Tratamentele neomenoase

Tratamentele neomenoase

1. Continutul legal

Infractiunea este prevazuta in art. 358 C. pen., cu urmatorul continut: supunerea la tratamente neomenoase a ranitilor ori bolnavilor, a membrilor personalului civil sanitar sau al Crucii Rosii ori al organizatiilor asimilate acestora, a naufragiatilor, a pri­­zo­nierilor de razboi si in general a oricarei alte persoane cazute sub puterea ad­ver­­sarului ori supunerea acestora la experiente medicale sau stiintifice care nu sunt justificate de un tratament medical in interesul lor.

In alin. (2) se incrimineaza savarsirea fata de persoanele aratate in alineatul pre cedent a vreuneia din urmatoarele fapte

a) constrangerea de a servi in fortele armate ale adversarului;

b) luarea de ostateci;

c) deportarea;

d) dislocarea sau lipsirea de libertate fara temei legal;

e) condamnarea sau executia fara o judecata prealabila efectuata de un tribunal constituit in mod legal si care sa fi judecat cu respectarea garantiilor judiciare funda­mentale prevazute de lege.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic specific il constituie relatiile sociale pri­vind respectarea normelor de purtare a razboiului, in concordanta cu normele juridice internationale instituite si obligatorii pentru statele si persoanele fizice angajate in razboi.

De asemenea, obiectul juridic specific mai este constituit si din relatiile sociale privitoare la viata, integritatea corporala, sanatatea, libertatea si dreptul la judecata legala a persoanelor cazute sub puterea dusmanului[1].

b) Obiectul material este constituit de corpul in viata al persoanelor enumerate in art. 358 alin. (1) si anume: raniti, bolnavi, membrii personalului civil sanitar al Crucii Rosii si organizatiilor asimilate, naufragiati, prizonierii de razboi, orice alte persoane cazute sub puterea adversarului.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al acestei infractiuni poate fi orice per­soa­na, legea necerand o calitate speciala. Totusi, se poate face o oarecare particula­rizare, in sensul ca subiectul activ poate fi un militar al armatei straine sub puterea careia se afla prizonierii, naufragiatii etc., o persoana cu functie de conducere in acea armata, sau chiar persoane civile care slujesc puteri adverse, care au anumite calitati (specialisti in domeniul medical care fac experiente medicale pe corpurile unor persoane enumerate anterior).

Participatia este posibila in toate formele, coautorat, instigare, complicitate.

Daca savarsirea unora dintre activitatile incriminate se face la ordinul unei per­soane de rang superior celei care executa, aceasta va raspunde in calitate de insti­gator, iar executantul nemijlocit in calitate de autor.

b) Subiect pasiv este o persoana: ranit, bolnav, naufragiat, prizonier de razboi etc. Subiect pasiv al acestei infractiuni, dar intr-un plan mai indepartat, poate fi chiar comunitatea umana in dispretul careia se savarsesc asemenea fapte.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material se prezinta sub mai multe modalitati, si anume: supunerea la rele tratamente, supunerea la experiente medicale sau stiinti­fice care nu sunt justificate de un tratament medical conform art. 358 alin. (1).

A supune la rele tratamente inseamna a desfasura unele activitati cu efecte di­recte asupra sanatatii, integritatii corporale sau chiar a vietii. De exemplu, comite in­frac­tiunea sub aceasta forma o persoana care, avand o functie de comanda intr-o unitate militara in timp de razboi, supune la rele tratamente pe prizonieri, in sensul ca nu le da hrana, imbracaminte, locuinta, asistenta medicala corespunzatoare[2].

Cu alte cuvinte, un tratament are caracter neomenos in masura in care este greu sau imposibil de suportat fizic sau moral.

Infractiunea mai poate fi comisa si prin supunerea la experiente medicale sau stiintifice care nu sunt justificate de un tratament medical in interesul ranitilor, bolna­vilor etc., ci prin care dimpotriva se urmareste distrugerea acestora.

Prin efectuarea acestor experiente s-ar mai putea urmari si evidentierea unor descoperiri stiintifice uneori necesare progresului medicinii, dar cu toate acestea nu se justifica experientele pe persoane vii, mai ales avand calitatea de bolnavi, raniti, naufragiati, prizonieri de razboi, membri ai Crucii Rosii etc. Pe de alta parte, in nici o tara, chiar pe timp de pace, experimentele pe oameni nu sunt permise, apelandu-se de cele mai multe ori la experientele pe animale si uneori pe cadavre.

In modalitatea prevazuta in alin. (2) elementul material poate consta in constran­gerea de a servi in fortele armate ale adversarului, luarea de ostatici, deportarea, dislocarea, lipsirea de libertate fara temei legal, condamnarea sau executarea unei persoane fara respectarea legii.

Constrangerea priveste o persoana apta de a face parte din fortele armate ale adversarului, iar in concret se poate infatisa sub forma constrangerii fizice (violente) sau psihice (amenintari).

Luarea de ostatici presupune lipsirea de libertate a unui grup de persoane, drept represalii sau pentru a impune adversarului o anumita rezolvare. De regula, partea adversa care a luat ostatici ameninta cealalta parte cu uciderea acestora pana cand li se rezolva o anumita doleanta. De regretat este faptul ca uneori ostaticii sunt ucisi, faptele acestea cu greu putand fi dovedite si pedepsite.

