Serviciile publice centrale de stat

Serviciile publice centrale de stat

1 Consideratii generale cu privire la serviciile publice centrale de stat

Se stie ca administratia publica reprezinta sistemul in care se desfasoara activitatea de organizare a executarii si de executie concreta a legii. Aceasta activitate se realizeaza de catre autoritatile administrative centrale sau locale, putand avea caracter:

􀂉 de dispozitie - reglementari elaborate si emise pe baza de lege si in interesul executiei legii;

􀂉 de prestatie - servicii publice de interes general sau local.

Avand in vedere faptul ca nevoile si cerintele societatii in general sau ale fiecarui cetatean in parte sufera modificari frecvente in timp si spatiu, administratia publica trebuie sa aiba un caracter dinamic sa se adapteze la aceste realitati, fapt pentru care isi creaza si organizeaza structuri care sa raspunda acestor cerinte si nevoi reclamate de societate. Aceste cerinte si nevoi pot fi:

􀂉 generale - la nivelul intregii comunitati organizate de catre stat (aparare, ordine publica, educatie, sanatate);

􀂉 specifice - la nivelul colectivitatilor din judete, orase sau comune (alimentare cu apa, gaze, lumina, energie termica, salubrizare).

Autoritatile administrative au menirea de a transpune in practica prevederile legii, executand-o sau organizand executarea acesteia. In acest scop, ele dispun de resurse (financiare, materiale, umane) si de competente atribuite corespunzator sarcinilor ce revin fiecareia. Varietatea si complexitatea acestor sarcini, precum si nevoia sporita de eficientizare a activitatilor administrative au impus structurarea sistemului administratiei publice pe mai multe paliere carora li s-au atribuit nivele de competenta si, implicit, de decizie adecvate. Datorita mobilitatii in timp si spatiu a cerintelor si nevoilor societatii, colectivitatilor si cetatenilor, evolutia autoritatilor administrative este continua, atat in organizare, cat si in activitate.

Pe masura modificarii cerintelor si nevoilor, dorintelor si aspiratiilor, apar noi servicii, altele dispar, iar altele isi modifica parametrii de functionare.

In prezent, administratia publica din Romania este structurata pe doua mari nivele:

􀂉 administratia publica de stat, care poate presta servicii publice centrale sau teritoriale;

􀂉 administratia publica locala.

Serviciile publice cu caracter de stat sunt realizate si furnizate de administratia centrala si ele au existat in tarile romane inca inainte de organizarea guvernului ca organ de stat.

2 Categorii de institutii prestatoare de servicii publice centrale

Institutiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale sunt:

􀂉 Presedentia Romaniei prin administratia prezidentiala;

􀂉 Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernului;

􀂉 Administratia centrala de specialitate prin intermediul ministerelor, autoritatilor subordinate ministerelor si autoritatilor autonome.

2.1 Presedintia Romaniei - Administratia Prezidentiala

Presedintia Romaniei este o institutie publica care functioneaza in baza Constitutiei, a Decretului Lege nr. 92/1990 si a Legii nr. 114 din 6 iulie 1994 si are ca scop asigurarea exercitarii de catre Presedintele Romaniei a prerogativelor care ii sunt stabilite prin Constitutie si prin legi. Prin institutia "Presedintia Romaniei" in sensul legii, intelegem serviciile publice aflate la dispozitia Presedintelui Romaniei, pentru indeplinirea atributiilor sale. Aceste servicii publice au rolul de a stabili relatii de colaborare cu autoritatile publice si de a primi sprijinul acestora in vederea infaptuirii prerogativelor si exercitarii competentelor care ii revin Presedintelui Romaniei.

Presedintele Romaniei indeplineste urmatoarele roluri (art. 80, alin. 1 si 2 din Constitutia Romaniei):

􀂉 reprezinta statul roman,

􀂉 garanteaza independenta nationala, unitatea si integritatea teritoriala a tarii,

􀂉 vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice,

􀂉 are functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

Pentru exercitarea de catre Presedintele Romaniei a prerogativelor care ii sunt stabilite prin Constitutia Romaniei si alte legi, s-a organizat si functioneaza Administratia prezidentiala1, care este o institutie publica cu personalitate juridica.

