Serviciile publice din administratia locala

Serviciile publice din administratia locala

Administratia publica locala din Romania este reglementata, in principal, de Constitutie si de Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale. In plan secund exista multe alte reglementari care completeaza sau detaliaza cadrul legal in care se desfasoara activitatea autoritatilor locale. Acestor legi li se adauga ordonante si hotarari ale Guvernului, ordine ale ministerelor ce vizeaza direct sau indirect activitatea autoritatilor administrative locale. In plus, pentru aplicarea prevederilor legilor, ordonantelor si hotararilor de Guvern, autoritatile locale elaboreaza si emit propriile acte administrative care pot fi hotarari ale primarului sau dispozitii ale presedintelui consiliului judetean.

Potrivit reglementarilor Legii nr. 215/2001, autoritatile administratiei publice locale sunt:

- Consiliul local - autoritate deliberativa autonoma (care adopta hotarari), care functioneaza

in comuna, oras sau municipiu si are rolul de a solutiona problemele de interes local, dispunand de autonomie in ceea ce priveste rezolvarea treburilor publice ale comunitatii;

- Primarul - autoritatea executiva autonoma la nivelul comunei, orasului sau municipiului,

care are rolul de a actiona in vederea satisfacerii cerintelor si nevoilor membrilor comunitatii de catre care a fost ales si, in plus, actioneaza ca reprezentant al statului in unitatea administrative-teritoriala respectiva.

Comunele, oraele si municipiile au cate un primar si un viceprimar, municipiile resedinta de judet si sectoarele municipiului Bucuresti au cate un primar si un viceprimar, iar municipiul Bucuresti are un primar si doi viceprimari.

Primarul participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului local.

- Consiliul judetean - autoritate a administratiei publice judetene, are rolul de a coordona activitatea consiliilor comunale si orasenesti si este condus de un presedinte;

- Comisia judeteana consultativa - se organizeaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti si este formata din:

. prefect si presedintele consiliului judetean;

. subprefect si vicepresedintii consiliului judetean;

. secretarul general al prefecturii si secretarul general al judetului;

. primarul municipiului resedinta de judet, respectiv primarul general, viceprimarii si secretarul general al municipiului Bucuresti;

. primarii oraselor si comunelor din judet, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti;

. sefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti;

. sefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, respective al Consiliului General al Municipiului Bucuresti;

. conducatorii regiilor autonome de interes judetean, ai sucursalelor regiilor autonome de interes national si ai societatilor nationale din judetul respectiv sau din municipiul Bucuresti, precum si conducatorii altor structuri organizate in judet sau in municipiul Bucuresti.

Comisia judeteana consultativa face legatura intre administratia locala numita (de catre puterea centrala) si cea autonoma (aleasa de catre colectivitatile locale). Comisia consultativa dezbate si isi insuseste prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament. Acest program se comunica serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, filialelor din judet ale regiilor autonome sau ale societatilor nationale, regiilor autonome de interes local si societatilor comerciale si serviciilor publice de interes local interesate, precum si autoritatilor administratiei publice locale si judetene.

In cadrul reuniunilor comisiei consultative pot fi convenite si alte actiuni ce urmeaza sa fie intreprinse de prefect si de serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate organizate in judet, pe de o parte, si de consiliul judetean si serviciile publice de sub autoritatea acestuia, pe de alta parte, in scopul armonizarii masurilor prevazute in Programul de guvernare cu activitatile desfasurate de autoritatile administratiei publice locale si judetene, in conformitate cu atributiile si cu responsabilitatile ce le revin.

- Pentru dezbaterea si elaborarea unor solutii operative, precum si pentru informarea reciproca

cu privire la principalele actiuni ce urmeaza sa se desfasoare pe teritoriul judetului se constituie in fiecare judet un comitet operativ-consultativ, format din:

. prefect si presedintele consiliului judetean,

. subprefect si vicepresedintii consiliului judetean,

. secretarul general al prefecturii,

. secretarul general al judetului

. primarul municipiului resedinta de judet.

In municipiul Bucuresti comitetul operativ-consultativ este format din:

. prefect si primarul general al Capitalei,

. subprefectii si viceprimarii municipiului Bucuresti,

. secretarul general al prefecturii si secretarul general al municipiului Bucuresti,

. primarii sectoarelor municipiului Bucuresti.

Principii de organizare si functionare ale administratiei publice locale

In Legea 215/2001 sunt formulate principiile pe care se intemeiaza administratia publica din unitatile administrativ - teritoriale din Romania, si anume:

1. Principiul autonomiei locale. Conform art. 3, alin 1 "prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice".Acest drept se exercita de catre consiliile locale si primari, precum si de catre consiliile judetene acestea fiind autoritati ale administratiei publice locale.

Trebuie spus ca autonomia locala este administrativa si financiara si ea se exercita pe baza si in limitele prevazute de catre lege. Ea priveste organizarea, functionarea, competentele, atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului sau judetului. Autonomia locala este determinata de o serie de factori cum sunt: traditia istorica, cadrul geografic, resursele economice, gradul de pregatire civica sau politica, nivelul atins de reglementarile nationale si internationale.