Deportarea presupune mutarea fortata a unui grup de persoane (nu are impor­tanta numarul persoanelor deportate) de pe teritoriul unui stat pe teritoriul statului advers ori pe teritoriul unui stat tert.

Dislocarea presupune tot o mutare fortata dintr-o localitate in alta, dar in interiorul aceluiasi stat, nedepasindu-se granitele legale ale acestuia.

Lipsirea de libertate fara temei legal nu trebuie confundata cu luarea de ostatici, iar in concret ea se realizeaza prin internarea unor persoane in lagare sau in alte locuri de detinere. Dupa cum am aratat, lipsirea de libertate trebuie sa aiba carac­ter nelegal, sa nu se intemeieze pe vreo dispozitie legala interna sau internationala in vigoare la acel moment.

Lagarele sau locurile de detinere de regula se afla pe teritoriul statului advers.

In sfarsit, tratamentele neomenoase pot fi savarsite si prin condamnarea si executarea unei persoane fara o judecata efectuata de un tribunal legal constituit si care sa fi judecat cu respectarea unor garantii fundamentale ale dreptului la aparare prevazute de lege.

Prin conventiile internationale chiar se interzice infiintarea de tribunale pentru jude­carea anumitor cauze. Intotdeauna tribunalele trebuie sa fie legal constituite, adica sa fie infiintate si sa-si desfasoare activitatea in baza legii.

In art. 358 alin. (2) lit. e) se foloseste expresia "garantii judiciare fundamentale", prin aceasta intelegandu-se acele garantii pe care le presupune un proces penal in vederea aflarii adevarului, cu asigurarea dreptului la aparare ca premisa a pronuntarii unei solutii corecte, juste, bazate pe lege si adevar.

In lumina celor prezentate anterior, consideram ca infractiunea subzista chiar in situatia cand cauza este judecata de un tribunal legal constituit, dar fara asigurarea garantiilor judiciare fundamentale.

Executia echivaleaza cu suprimarea vietii persoanei judecate, cu titlu de pe­deapsa.

b) Urmarea imediata. Prin comiterea acestei infractiuni se creeaza o stare de peri­col pentru omenire, un pericol la adresa umanitatii in general.

In acelasi timp, savarsirea vreuneia din modalitatile elementului material poate sa duca dupa caz si la unele urmari concrete, cum ar fi: moartea, vatamarea corporala ori lipsirea de libertate a uneia sau mai multor persoane aflate in puterea adver­sa­rului.

Legea nu conditioneaza existenta infractiunii de producerea vreunui rezultat de­ter­minat, urmarea rezultand din insasi savarsirea actiunii incriminate.

Fiind o infractiune de pericol, nu se pune problema stabilirii legaturii de cauza litate.

B. Latura subiectiva. Infractiunea, sub aspectul vinovatiei, se savarseste sub for­ma intentiei directe sau indirecte.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare sunt posibile, dar nu se pedepsesc. Tentativa se pedepseste, conform art. 361 alin. (1) C. pen.

Infractiunea se consuma in momentul realizarii in intregime a uneia din actiunile incriminate, implicit prin producerea urmarilor specifice fiecareia dintre acestea.

B. Modalitati. In afara modalitatilor normative prevazute in art. 358 alin. (1) si (2) C. pen. infractiunea presupune si doua modalitati agravate prevazute in alin. (3) si (4) ale art. 358 C. pen.

Conform art. 358 alin. (3), infractiunea de tratamente neomenoase consta in tortu rarea, mutilarea sau exterminarea persoanelor prevazute in art. 358 alin. (1) C. pen. A tortura inseamna a produce unei persoane suferinte puternice fizice ori psihice uneori pentru a se obtine marturii, iar alteori urmarindu-se ca fapta sa aiba caracter intimidant asupra victimelor si asupra altor persoane.

A mutila inseamna a produce o vatamare corporala grava, constand in pierderea unui organ sau simt, incetarea functionarii acestora, o infirmitate fizica sau psihica permanenta sau intr-o slutire.

Exterminarea presupune suprimarea vietii uneori prin metode si mijloace care produc suferinte deosebite victimei si oroare celor care au luat cunostinta de mo­dalitatea de executie.

Conform art. 358 alin. (4), faptele prevazute anterior, savarsite in timp de razboi, sunt mai grave.

Prin expresia "timp de razboi" se intelege, conform art. 153 C. pen., intervalul de timp de la declararea mobilizarii pana la trecerea armatei la starea de pace.

C. Sanctiuni. In modalitatile normative prevazute in art. 358 alin. (1) si (2) faptele se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani. In caz de tentativa pedeapsa este de la 2 ani si 6 luni la 7 ani si 6 luni.

Pentru modalitatea prevazuta la alin. (3) pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 ani. In caz de tentativa pedeapsa este de la 7 ani si 6 luni la 12 ani si 6 luni sau intre 10 si 25 ani, cand instanta face aplicare a regulilor privind pe­depsirea tentativei avand ca baza de referinta pedeapsa detentiunii pe viata
(art. 21 C. pen. ultima parte).

Tratamentele neomenoase savarsite in timp de razboi se pedepsesc cu deten­tiunea pe viata ca pedeapsa unica.