Prin Administratie prezidentiala se intelege serviciile publice aflate la dispozitia Presedintelui Romaniei, pentru indeplinirea atributiilor sale.

Compartimentele si functiile din structura Administratiei prezidentiale, organizarea, functionarea si atributiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare a Administratiei prezidentiale, care se aproba de Presedintele Romaniei.

Personalul Administratiei prezidentiale este alcatuit din:

􀂃 persoane detasate, la cererea Presedintelui Romaniei, din ministere si alte autoritati publice

􀂃 persoane incadrate direct pe functiile sau posturile pe care urmeaza sa le indeplineasca.

Functiile de conducere specifice din cadrul Administratiei prezidentiale sunt urmatoarele:

􀂃 consilier prezidential cu rang de ministru

􀂃 consilier de stat cu rang de secretar de stat.

Numirea sau eliberarea din functie a consilierilor prezidentiali se face de catre Presedintele Romaniei.

Structura organizatorica a Administratiei prezidentiale se prezinta astfel:

A. Departamentul Politic este structura Administratiei prezidentiale menita sa sustina si sa promoveze actiuni si initiative de aplicare a Programului Presedintelui in domeniul politicii interne, in relatiile constitutionale ale Presedintelui Romaniei cu Parlamentul, Guvernul, societatea civila, organizatiile profesionale si non-guvernamentale, institutiile culturale si de cult religios, organizatiile de tineret si studenti.

Departamentul Politic are atributii in urmatoarele sectoare de activitate:

􀂉 Relatia cu Parlamentul, Guvernul si Administratia publica locala;

􀂉 Analiza politica interna, relatii cu partidele politice parlamentare si neparlamentare;

􀂉 Tineret, sport si organizatii neguvernamentale pentru tineret.

B. Departamentul Relatii Internationale este compartimentul de specialitate din cadrul Administratiei Prezidentiale care sustine actiunile Presedintelui Romaniei in calitatea sa de reprezentant al statului roman in raporturile internationale, printr-o activitate de fundamentare, analiza si sinteza in materie de politica externa. DRI coordoneaza pregatirea si realizarea vizitelor oficiale ale Presedintelui Romaniei in strainatate, precum si a primirilor acordate de Presedintele Romaniei invitatilor straini.

C. Departamentul Strategii Economice si Sociale asigura servicii de specialitate Administratiei Prezidentiale in domeniile economic si social.

Departamentul strategii economice si sociale este format din cinci compartimente, si anume:

a) Strategii economice;

b) Strategii in domeniul social;

c) Dezvoltare regionala si cooperare economica internationala;

d) Investitii de capital strain;

e) Societatea informationala, stiinta si cercetare stiintifica.

D. Departamentul Comunicare Publica este format din patru compartimente:

a) Mesaje speciale si analiza politica a continutului presei;

b) Biroul de Presa;

c) Administrare pagina internet si posta electronica;

d) Compartimentul Buletin Informativ, Documentare-Biblioteca.

E. Departamentul Financiar si de Logistica are urmatoarele atributii:

. asigura resursele financiare si materiale pentru functionarea Administratiei Prezidentiale;

. urmareste executia bugetului de cheltuieli aprobat anual pentru Administratia Prezidentiala, prin legea bugetului de stat si intocmeste proiectul bugetului de cheltuieli pentru anul urmator celui in executie;

. gestioneaza, administreaza si utilizeaza creditele bugetare puse la dispozitia Administratiei Prezidentiale prin bugetul de stat, precum si a valorilor materiale existente in patrimonial acesteia cu exercitarea permanenta a controlului financiar preventiv propriu, precum si cel al Ministerului Finantelor Publice asupra tuturor operatiunilor financiare si de gestiune.

