Dobanda - Ce este si sub ce forma exista dobanda?

Dobanda - Ce este si sub ce forma exista dobanda?

Pentru un concept si fenomen atat de prezent in cadrul economiei de piata si pentru un instrument de politica economica atat de important cum este dobanda ar trebui sa existe o singura definitie. Cu toate acestea, teoria economica evidentiaza mai multe opinii atat din punctul de vedere al conceptului ca atare cat si al formelor sale de existenta.

Primul sens, unul restrans tine de inceputurile existentei dobanzii, de imprumutul de bani pentru consum. Astazi dobanda este privita intr‑un sens mult mai larg, de randament anual al oricarei forme de capital imprumutat. Din acest punct de vedere ea reprezinta pretul pe care cel care a imprumutat fonduri (debitor) il plateste proprietarului acestora (creditor). Pentru cel care a imprumutat, dobanda reprezinta un agio, un castig pur. Cel care se imprumuta, foloseste fondurile imprumutate in scop productiv pentru a castiga. Pentru el, dobanda platita apare ca o cheltuiala. Cu aceasta ocazie castigul intreprinzatorului care s‑a imprumutat se imparte intre dobanda si beneficiu.

Cu semnificatii profunde este si conceptia neoclasica despre dobanda. Ea apare ca o recompensa pentru asteptare. Prin Eugen Böhm‑Bawerk, reprezentativ din punctul acesta de vedere cu lucrarea sa Teoria pozitiva a capitalului, aflam ca asteptarea se refera la o amanare a consumului curent in favoarea altuia viitor, mai nesigur dar mai mare.

Fig. 10.12. ne arata ca o crestere a productiei de bunuri de capital de la OK₁ la OK­₂­ conduce la o scadere a productiei de bunuri de consum de la OC₁ la OC₂.

A realiza mai multe bunuri de capital inseamna a economisi (acumula), a investi dar si a sacrifica un consum prezent. Pretul acestui sacrificiu este dobanda. De ce acest sacrificiu? Doua ratiuni, ne spune Bawerk, opereaza si explica procesul. Prima este una psihologica. Din punctul acesta de vedere, ceea ce explica dobanda este 'preferinta pozitiva a oamenilor pentru prezent'; bunurile prezente acced celor viitoare. La cantitati si calitati identice, oamenii atribuie bunurilor prezente o valoare mai mare decat bunurilor viitoare. De ce asa? Din cauza ca, spunea A.C. Pigou, comentandu‑l pe Bawerk, 'capacitatea noastra de a vedea departe este deficitara'. Se adauga la aceasta: pesimismul determinat de scaderea in viitor a utilitatii marginale a monedei; tendinta de a 'condensa' prezentul in defavoarea viitorului data fiind incertitudinea dar mai ales scurtimea vietii. A doua ratiune este de ordin tehnic. Ea se sprijina pe semnificatia a ceea ce Bawerk numeste tehnica de productie ocolita. Orice bun, spune el, este rezultatul unui proces de productie. Acesta poate fi mai scurt sau mai lung. In primul caz se foloseste o 'metoda directa'. In cel de‑al doilea, se merge pe o 'cale ocolita'; procesul de productie este mai sofisticast, mai lung in timp dar produsul finit este mai complex si mai valoros. Pentru a se ajunge aici, bunuri prezente se reinvestesc pentru a obtine bunuri viitoare in cantitati si de calitati superioare. Or, a investi un bun prezent in loc de a‑l consuma, pentru a obtine un bun viitor, inseamna un 'sacrificiu'. Pretul acestui 'sacrificiu' este dobanda.

Pe aceeasi linie cu neoclasicii dar mai aproape de timpurile noastre J.M. Keynes definea dobanda (sub forma ratei dobanzii) ca fiind 'recompensa pentru renuntarea la lichiditate pe o anumita perioada de timp'. Lichiditatea, de fapt preferinta pentru lichiditate, desemna la el inclinatia oamenilor de a pastra averea in bani sau intr‑un echivalent al acestora. A renunta la lichiditate echivala cu a renunta la trei 'mobiluri': al tranzactiilor operative, al precautiei (siguranta conferita de forma in bani a unei parti din resursele totale) si al speculatiei (dorinta de a fi pregatit pentru situatii neprevazute, cheltuieli imediate, neasteptate, de a face fata unor oportunitati de afaceri etc.) A renunta la toate acestea pentru a economisi si investi era, si la el, un sacrificiu care trebuia recompensat. Si recompensa se numea tot dobanda.

