|
In evolutia efectelor in functie de eforturile facute se intalnesc trei posibilitati ( fig.1):
efectele cresc liniar cu eforturile - varianta A
efectele cresc exponential cu eforturile - varianta B
efectele cresc parabolic cu eforturile - varianta C
Fig.1
Fig.1 Situatii ale raportului efect/efort
Studiu de caz 1
Consideram trei firme producatoare de bere, A, B si C, care au depus documentatia la o institutie de finantare nerambursabila pentru obtinerea unei sume necesare finantarii unei investitii in utilaje de imbunatatire a calitatii apei, ca sursa de materii prime.
In sinteza, documentatiile infatiseaza urmatoarele aspecte:
A
B
C
Capital angajat, din care :
500
800
900
capital social
100
200
200
profit reinvestit
200
400
0
Imprumuturi pe termen mediu
200
200
600
Bunuri de capital
400
600
800
Fond de rulment
100
200
-200
Vanzari
1500
1800
1900
Profit din exploatare
500
700
800
Dividende
100
100
400
Sa se selecteze firma care prezinta varianta optima din punctul de vedere al finantatorului si sa se fundamenteze selectia.
Indicatori
A
B
C
Rata profitului pe capital angajat
1
0,9
0,9
Rata profitului din vanzari (%)
33,3
38,9
42,1
Rata utilizarii activelor (%)
300
225,0
316,7
Structura capitalului (datorii/capital propriu)
40
25,0
66,7
Raportul dividende/profit net total
33
20
100
Rezolvare:
Dupa indicatorii 1 si 4 firma A este cea mai buna. Dupa indicatorii 2 si 3 firma C este cea mai buna. Dupa indicatorul 5 fima B este cea mai buna.
Dupa efectul net:
A B C
Efect brut 1500 1800 1900
Efort total 1200 1300 1500
Efect net 300 500400
Firma selectata este B.
2) Factori de crestere a eficientei economice a investitiilor
Se cunosc urmatoarele date privind activitatea fabricii de confectii de costume barbatesti "Viitorul"(in RON):
Patrimoniu:
Active fixe= 1.800.000
Active circulante= 400.000
Cont de profit si pierderi
Venituri din exploatare = 1.050.000
Venituri financiare = 30.000
Cheltuieli de exploatare = 950.000
Cheltuieli financiare= 100.000
Cheltuieli de productie= 870.000
Cheltuieli cu materii prime =370.000
Energie = 100.000
Salarii directe =350.000
Salarii indirecte=50.000
Indicatori:
Pret unitar costume barbatesti = 500 lei/costum
Productia realizata=1.000.000
Numar ore consumate pentru productie =
1800 ore/an; 1920 ore/total
Numar salariati =90, din care:
muncitori direct productivi 60
muncitori indirect productivi 10
TESA 20
Sa se calculeze indicatorii cu caracter general al eficientei economice!
Rezolvare
a) indicatori generali ai activitatii economice
Rata profitului
Venituri totale.= 1.080.000
Profit din productie = 1.000.000 - 870.000 =130.000
Profit din exploatare = .1050.000 - 950.000 = 100.000
Profit financiar = 30.000 - 100.000 = -70.000
Profit total brut (inainte de impozitare) = 100.000 +
(-70.000) = 30.000
Profit net = 30.000 - (impozit 16% 4.800) = 25.200
Rata profitului:
r1 = Profit anual / Cheltuieli anuale de productie = 130.000 / 870.000 x 100 = 14,94%
r2 = Profit brut / CA x 100 = 30.000 / 1.030.000 x 100 = 2,9%
r3 = Profit din exploatare / Capital angajat = 100.000 / 2.200.000 = 0,045
C / 1000 RON = 870.000 / 1.000.000 x 1.000 = 0,87 x 1.000 = 870 RON cheltuieli la 1.000 RON productie
b) Indicatori ai eficientei factorilor de productie
Qf = 10.000.00 / 18.000.00 x 1.000 = 0,55 x 1.000 = 555 RON la 1.000 RON fonduri fixe
iv = 1.000.000 / 370.000 = 2,70 RON
Productia fizica = 1.000.000 / 500 RON = 2.000 costume
cs = 370.000 /2.000 = 185 RON costum
1.000.000 / 90 salariati = 11.111 RON /salariat
sau 2.000 / 1.800=1,11 costume/ora
c) Indicatori de structura a resurselor consumate si a rezultatelor obtinute
ponderea muncitorilor in total salariati
Ex. 60/90 x 100 =66,66%
fondul de timp efectiv lucrat in fondul de timp maxim disponibil
Ex. 1.800 / 1.920 ore x 100 =93,75%
ponderea materiilor prime din import in volumul total al materiilor prime
Ex. 20%
ponderea cheltuielilor materiale in total cheltuieli de exploatare
Ex. 370.000 / 950.000 x 100 = 38,94%
ponderea productiei dintr-o clasa in total productie.
Ex. Clasa I 85% costume clasa I 1.700 buc cu 524,20
Clasa II 15% costume clasa II 300 buc cu 362,87
Durata de executie si de functionare a bunului de capital
Fig. 1
Fig.2 Ciclul investitiei I
Fig.3 Ciclul investitiei II
Indicatori de baza:
Firma PAR IMPEX intentioneaza sa achizitioneze o linie de fabricatie moderna pentru parchet stratificat deoarece linia veche pe care se fabrica parchet clasic din fag si stejar aduce pierderi din cauza scaderii cererii de parchet clasic. Managerul are doua variante de investitii I1 si I2. Se cunosc urmatoarele date: Capacitatea de productie q1 si q2, cheltuielile anuale de productie Ch1 si Ch2, venitul anual din productia de parchet V1 si V2, durata de functionare de 12 ani. Datele sunt cuprinse in tabelul de mai jos:
Indicator
UM
Varia
nte
I
II
Investitia totala I
Mii RON
800
950
Capacitatea de productie q
mp
8000
9000
Cheltuieli anuale de productie C
Mii RON
4300
4500
Venitul anual din productie Q
Mii RON
5800
6400
Sa se determine care este varianta optima, calculand indicatorii statici de eficienta economica a investitiei
Rezolvare
Rezolvare
Semnificatie
I
II
Investitia specifica
(capacitate fizica)- is
Mii RON efort/ mii mp
0,10
0,11
Investitia specifica
(capacitate valorica)
Mii RON efort/1.000 RON productie
0,14
0,15
Termenul de recuperare -T
ani
0,53
0,50
Profitul anual
Mii RON
1500
1900
Coeficientul de eficienta economica - ei
Mii RON la 1 RON investitie
1,88
2,00
Randamentul economic - R
Mii RON profit final la 1.000 RON investitie
21,50
23,00
Cheltuieli recalculate (echivalente)-Che
Mii RON
52400
54950
Cheltuieli specifice recalculate (fizic)- che
Mii RON efort 1000 mp
0,54
0,51
Cheltuieli specifice recalculate (valoric)- che
Mii RON efort / 1.000 RON productie
1,01
1,02
Varianta optima este II.