. coordoneaza, la nivelul Administratiei Prezidentiale, intreaga activitate financiar-contabila si de gestiune avand obligatia sa stabileasca normele de conduita in domeniu: baremuri de cheltuieli, normele de consum referitoare la achizitie, carburanti, energie termica si electrica etc.

F. Departamentul Securitatii Nationale isi desfasoara activitatea in cadrul a sase compartimente: informare si analiza, Legislatie militara, Situatii de criza care impun masuri deosebite, Politica militara, Aparare, siguranta nationala si ordine publica.

G. Departamentul Constitutional Legislativ are atributii in urmatoarele domenii de activitate: promulgarea legilor, revizuirea Constitutiei din initiativa Presedintelui Romaniei, Informarea Presedintelui Romaniei asupra desfasurarii procedurii legislative parlamentare, cererile de gratiere, numirea si revocarea sau eliberarea din functii publice, dizolvarea Parlamentului, masuri in domeniul apararii sau cu caracter exceptional, incheierea tratatelor internationale si trimiterea lor spre ratificare, intocmirea altor acte prezidentiale, referendum.

H. Cancelaria Ordinelor are ca atributii principale: evidenta documentelor, analiza documentelor, transmiterea documentelor, arhivarea documentelor.

I. Compartimentul Protocol. Atributiile Compartimentului Protocol cuprind toate  aspectele privind organizarea actiunilor care se desfasoara cu participarea directa sau in numele Presedintelui Romaniei.

Respectarea normelor interne si internationale unanim acceptate in domeniu, pentru transpunerea in practica a programului Presedintelui Romaniei, impune urmatoarele directii de actiune:

a) Primiri la Presedintele Romaniei, organizarea vizitelor sefilor de state in tara noastra.

b) Organizarea deplasarilor in tara si in strainatate.

c) Organizarea actiunilor cu ceremonial.

d) Activitate de secretariat.

J. Compartiment Personal - Organizare are ca principale atributii:

a) Organizarea

b) Evidenta de personal

Administratia prezidentiala stabileste relatii de colaborare cu autoritatile publice si primeste sprijinul acestora in vederea infaptuirii prerogativelor si exercitarii competentelor ce revin Presedintelui Romaniei.

2.2 Guvernul Romaniei

Guvernul Romaniei Guvernul este autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza in baza votului de incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.

Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social, precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale.

Guvernul exercita atat functii cu caracter administrativ, cat si functii cu caracter politic, dar nu putem stabili o distinctie clara intre acestea. In conformitate cu Constitutia, art. 101, alineatul 3, Guvernul Romaniei, se compune din prim-ministru, ministrii si alti membri stabiliti prin lege organica.

Structura organizatorica a Guvernului este formata din:

. aparatul de lucru al primului-ministru,

. Secretariatul General al Guvernului,

. departamente si alte asemenea structuri cu atributii specifice.

De asemenea, in directa coordonare a primului-ministru se afla Administratia Nationala a Rezervelor de Stat.

Aparatul de lucru al primului-ministru este o structura organizatorica fara personalitate juridica, alcatuita din:

. corpul de consilieri ai primului-ministru;

. corpul de control al primului-ministru;

. aparatul tehnic al corpului de consilieri;

. cabinetul primului-ministru;

. cancelaria primului-ministru;

. compartimentul cu probleme speciale;

. compartimentul documente secrete;

. compartimentul care asigura protocolul primului-ministru.

Activitatea corpului de consilieri si a aparatului tehnic al acestuia este coordonata de unul dintre consilieri, desemnat prin decizie a primului-ministru.