2. Principiul descentralizarii serviciilor publice. Principiul descentralizarii serviciilor publice este un principiu esential al autonomiei locale si consta in organizarea, functionarea, controlul si desfiintarea serviciilor publice de catre autoritatile administratiei locale.

Principiul descentralizarii prezinta doua forme

a) descentralizarea teritoriala;

b) descentralizarea tehnica.

Descentralizarea teritoriala presupune existenta unor autoritati locale alese care detin competenta materiala generala si a unor interese comune ale locuitorilor dintr-o zona geografica, interese care determina probleme locale din diferite domenii de activitate. Concentrarea cetatenilor in jurul unor interese este superficiala intr-o aglomerare urbana sau la nivel de regiune si mai puternica intr-o localitate rurala.

Descentralizarea tehnica presupune prestarea unor servicii publice din masa serviciilor centralizate de catre persoane morale de drept public numite stabilimente publice locale. Descentralizarea tehnica corespunde unei repartizari echilibrate a functiilor intre diferite ramuri industriale. Descentralizarea este apreciata ca fiind o problema de natura administrativa spre deosebire de federalism care este de natura politica.

3. Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale. Consiliile locale si judetene, precum si primarii si Consiliul General al Municipiului Bucuresti se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Viceprimarii, presedintele si vicepresedintii consiliului judetean se aleg prin vot indirect.

Consiliile locale si judetene se aleg pe circumscriptii electorale prin vot exprimat pe baza  scrutinului de lista, iar primarii comunelor si oraselor se aleg pe circumscriptii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului universal.

Totodata, pentru a fi ales consilier sau primar, candidatul trebuie sa respecte anumite conditii de eligibilitate:

. calitatea de alegator - cetatenii romani care au implinit varsta de 18 ani (inclusiv cei care implinesc aceasta varsta in ziua alegerilor);

. dreptul de a fi ales - cetatenii romani cu drept de vot, care au implinit varsta de cel putin 23 de ani, daca nu le este interzisa asocierea in partide politice;

. domiciliul in tara, pe teritoriul unitatii administrativ - teritoriale pentru care candideaza.

4. Principiul legalitatii Potrivit acestui principiu toate subiectele de drept - persoane fizice, juridice, autoritati ale administratiei publice locale - trebuie sa se supuna legalitatii si sa se conformeze acesteia. Acest principiu are in vedere toate aspectele organizatorice si functionale prin care se infaptuieste administratia publica in unitatile administrativ - teritoriale si anume: alegerea, constituirea, componenta, organizarea, functionarea si activitatile acestor autoritati. Principiul legalitatii presupune ca toate aceste elemente sa fie in conformitate, in primul rand cu prevederile constitutionale, cu legile, dar si cu celelalte acte normative bazate pe lege.

5. Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Problemele care sunt discutate intotdeauna in sedinta publica si in legatura cu care primarul poate propune consultarea cetatenilor prin referendum sunt:

. bugetul local;

. administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului;

. participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera;

. organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului;

. asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine.

1 Categorii de servicii publice locale

Autoritatile administratiei publice locale pot infiinta servicii publice in conditiile Legii nr. 215/2001 in orice domeniu de activitate. Pentru functionarea normala a oricarei comunitati, sunt necesare o serie de activitati specifice de interes general, cum ar fi alimentarea cu apa, transportul de energie termica, distribuirea gazelor, canalizare, salubritate etc. Aceste activitati care satisfac interese generale trebuie asigurate de catre autoritatile publice locale in virtutea faptului ca ele raspund fata de cetatenii care le-au desemnat pentru a le reprezenta interesele. Ca atare, serviciul public este mijlocul administratiei prin care se presteaza cetatenilor servicii de interes general, in regim de putere politica.

Infiintarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autoritatilor deliberative, respectiv al consiliilor locale, iar organizarea si functionarea lor constituie atributul autoritatilor executive, adica al prefectilor si primarilor.

In categoria serviciilor publice locale se includ:

- servicii publice cu caracter statal;

- serviciile comunitare (infiintate la nivel local, dar si judetean);

- servicii publice de gospodarie comunala;

- alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor de gospodarie comunala);

- servicii publice comerciale;

- serviciul public pentru activitati culturale.

1.1 Serviciile publice cu caracter statal

Serviciile publice cu caracter statal sunt:

- serviciul de paza, asigurat de corpul gardienilor publici;

- serviciul public de protectie civila;

- serviciul de autorizare a constructiilor.

Serviciul de paza asigurat de corpul gardienilor publici

Corpul gardienilor publici functioneaza in baza Legii nr. 26/1993 si are ca sarcina cresterea eficientei pazei bunurilor si a activitatilor de aparare a ordinii si linistii publice, a vietii si integritatii persoanelor.

