urmatoarele: amplasare loc munca, cine lucreaza acolo, ce mijloace de munca sunt utilizate, ce sarcini de munca sunt realizate, ce pericole sunt identificate, ce masuri de protectie sunt aplicate, ce accidente si/sau boli profesionale au fost raportate, care sunt prevederile legale in legatura cu locul de munca.

Informatiilor necesare se pot culege folosind urmatoarele surse: date tehnice despre mijloacele de munca, proceduri tehnice si instructiuni de lucru, rezultatele masuratorilor noxelor, inregistrari ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale, prevederi legale si standarde, literatura tehnica.

Etapa a 2-a. Identificarea de pericole - factori de risc din sistemul de munca.

Pentru identificarea de pericole-factori de risc la locul de munca se pot utiliza: Listele de control pericole-factori de risc proprii E-S-M-Me (anexele nr.1-4) si, dupa caz, Listele de control pe activitati de lucru (anexele nr. 5-7).

Etapa a 3-a Evaluarea riscurilor generate de pericole-factori de risc

estimarea probabilitatii de expunere si gravitatii consecintelor riscului si decizia incadrarii acestuia ca fiind acceptabil sau inacceptabil).

Pentru fiecare pericol-factor de risc identificat, se decide daca riscul este mic (1), mediu (2) sau mare (3), tinand cont de probabilitatea de aparitie a vatamarii in cazul expunerii si gravitatea vatamarii cauzata de pericol -factor de risc, tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1.

Situatiile privind probabilitatea aparitiei vatamarii (in functie de durata si frecventa expunerii, experienta in munca, instruirea SSM, starea sanatatii etc. ):

- putin probabil: nu trebuie sa se materializeze pe durata activitatii profesionale a lucratorului;

- probabil : se poate materializa numai de cateva ori pe durata activitatii profesionale a lucratorului;

- foarte probabil: se poate materializa in mod repetat pe durata activitatii profesionale a lucratorului.

Tipurile de vatamare privind gravitatea vatamarii/daunei (in functie de dotare-utilizare mijloace de protectie -ex.:EIP,protectori si dispozitive de protectie etc.- parametri mediului de munca / mijloacelor de munca etc):

- vatamare redusa: accidente si imbolnaviri care cauzeaza suferinte pe termen scurt (cum ar fi mici taieturi, iritatii ale ochiului, dureri de cap etc. = 1-2 zile "itm");

- vatamare medie: accidente si imbolnaviri care cauzeaza suferinte moderate, dar prelungite sau care se repeta periodic (cum ar fi raniri, fracturi simple, arsuri de gradul doi pe o suprafata limitata a corpului, alergii ale pielii etc. = 3-180 zile "itm");

- vatamare grava: accidente si imbolnaviri care cauzeaza suferinte grave si permanente ( invaliditate) ( ex., amputari, fracturi complexe care produc invaliditate, cancer, arsuri de gradul doi sau trei pe o suprafata mare a corpului etc.) si/sau decesul.

Etapa a 4-a. Planificarea actiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor

Planificarea actiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte:

daca riscul este mare si evaluat ca fiind inacceptabil, actiunile de reducere a acestuia trebuie luate imediat;

daca riscul este mediu si evaluat ca fiind acceptabil, se recomanda planificarea de actiuni pentru reducerea nivelului acestuia;

daca riscul este mic si evaluat ca fiind acceptabil este necesar sa se asigure ca acesta va ramane la acelasi nivel.

Masurile de prevenire si protectie trebuie implementate in urmatoarea ordine de prioritate:

eliminarea riscului - eliminarea/anihilarea actiunii factorilor de risc;

reducerea la minim a riscului, prin masuri organizatorice;

reducerea la minim a riscului, prin masuri de protectie colective;

reducerea riscului, prin utilizarea echipamentului individual de protectie.

Etapa a 5-a. Elaborarea documentatiei de evaluare a riscurilor

Documentatia de evaluare a riscurilor pentru fiecare loc de munca este reprezentata de Fisa de evaluare a riscurilor (tabelul nr. 2.)

Tabelul nr. 2.