Secretariatul General al Guvernului are urmatoarele atributii principale:

a) asigura armonizarea proiectelor de acte normative inaintate de ministere;

b) urmareste modul de realizare a Programului de guvernare;

c) asigura, in domeniul sau de activitate, buna derulare a relatiilor cu Parlamentul si cu ministerele;

d) organizeaza si pregateste sedintele Guvernului;

e) asigura respectarea procedurilor privind pregatirea, elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative care se inainteaza Guvernului, precum si a procedurilor de supunere spre adoptare a acestora, potrivit reglementarilor in vigoare;

f) asigura reprezentarea Guvernului in fata instantelor judecatoresti, impreuna cu ministerele care au obligatia de a pune in executare hotararile Guvernului impotriva carora s-au formulat actiuni in justitie;

g) urmareste indeplinirea de catre organele de specialitate ale administratiei publice centrale a masurilor si a sarcinilor stabilite in cadrul sedintelor Guvernului;

h) elaboreaza proiectul bugetului anual pentru aparatul de lucru al Guvernului;

i) elaboreaza si urmareste realizarea planului de investitii, in domeniul sau de activitate;

j) executa operatiuni financiare privind fondurile aprobate in bugetul acestuia, destinate realizarii actiunilor initiate de structurile din aparatul de lucru al Guvernului;

k) organizeaza si desfasoara actiuni de relatii externe si de protocol la nivelul Guvernului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe;

l) coordoneaza activitatile unitatilor care functioneaza sub autoritatea sa.

In structura Secretariatului General al Guvernului functioneaza directii generale, directii, servicii, sectoare si birouri.

Secretariatul General al Guvernului coordoneaza in mod direct activitatea unor:

. organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

. regii autonome. Fata de aceste regii Secretariatul indeplineste atributiile prevazute de lege pentru ministrul de resort.

Departamentul este o structura organizatorica in aparatul de lucru al Guvernului, subordonat primului-ministru, fara personalitate juridica si unitati in subordine, care are rol de coordonare si sinteza in domenii de interes general, in conformitate cu atributiile Guvernului. Departamentul este condus de un demnitar care nu are calitatea de ordonator de credite. In exercitarea atributiilor care ii revin acesta poate emite ordine cu caracter individual.

Cele trei departamente ale aparatului de lucru al Guvernului sunt:

􀂉 Departamentul pentru Relatia cu Investitorii Straini se afla in subordinea directa a primului-ministru, ca structura specializata de elaborare, coordonare si realizare unitara a politicii de atragere a investitiilor straine cu o valoare de minimum 10 milioane dolari S.U.A. fiecare.

􀂉 Departamentul pentru Analiza Institutionala si Sociala.

􀂉 Departamentul de Control si Anticoruptie al Guvernului are competenta sa constate orice incalcare a prevederilor actelor normative in vigoare, in cadrul aparatului de lucru al Guvernului, in ministere, la alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, a ministerelor sau in coordonarea ori sub autoritatea acestora, precum si la autoritati administrative autonome.

Structura actualului Guvern, se prezinta dupa cum urmeaza:

Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Econimie si Finantelor

Ministerul Justitiei

Ministerul Apararii

Ministerul Internelor si Reformelor Administrative

Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Umane

Ministerul Transporturilor

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

Ministerul Culturii si Cultelor

Ministerul Sanatatii Publice

Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor

2.3 Administratia centrala de specialitate

Ministerele reprezinta o alta componenta a administratiei publice centrale, fiind institutii de specialitate ale acesteia, care sunt infiintate, organizate si conduse potrivit legii si care se subordoneaza Guvernului.

Ministrii raspund pentru intreaga activitate a ministerului pe care il conduc in fata Guvernului, iar ca membrii ai Guvernului in fata Parlamentului. Altfel spus, fiecare functie de ministru implica o dubla responsabilitate: raspunderea in fata puterii legislative datorita investirii in functie de catre Parlament si raspundere in fata Guvernului datorita rolului pe care-l are Guvernul in exercitarea administratiei publice pe intreg teritoriul tarii, in toate domeniile si sectoarele de activitate.

Ministerele conduc din punct de vedere administrativ, serviciile publice cuprinse in sfera de competenta, asigurand: legatura dintre politic si administrativ; organizarea si functionarea serviciilor publice ale ministerului; gestiunea financiara a fondurilor publice prin buget.