Infiintarea, organizarea si controlul corpurilor de gardieni publici revine autoritatii administratiei publice locale. Corpul gardienilor publici isi desfasoara activitatea ca un serviciu public comercial, pe baza de contracte incheiate cu administratia locala, cu agentii economici publici sau privati, cu institutiile publice, precum si cu alte persoane fizice sau juridice.

Serviciul public de paza prin intermediul gardienilor realizeaza mai multe atributii:

- incheierea contractelor cu beneficiarii serviciilor de paza oferite de gardienii publici;

- incadrarea cu personalul necesar, instruirea lui si echiparea corespunzatoare;

- participarea la apararea ordinii si linistii publice;

- prevenirea si combaterea infractiunilor si a altor fapte ilicite etc.

Serviciul public de protectie civila

Serviciul public de protectie civila functioneaza in baza Legii nr. 106/1996, este parte componenta a apararii nationale si cuprinde ansamblul masurilor adoptate si activitatilor desfasurate in scopul asigurarii protectiei populatiei, bunurilor materiale, a valorilor culturale si a factorilor de mediu in caz de razboi sau dezastre.

Principalele atributii ale acestui serviciu public constau in:

- prevenirea populatiei asupra atacurilor inamice din aer sau asupra dezastrelor si protejarea ei impotriva efectelor acestora;

- asigurarea protectiei bunurilor materiale si a valorilor culturale;

- participarea cu forte si mijloace specifice la pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare.

Formatiunile de protectie civila sunt forte specializate de interventie care participa la limitarea si inlaturarea urmarilor atacurilor teroriste, inamice sau a dezastrelor. Aceste formatiuni de protectie civila se organizeaza la nivelul tuturor autoritatilor administrativ-teritoriale, care aproba structura organizatorica a acestui serviciu, repartizeaza fondurile banesti necesare prin bugetul local, aproba metodologia de instiintare si alarmare in localitate, precum si masurile propuse de seful protectiei civile pentru inlaturarea urmarilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer.

Serviciul de autorizare a constructiilor

Executarea constructiilor, indiferent de destinatia lor, se poate face numai pe baza actului administrativ de autoritate emis in concordanta cu normele legale referitoare la proiectarea, amplasarea, executarea si functionarea constructiilor.

Autorizatia de construire este actul de autoritate al administratiei publice locale prin care se asigura respectarea normelor legale in domeniul constructiilor.

Aceasta autorizatie se elibereaza de catre administratia publica pe baza certificatului de urbanism, a titlului de proprietate si a proiectului prezentat si da dreptul persoanelor fizice sau juridice sa execute constructii in termenul stipulat.

Terenurile ce apartin domeniului privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale destinate executarii constructiilor pot fi concesionate prin licitatie publica in conditiile incadrarii in planurile de urbanism.

1.2 Serviciile comunitare infiintate la nivel local si judetean

Potrivit reglementarilor inscrise in O.G. nr.84/3 august 2001, serviciile comunitare care pot fi constituite la nivel local si judetean sunt: serviciile privind evidenta populatiei, serviciile privind evidenta pasapoartelor, serviciile pentru situatii de urgenta si serviciile comunitare pentru cadastru si agricultura.

Serviciile comunitare privind evidenta populatiei

Serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor sunt organizate la nivelul consiliilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si la nivelul consiliilor judetene, respectiv al municipiului Bucuresti.

Serviciile publice comunitare asigura intocmirea, pastrarea, evidenta si eliberarea, in sistem de ghiseu unic, a actelor de stare civila, cartilor de identitate, cartilor de alegator, listelor electorale permanente, permiselor de conducere si certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor, precum si eliberarea pasapoartelor simple.

Coordonarea si controlul metodologic al serviciilor publice comunitare se asigura in mod unitar de Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor.

A. Serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor

Serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor se infiinteaza, in subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, prin reorganizarea compartimentelor de stare civila din aparatul propriu al consiliilor locale si a formatiunilor locale de evidenta a populatiei din structura Ministerului de Interne.

Serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor au urmatoarele atributii principale:

a) elibereaza, in sistem de ghiseu unic, certificatele de stare civila, cartile de identitate, cartile de alegator, pasapoartele simple, permisele de conducere si certificatele de inmatriculare a autovehiculelor;

b) inregistreaza actele si faptele de stare civila, precum si mentiunile si modificarile intervenite in statutul civil, in domiciliul si resedinta persoanei, in conditiile legii;

c) intocmesc si pastreaza registrele de stare civila, in conditiile legii;

d) intocmesc, completeaza, rectifica, anuleaza sau reconstituie actele de stare civila, precum si

orice mentiuni facute pe actele de stare civila si pe actele de identitate, in conditiile legii;

e) constituie, actualizeaza si administreaza Registrul local de evidenta a persoanei, care contine datele de identificare si de adresa ale cetatenilor avand domiciliul in raza de competenta teritoriala a serviciului public comunitar local respectiv;

f) furnizeaza, in conditiile legii, datele de identificare si de adresa ale persoanei catre autoritatile si institutiile publice centrale, judetene si locale, agentii economici si catre cetateni;

g) intocmesc listele electorale permanente;

h) constata contraventiile si aplica sanctiuni, in conditiile legii;

i) primesc cererile si documentele necesare in vederea eliberarii pasapoartelor simple, permiselor de conducere si certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si le inainteaza, dupa caz, serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor, respectiv serviciilor abilitate cu evidenta si producerea permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare;

j) primesc pasapoartele simple, permisele de conducere si certificatele de inmatriculare a autovehiculelor, intocmite de serviciile publice comunitare judetene, respectiv al municipiului

Bucuresti, pe care le elibereaza solicitantilor;

K) alte atributii specifice.