Pentru fiecare pericol-factor de risc identificat si consemnat in col. nr.1, se inregistreaza masurile de prevenire in col. nr.2. In col. nr.3 se inregistreaza rezultatele evaluarii riscurilor ( ex. mare/inacceptabil etc.), iar in col. nr.4 se inregistreaza actiunile planificate in scopul realizarii masurii de prevenire si reducerii riscului de accidentare.

2. Planul de prevenire si protectie

In scopul stabilirii si realizarii masurilor de prevenire si protectie necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor, angajatorul are obligatia de a intocmi un plan de prevenire si protectie, bazat pe evaluarea riscurilor la locurile de munca, plan care trebuie sa fie conform modelului prevazut in anexa nr.7 din NM-LSSM, sa fie supus analizei lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sau CSSM, dupa caz, si sa fie semnat de angajator (art.46 din NM-LSSM ) - tabel nr.

Tabel nr.

Intocmit,

Lucrator desemnat/Serviciul intern/extern de prevenire si protectie

In cadrul actiunii de evaluare a riscurilor, stabilirea masurilor de prevenire (tehnice, organizatorice, igienico-sanitare etc) si actiunilor pentru realizarea acestor masuri trebuie coroborate cu ansamblul masurilor ce privesc componentele sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul de munca, si anume:

Masurile tehnice, care vizeaza ansamblul masurilor ce privesc componentele: mijloacele de productie si mediul de munca, trebuie sa se refere la:

aparate si dispozitive de combatere a riscurilor mecanice, electrice, chimice, termice, biologice etc.;

aparate si dispozitive de imbunatatire a microclimatului;

instalatii de ventilatie;

dispozitive de combatere a zgomotului;

mijloace de imbunatatire a iluminatului etc.

echipament individual de protectie etc.

Masurile organizatorice, care vizeaza ansamblul masurilor ce privesc componentele: executant si sarcina de munca, trebuie sa se refere la:

instruirea si pregatirea in domeniul SSM;

examinarea medicala si psihologica a lucratorilor;

autorizarea exercitarii meseriilor de catre lucratori;

evaluarea riscurilor la locurile de munca;

amenajarea cabinetelor de securitate si sanatate in munca;

materiale de instruire, testare si informare etc.

Masurile igienico-sanitare care se refera la:

alimentatia de protectie;

materiale igienico-sanitare;

aparatura si substante pentru dezinsectie si deratizare;

unguente, alifii pentru intretinerea si protectia pielii;

posturi de prim ajutor;

vestiare, bai cu dusuri, incaperi pentru refacerea capacitatii de termoreglare a organismului etc.

Datele din fisele de evaluare (de la col. 2; 3 si 4) sunt transferate in "planul de prevenire si protectie" la nivelul angajatorului, plan care trebuie revizuit ori de cate ori intervin modificari ale conditiilor de munca, aparitia unor noi riscuri si in urma producerii unui eveniment.

Lista interna de dotare cu echipament individual de protectie

LSSM nr. 319/2006, art.13 lit.r) si s) " In vederea asig. cond.SSM si pentru prev.AM si BP, angajatorii au urmatoarele obligatii:

r) sa asigure echipamente individuale de protectie;

s) sa acorde obligatoriu EIP nou, in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie.

HG nr.1048/2006 ,    art. 14 (1) " Angajatorul trebuie sa evalueze daca EIP pe care intentioneaza sa-l foloseasca indeplineste cerintele de a fi corespunzator pentru riscurile implicate si pentru conditiile existente la locul de munca."

HG 1425/2006 art. 15 (1) pct.20 " Activitatile de prevenire si protectie desfasurate in intreprindere sunt: ..20. -identificarea EIP necesare pentru posturile de lucru din intreprindere si intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu EIP..", coroborat cu,

Art.20, art.24 ; si art. 33 = activitatile de prevenire si protectie desfasurate de lucratorul desemnat/serviciul intern/serviciul extern.

- Model - Aplicatie practica - CAEN: 4711

Avizat,

CSSM

LISTA INTERNA DE DOTARE

CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE

Tabel nr. 4.

Intocmit,

Lucratorul desemnat/Serviciul intern/

extern de prevenire si protectie