Ministrii iau, deci, decizii operative in problemele din ramura de activitate pe care o reprezinta, propun adoptarea de masuri ce intra in atributia Guvernului, reprezinta ministerele in raporturile cu Guvernul, cu celelalte ministere si autoritati de stat din tara noastra sau din alte tari, dispun de fonduri banesti si mijloace materiale incredintate ministerului in conditiile legii.

Ministrii sunt ajutati in munca lor de secretari si subsecretari de stat si au ca organ consultativ colegiul ministerului, organ in care ministrii ocupa functia de presedinte. Datorita faptului ca fiecare minister are atributii specifice date de propriul domeniu de activitate si structura organizatorica este diferita de la un minister la altul. Aceasta structura este prevazuta in actele de infiintare, organizare si functionare. Exista elemente comune ce se regasesc in structura organizatorica a fiecarui minister si anume: departamente, directii generale, directii, servicii, birouri.

Aceste subdiviziuni pot fi impartite la randul lor in doua categorii: subdiviziuni de specialitate si subdiviziuni functionale. In fapt, diferentele de structura dintre un minister si altul constau in numarul de elemente componente si in caracteristicile subdiviziunilor de specialitate. Subdiviziunile functionale se intalnesc in cadrul fiecarui minister, activitatea lor fiind in legatura cu toate sectoarele ministerului respectiv, in aceasta categorie intrand subdiviziuni ca: secretariat, personal, financiar, contabilitate.

Personalul ministerelor se compune din urmatoarele categorii:

􀂉 personal de conducere,

􀂉 personal de conducere de specialitate,

􀂉 personal de executie administrativa,

􀂉 personal de deservire.

Ministerele au atributii comune ce deriva din locul si rolul pe care acestea il au in sistemul autoritatilor administratiei publice centrale, ca autoritati subordonate nemijlocit Guvernului, care asigura realizarea programului sau de guvernare. Aceste atributii comune pot fi grupate in mai multe categorii:

􀂉 atributii care privesc organizarea executarii legilor, hotararilor si ordonantelor Guvernului,

􀂉 atributii care privesc activitatea economica si sociala,

􀂉 atributii privind realizarea politicii externe,

􀂉 atributii privind propria lor organizare si functionare.

Asa cum s-a precizat, ministerele, in calitatea lor, de organe de specialitate ale administratiei publice centrale, participa in domenii distincte la realizarea programului propus de Guvern. Aceasta participare pe domenii distincte, poate determina realizarea unei clasificari a ministerelor in trei mari categorii, in functie de specificul activitatii lor:

􀂉 ministere cu activitate economica;

􀂉 ministere cu activitate socio-culturala si stiintifica;

􀂉 ministere cu activitate politico-adinistrativa.

Alte autoritati de specialitate ale administratiei centrale

Celelalte autoritati centrale ale administratiei publice se impart in doua categorii:

􀂉 autoritati subordonate Guvernului;

􀂉 autoritati autonome.

Din prima categorie fac parte:

􀂉 Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor

􀂉 Agentia Nationala a Functionarilor Publici

􀂉 Directa Generala a Vamilor

􀂉 Directia Generala a Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat

􀂉 Garda Financiara

􀂉 Alte autoritati

Autoritatile administrative autonome nu se subordoneaza Guvernului, ministerelor sau altor organe centrale. Ele se grupeaza in doua categorii:

􀃄 Nominalizate in dispozitiile constitutionale, cum sunt:

􀂉 Consiliul Suprem de Aparare a Tarii

􀂉 Serviciul Roman de Informatii

􀂉 Curtea de Conturi

􀂉 Avocatul Poporului

􀂉 Consiliul Legislativ

􀂉 Curtea Constitutionala

􀂉 Serviciile Publice de Radio si Televiziune

􀃄 Nenominalizate prin Constitutie, care se infiinteaza prin lege organica, cum sunt: Consiliul

National al Cinematografiei, Consiliul National al Audiovizualului, Banca Nationala.