B. Serviciile comunitare judetene de evidenta a persoanelor

Serviciile publice comunitare judetene de evidenta a persoanelor se infiinteaza in subordinea consiliilor judetene, prin reorganizarea serviciilor de stare civila din aparatul propriu al consiliilor judetene, precum si a birourilor de evidenta a populatiei si regim permise de conducere si certificate de inmatriculare din cadrul serviciilor judetene de evidenta informatizata a persoanei din structura Ministerului de Interne.

Serviciile publice comunitare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, indeplinesc urmatoarele atributii principale:

a) constituie, actualizeaza si valorifica Registrul judetean de evidenta a persoanei si Registrul judetean de evidenta a permiselor de conducere si certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor;

b) coordoneaza si controleaza metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale;

c) controleaza modul de gestionare si de intocmire a registrelor de stare civila si a listelor electorale permanente de alegator;

d) asigura producerea si emiterea certificatelor de stare civila, a cartilor de identitate, a permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor, precum si a cartilor de alegator;

e) monitorizeaza si controleaza modul de respectare a prevederilor legale in domeniul asigurarii protectiei datelor referitoare la persoana;

f) gestioneaza resursele materiale si de dotare necesare activitatii proprii;

g) tin evidenta si pastreaza registrele de stare civila si efectueaza mentiuni pe acestea, conform comunicarilor primite.

Serviciile comunitare privind evidenta pasapoartelor

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor din cadrul prefecturilor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti asigura intocmirea, pastrarea, evidenta si eliberarea pasapoartelor simple. Coordonarea si controlul metodologic al acestor servicii se asigura de catre Directia generala pentru pasapoarte din cadrul Ministerului Administratiei Publice.

Ministerul Administratiei Publice, prin Directia generala pentru pasapoarte, asigura punerea in aplicare, intr-o conceptie unitara, a legislatiei in vigoare in domeniul pasapoartelor simple, precum si a programelor de reforma privind apropierea administratiei publice de cetatean.

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor au urmatoarele atributii principale:

a) solutioneaza cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple ori de prelungire a valabilitatii acestora, in conformitate cu prevederile legii, ale tratatelor si conventiilor internationale la care Romania este parte;

b) asigura eliberarea, in sistem de ghiseu unic, a pasapoartelor simple, in colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor din subordinea consiliilor municipale, orasenesti si comunale, precum si ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

c) administreaza, gestioneaza si valorifica registrele judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, de evidenta a pasapoartelor;

d) asigura inscrierea de mentiuni in pasapoarte, in conditiile legii;

e) organizeaza, la nivelul judetului si al municipiului Bucuresti, gestionarea si controlul eliberarii pasapoartelor.

Eliberarea pasapoartelor in sistem de ghiseu unic

Cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple ori de prelungire a valabilitatii acestora se depun de catre solicitanti la serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor in a caror raza isi au domiciliul. Serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor preiau cererile pentru eliberarea

pasapoartelor simple ori de prelungire a valabilitatii acestora si le transmit in mod operativ spre solutionare serviciilor publice comunitare de la nivelul judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti.

Serviciile publice comunitare analizeaza cererile si emit pasapoartele simple solicitate de cetateni sau, dupa caz, inscriu mentiunile necesare in acestea si le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor, care le elibereaza solicitantilor.

Serviciile comunitare pentru situatii de urgenta

Serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta se organizeaza in subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

Serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta au ca scopuri principale: apararea vietii, bunurilor si mediului impotriva incendiilor si dezastrelor, precum si realizarea masurilor de protectie civila.

Aceste servicii publice comunitare fac parte din fortele de protectie ale sistemului de securitate

nationala.

Serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta sunt profesioniste si voluntare.

A. Serviciile publice comunitare profesioniste se infiinteaza in subordinea consiliilor judetene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protectie civila, a grupurilor si brigazilor de pompieri militari. Serviciile publice comunitare profesioniste functioneaza ca institutii publice cu personalitate juridica.

B. Serviciile publice comunitare voluntare se organizeaza in subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili si a formatiunilor de protectie civila din subordinea acestora.

Pentru buna functionare a acestor servicii a fost infiintat Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta care este un organ de specialitate al administratiei publice centrale, demilitarizat, cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor.

Inspectoratul s-a infiintat prin preluarea de la Ministerul Administratiei si Internelor a structurii unificate, realizata prin reorganizarea Comandamentului Protectiei Civile si a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari.