Nu am epuizat gama opiniilor cu privire la semnificatia debanzii. Incercam sa suplinim acest lucru prin prezentarea multiplelor forme sub care se manifesta ea.

Intai de toate, retinem faptul cA dobanda poate fi privita la modul absolut, ca masa sau suma totala cuvenita creditorului si la modul relativ ca rata a dobanzii.

Masa sau suma absoluta a dobanzii (D) se determina fie ca dobanda simpla fie ca dobanda compusa.

Dobanda simpla are in vedere perioadele ale imprumutului de pana la un an inclusiv si faptul ca dobanda cuvenita se incaseaza si nu este capitalizata. Formula de calcul este urmatoarea:

                               (10.2.)

in care: D - masa dobanzii; d - rata dobanzii; C - marimea creditului; T - timpul imprumutului socotit in ani.

De exemplu, o suma de 10 milioane lei imprumutata pe 6 luni cu o rata a dobanzii de 50% va aduce creditorului o dobanda in suma de:

 milioane lei

Dobanda compusa are in vedere perioade mai mari de un an si presupune, implicit, procesul de capitalizare; se plateste dobanda la dobanda. Pentru a o determina, se calculeaza mai intai suma (S­n­) ce revine creditorului peste n ani de imprumut a sumei C, dupa formula:

                           (10.3.)

De aici plecand:

                                 (10.4.)

Rata dobanzii (d) reprezinta pretul imprumutului a o suta unitati monetare pe timp de un an. Se determina ca raport procentual intre marimea absoluta a dobanzii si cea a creditului, dupa formula:

                                 (10.5.)

Distingem, apoi dobanda nominala si dobanda reala.

Dobanda nominala reprezinta castigul creditorului exprimat in unitati monetare, sau in termeni nominali. Desi moneda reprezinta unitatea de masura general valabila, puterea ei de cumparare poate fi afectata de inflatie. In acest context cel care a renuntat la o placere prezenta pentru una viitoare vrea sa stie care este pretul real al acestui sacrificiu si daca acesta a meritat. Ca sa afle, determina rata reala a dobanzii care exprima randamentul real al capitalului imprumutat, adica, ce volum de bunuri va obtine maine in schimbul celor la care a renuntat astazi.

Rata reala a dobanzii (r) se determina prin diferenta dintre rata nominala (i) si rata inflatiei ():

                  (10.6)

Relatia dintre rata nominala si cea reala a dobanzii pune intotdeauna problema actualizarii fluxurilor de venituri viitoare pe care un capital imprumutat le poate produce. Intrucat renunta la bunuri prezente pentru bunuri viitoare, orice persoana este interesata sa afle valoarea curenta a unor castiguri pe care le obtine in viitor ca urmare a investitiei facute pe seama amanarii consumului. Problema consta, de fapt, in a determina suma de bani care ar fi suficienta astazi pentru a genera un anumit flux de venituri la dimensiunile actuale ale ratei dobanzii.

In cazul in care pe intreaga durata de imprumut a capitalului castigul anual (A) este acelasi iar rata dobanzii (i) ramane neschimbata, valoarea actualizata (V_a) se determina dupa formula:

                    (10.7.)

Atunci cand fluxurile anuale de venit variaza pe anumite intervale de timp, iar de la un interval la altul rata dobanzii se modifica, formula de calcul devine:

           (10.8)

unde:

- A₁, A₂, A_n, reprezinta veniturile viitoare dobandibile in intervalele de timp 1, 2, n

- i reprezinta rata dobanzii constanta doar pentru un anumit interval de timp (1, 2, n)

Privita ca expresie a randamentului global² al capitalului imprumutat, dobanda apare ca un castig brut. Dupa plata impozitului, castigul devine net. De obicei, dobanda se impoziteaza prin procedeul numit la sursa.

In functie de durata imprumutului, dobanda poate fi pe termen scurt sau pe termen lung. Apoi, pe durata imprumutului dobanda poate ramane fixa, stabilita initial prin clauzele contractului de imprumut sau variabila, in functie de conditiile pietei. Mai amintim ca dobanda poate varia in functie de gradul de risc. Pentru imprumuturi in conditii relativ sigure si cu bonitate certa si recunoscuta a partenerilor, dobanda este mai mica. Riscul ridicat implica si o rata a dobanzii pe masura. De retinut ca in mod normal dobanda nu include primele sau alte cheltuieli legate de supravegherea sau recuperarea capitalului imprumutat in conditii de risc deosebit. Daca le cuprinde, acestea formeaza falsa dobanda.