Inspectoratul asigura, la nivel national, punerea in aplicare, intr-o conceptie unitara, a legislatiei in vigoare in domeniile date in competenta prin lege, precum si coordonarea si controlul metodologic al serviciilor publice comunitare.

Politia comunitara

Politia Romana face parte din Ministerul Administratiei si Internelor si este institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice.

Activitatea Politiei Romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii.

In municipii si orase functioneaza politii municipale si orasenesti, iar in comune, posturi de politie. In municipii pot fi infiintate sectii de politie, iar in comunele cu sate si catune dispersate pot fi infiintate birouri de politie.

La nivelul municipiului Bucuresti si al fiecarui judet functioneaza autoritatea teritoriala de ordine publica, organism cu rol consultativ, a carui activitate se desfasoara in interesul comunitatii.

Autoritatea teritoriala de ordine publica este constituita din:

􀂉 seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti sau al inspectoratului de politie judetean,

􀂉 un reprezentant al Corpului National al Politistilor,

􀂉 un subprefect,

􀂉 sase consilieri desemnati de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respective de consiliul judetean,

􀂉 seful Corpului gardienilor publici al municipiului Bucuresti sau al judetului,

􀂉 trei reprezentanti ai comunitatii, desemnati de catre primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv de presedintele consiliului judetean.

Autoritatea teritoriala de ordine publica este condusa de un presedinte ales cu votul majoritar din randul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau al consiliilor judetene pe o perioada de patru ani.

Autoritatea teritoriala de ordine publica are urmatoarele atributii:

a) contribuie la elaborarea planului de activitati si la fixarea obiectivelor si indicatorilor de performanta minimali, avand ca scop protejarea intereselor comunitatii si asigurarea climatului

de siguranta publica;

b) sesizeaza si propune masuri de inlaturare a deficientelor din activitatea de politie;

c) face propuneri pentru solutionarea de catre organele de politie a sesizarilor care ii sunt adresate, referitoare la incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;

d) organizeaza consultari cu membrii comunitatilor locale si cu organizatiile neguvernamentale cu privire la prioritatile sigurantei persoanei si a ordinii publice;

e) prezinta trimestrial informari in sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau ale consiliului judetean, dupa caz, asupra nivelului de asigurare a securitatii si sigurantei civice a comunitatii;

f) elaboreaza anual un raport asupra eficientei activitatii unitatilor de politie, care se da publicitatii.

Serviciile comunitare pentru cadastru si agricultura

La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale - comune, orase si municipii - s-au infiintat servicii comunitare pentru cadastru si agricultura.

Serviciile comunitare pentru cadastru si agricultura se constituie, dupa caz, in compartimente distincte, organizate in cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu personalitate juridica, in subordinea consiliilor locale, finantate din venituri extrabugetare si din subventii acordate de la bugetul local.

Indrumarea tehnico-metodologica a serviciilor comunitare pentru cadastru si agricultura se asigura de catre oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie si de catre directiile generale judetene pentru agricultura si industrie alimentara.

Serviciile comunitare pentru cadastru si agricultura au urmatoarele atributii principale:

a) participa la actiunea de delimitare a teritoriului administrativ al comunei, orasului sau municipiului si asigura conservarea punctelor de hotar materializate prin borne;

b) efectueaza masuratori topografice pentru punerea in posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar;

c) intocmesc fisele de punere in posesie;

d) constituie si actualizeaza evidenta proprietatilor imobiliare si a modificarilor acestora;

e) constituie si actualizeaza evidenta terenurilor care fac parte din domeniul public sau privat;

f) delimiteaza exploatatiile agricole din teritoriul administrativ al localitatilor;

g) fac propuneri si avizeaza proiectele de organizare si functionare a exploatatiilor agricole si aplica in teren elementele necesare pentru functionarea acestora - proiectarea si amenajarea retelei de drumuri si de alimentare cu apa, de irigatii;

h) urmaresc modul in care detinatorii de terenuri asigura cultivarea acestora;

i) furnizeaza date pentru completarea si tinerea la zi a registrului agricol;

j) acorda consultanta agricola, urmaresc aplicarea tehnologiilor adecvate si iau masuri de protectie fitosanitara;

k) acorda consultanta in domeniul zootehniei si asigura operatiunile de insamantare artificiala;

l) iau masuri pentru prevenirea imbolnavirii animalelor si asigura efectuarea tratamentelor in cazul imbolnavirilor;

m) intocmesc documentatiile necesare pentru acordarea de sprijin producatorilor agricoli, in conditiile prevazute de lege, si urmaresc realizarea acestor actiuni.

1.3 Servicii publice de gospodarie comunala si perspectiva europeana

Sectorul serviciilor publice de gospodarie comunala a suferit transformari majore in ultimii 10 ani din punct de vedere organizatoric, tehnic si administrativ, dar nu se poate afirma ca aceste transformari s-au produs in urma unor actiuni planificate sau pe baza unei strategii sectoriale adoptate la un anumit moment de catre Guvern sau de catre o alta autoritate, aceste transformari avand cu precadere un caracter aleator si conjunctural.

Inca de la inceput, trebuie evidentiata importanta ramurii serviciilor pentru populatie cu componenta sa serviciile publice de gospodarie comunala si subliniat rolul lor in procesul de ridicare a calitatii vietii.

Prevederile Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale, a Legii nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodarie comunala, impreuna cu reglementarile anterioare, respectiv Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor creeaza un cadru coerent, pe baza caruia se pot organiza si administra serviciile de gospodarie comunala.

Foarte importante sunt cateva prevederi ale acestui pachet legislativ si anume:

􀂉 se face distinctie intre proprietarul patrimoniului care este autoritatea publica locala si operator, care poate fi cu capital 100% public, mixt sau 100% privat;

􀂉 indiferent de statutul juridic al operatorului, autoritatea locala deleaga gestiunea serviciului in baza unui contract, iar operatorul va fi selectionat prin proceduri de licitatie;

􀂉 contractul de delegare de gestiune si regulamentul de serviciu se vor intocmi avand la baza modelele intocmite de Ministerul Administratiei Publice si institutionalizate printrun ordin al ministrului administratiei publice;

􀂉 toti operatorii, indiferent de statutul lor juridic se vor licentia;

􀂉 pentru licentierea operatorilor si monitorizarea contractelor de delegare a gestiunii, se va

infiinta o autoritate nationala de reglementare.

Legea nr. 326/2001 este urmata de o serie de reglementari sectoriale care, pentru prima data in istoria Romaniei postbelice, stabilesc reguli administrative, juridice si tehnice pentru fiecare serviciu de gospodarie comunala, respectiv pentru:

􀂉 Apa si canalizare;

􀂉 Productia si distributia energiei termice;

􀂉 Salubritate

􀂉 Transport public local de calatori;

􀂉 Drumuri si spatii verzi;

􀂉 Distributie energie electrica in localitati;

􀂉 Distributie gaze naturale in localitati.

H.G.R. nr. 8/04.01.2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea Ministerului Administratiei Publice a stabilit sarcini concrete cu privire la coordonarea din punct de vedere strategic si metodologic a ramurii serviciilor publice de gospodarie comunala creand in cadrul ministerului si structurile necesare pentru aducerea lor la indeplinire.

Prin aceste reglementari s-a creat un cadru legislativ coerent care va permite o dezvoltare a sectorului in concordanta cu prevederile directivelor europene avand ca finalitate oferirea unor servicii de calitate consumatorilor la preturi accesibile cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile, a economisirii resurselor si a protectiei mediului.

Serviciile publice de gospodarie comunala reprezinta ansamblul activitatilor si actiunilor de utilitate si de interes local, desfasurate sub autoritatea administratiei publice locale, avand drept scop furnizarea de servicii de utilitate publica, prin care se asigura, asa cum s-a precizat mai sus: alimentarea cu apa, canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale, salubrizarea localitatilor, alimentarea cu energie termica produsa centralizat, alimentarea cu gaze naturale, alimentarea cu energie electrica, transportul public local, intretinerea drumurilor si a spatiilor verzi.

Serviciile publice de gospodarie comunala se realizeaza prin intermediul unui ansamblu de constructii, instalatii tehnologice, echipamente functionale si dotari specifice, denumite sisteme publice de gospodarie comunala. Aceste sisteme fac parte integranta din infrastructura edilitara a localitatilor. Serviciile publice de gospodarie comunala se organizeaza si se administreaza cu respectarea urmatoarelor principii:

a) principiul dezvoltarii durabile;

b) principiul autonomiei locale;

c) principiul descentralizarii serviciilor publice;

d) principiul responsabilitatii si legalitatii;

e) principiul participarii si consultarii cetatenilor;

f) principiul asocierii intercomunale si parteneriatului;

g) principiul corelarii cerintelor cu resursele;

h) principiul protectiei si conservarii mediului natural si construit;

i) principiul administrarii eficiente a bunurilor din proprietatea publica a unitatilor administrativ teritoriale;

j) principiul asigurarii mediului concurential;

k) principiul liberului acces la informatii privind aceste servicii publice.

Serviciile publice de gospodarie comunala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii esentiale:

a) continuitate din punct de vedere cantitativ si calitativ, in conditii contractuale;

b) adaptabilitate la cerintele consumatorilor;

c) accesibilitate egala la serviciul public;

d) asigurarea sanatatii publice si a calitatii vietii.

Organizarea, conducerea, administrarea, gestionarea, coordonarea si controlul functionarii serviciilor publice de gospodarie comunala sunt atribute ale autoritatilor administratiei publice locale.

Organizarea, exploatarea si functionarea serviciilor publice de gospodarie comunala trebuie sa asigure:

a) satisfacerea cerintelor cantitative si calitative ale utilizatorilor, corespunzator prevederilor contractuale;

b) functionarea optima, in conditii de siguranta, rentabilitate si eficienta economica, a constructiilor, echipamentelor, instalatiilor si dotarilor, corespunzator parametrilor tehnologici proiectati si in conformitate cu caietele de sarcini, cu instructiunile de exploatare si cu regulamentele de organizare si functionare;

c) protejarea domeniului public si a mediului prin respectarea reglementarilor legale;

d)informarea si consultarea cetatenilor in vederea protejarii sanatatii populatiei care beneficiaza de serviciile respective.

Gestiunea serviciilor publice de gospodarie comunala se poate organiza in urmatoarele modalitati:

a) gestiune directa - autoritatile administratiei publice locale isi asuma nemijlocit toate sarcinile si responsabilitatile privind organizarea, conducerea, administrarea si gestionarea serviciilor publice de gospodarie comunala.

b) gestiune indirecta sau gestiune delegata - autoritatile administratiei publice locale pot apela, pentru realizarea serviciilor, la unul sau mai multi operatori de servicii publice, carora le incredinteaza - in baza unui contract de delegare a gestiunii - gestiunea propriu-zisa a serviciilor, precum si administrarea si exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare in vederea realizarii acestora. Delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodarie comunala catre operatori atestati se va face in conditii de transparenta, prin licitatie publica organizata conform legii.

In conformitate cu competentele si atributiile ce le revin potrivit legii, autoritatile administratiei publice locale pastreaza prerogativele privind adoptarea politicilor si strategiilor de dezvoltare a serviciilor, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor publice de gospodarie comunala, precum si dreptul de a urmari, de a controla si de a supraveghea:

a) modul de respectare si de indeplinire a obligatiilor contractuale asumate de operatorii furnizori/prestatori de servicii publice;

b) calitatea serviciilor furnizate/prestate;

c) parametrii serviciilor furnizate/prestate;

d) modul de administrare, exploatare, conservare si mentinere in functiune, dezvoltare si/sau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-urbana incredintata prin contractul de concesionare;

e) modul de formare si de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice.

Alegerea formei de gestiune a serviciilor publice de gospodarie comunala se face prin hotarare a autoritatilor administratiei publice locale, in functie de:

. natura serviciului,

. interesele actuale si de perspectiva ale unitatilor administrativ-teritoriale

. marimea si complexitatea sistemelor publice de gospodarie comunala.

Serviciile publice de gospodarie comunala sunt realizate de catre operatori furnizori/prestatori de servicii publice locale de gospodarie comunala specializati, care pot fi:

a) Compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale Serviciile publice

de gospodarie comunala aflate sub autoritatea administratiei publice locale se organizeaza in functie de:

. importanta economico-sociala a localitatilor,

. marimea si de gradul de dezvoltare a acestora

. dotarile si echiparile edilitare existente.

b) Agenti economici atestati de catre autoritatile nationale de reglementare sau de catre autoritatea administratiei publice locale

Societatile comerciale de gospodarie comunala infiintate de catre autoritatile administratiei publice locale, in functie de limitele teritoriale in care actioneaza, pot fi:

1. Societati comerciale de gospodarie comunala de interes local - se afla sub coordonarea consiliilor locale si se organizeaza pentru unul sau mai multe servicii de utilitate publica, in functie de marimea localitatilor, de gradul de echipare tehnico-edilitara a acestora si de alti factori specifici locali.

2. Societati comerciale de gospodarie comunala de interes judetean - se organizeaza, de regula, sub autoritatea consiliilor judetene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. El isi desfasoara activitatea in unul din urmatoarele domenii:

a) construirea, intretinerea, modernizarea si exploatarea drumurilor si podurilor de interes judetean;

b) alimentarea cu apa, respectiv canalizarea si epurarea apelor uzate in sistem regional;

c) producerea si distributia energiei termice in sistem regional;

d) colectarea, transportul, valorificarea, depozitarea si neutralizarea deseurilor menajere in sistem regional;

e) alimentarea cu gaze naturale in sistem regional;

f) producerea, transportul si alimentarea cu energie electrica in sistem regional;

g) transportul de persoane, inclusiv transportul de elevi intre localitatile judetului.

Obligatiile operatorilor furnizori/prestatori de servicii publice de gospodarie comunala fata de consumator sunt, in principal, urmatoarele:

a) sa opereze cu sistemul de utilitate publica;

b) sa serveasca toti utilizatorii din aria de acoperire pentru care au fost autorizati/atestati;

c) sa respecte parametrii de performanta stabiliti de autoritatile administratiei publice locale, respectiv de autoritatea nationala de reglementare;

d) sa furnizeze autoritatii administratiei publice locale, respectiv autoritatii nationale de reglementare, informatiile solicitate si sa asigure accesul la documentatiile utilitatilor respective, in conformitate cu clauzele contractului de operare.

Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale sistemelor publice locale de gospodarie comunala se asigura din:

􀀹 bugetele de venituri si cheltuieli ale operatorilor furnizori/prestatori de servicii publice de gospodarie comunala, prin:

. incasarea de la utilizatori a sumelor reprezentand contravaloarea serviciilor  furnizate/prestate

. instituirea unor taxe speciale

􀀹 alocatii bugetare acordate de Guvern sau, dupa caz, din bugetele locale.

Finantarea si realizarea investitiilor aferente sistemelor publice de gospodarie comunala se fac in temeiul urmatoarelor principii:

a) promovarea rentabilitatii si eficientei economice si manageriale prin pastrarea unei parti a veniturilor realizate din aceste activitati la nivelul comunitatilor locale;

b) intarirea autonomiei fiscale locale pentru crearea mijloacelor financiare necesare in vederea functionarii utilitatilor publice;

c) promovarea crearii pietelor locale de capital;

d) intarirea autonomiei locale privind contractarea si garantarea unor imprumuturi necesare pentru finantarea utilitatilor publice, in conditiile legii.

Autoritatea Nationala de Reglementare este o institutie publica cu personalitate juridica care functioneaza in conditii de monopol natural, activitatea sa fiind coordonata de catre Ministerul Administratiei si Internelor. Autoritatea este finantata din fondurile extrabugetare obtinute din acordarea licentelor de atestare/autorizare.

Autoritatea Nationala de Reglementare are urmatoarele atributii principale:

a) atestarea/autorizarea operatorilor de servicii publice de gospodarie comunala;

b) culegerea de informatii privind activitatea operatorilor de servicii publice de gospodarie comunala si publicarea acestora;

c) controlul documentelor si evidentelor operatorilor de servicii publice de gospodarie comunala;

d) stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor in conditiile respectarii contractelor de delegare a gestiunii;

e) solutionarea conflictelor dintre operatorul si consumatorul de servicii publice de gospodarie comunala;

f) solicitarea de la operatorii de servicii a programelor de imbunatatire a activitatii, in cazul in care prestatiile acestora nu corespund parametrilor stabiliti in licenta de operare, respectiv in contractul de delegare a gestiunii;

g) retragerea licentelor de operare, in cazul in care operatorul de servicii publice de gospodarie

comunala refuza sa ia masuri in vederea imbunatatirii activitatii.

Autoritatea Nationala de Reglementare isi exercita prerogativele fata de toti operatorii, indifferent de forma in care se desfasoara gestiunea serviciului in cadrul comunitatii locale respective.

Finantarea serviciilor publice de gospodarie comunala din Romania

In prezent in tara noastra, finantarea activitatii curente a serviciilor publice de gospodarie comunala se face prin:

- sustinere prin alocatii acordate integral din bugetele locale pentru acoperirea 100% a cheltuielilor (cazul intretinerii drumurilor si spatiilor verzi);

- sustinere partiala prin preturi si tarife subventionate (cazul energiei termice si a transportului public);

- sustinere totala prin preturi si tarife platite de consumatori (cazul serviciilor de apa si canalizare, colectare, transport si depozitare de deseuri menajere).

Finantarea investitiilor necesare acestor servicii de mare importanta se realizeaza, in general, de catre bugetele locale sau prin transferuri de la bugetul de stat. Operatorii din acest domeniu, fie ca este vorba de societati comerciale, fie de regii autonome au posibilitati financiare foarte limitate, cauzate, in principal, de:

- rata foarte redusa a profitului (atunci cand exista). Din pacate mentalitatea generala este ca aceste servicii nu trebuiesc organizate dupa criterii de eficienta economica, ci dupa principii de

protectie sociala;

- blocajul financiar si intarzierea la plata a facturilor, in special pentru distributia de energie termica si apa potabila. Acest blocaj are mai multe cauze: imposibilitatea individualizarii costurilor serviciilor pentru fiecare familie si decuplarea din sistem a celor care nu platesc, precum si costul mare al serviciilor oferite in raport cu puterea de cumparare a majoritatii populatiei;

- costurile de productie exagerate generate de: starea tehnica deplorabila a majoritatii retelelor si instalatiilor, ineficienta sistemelor centralizate de foarte mari dimensiuni, situatia de monopol care caracterizeaza atat la nivel central, cat si local, majoritatea acestor servicii publice. Astfel se ajunge la situatia paradoxala, in care pretul acestor servicii, considerate indispensabile, devine exagerat de mare in raport cu veniturile populatiei.

Subventiile reprezinta un aspect foarte important in mecanismul finantarii serviciilor publice si a utilitatilor comunale. In acest moment exista doua servicii publice importante subventionate: distributia energiei termice si transportul local de calatori.

In cazul distributiei energiei termice exista doua tipuri de subventii:

a) subventia catre producator, calculata ca diferenta intre pretul local si pretul national de referinta (adica cel platit de catre populatie). Aceasta subventie este suportata din bugetul local, fie din surse proprii, fie din sume de echilibrare primite de la bugetul central cu aceasta destinatie.

Aceasta subventie ridica anumite probleme:

- realizeaza o protectie sociala uniforma pentru toti consumatorii persoane fizice, indiferent de

veniturile lor, ceea ce conduce la costuri deosebit de mari si nu au efectul social scontat;

- povara pentru bugetul local este foarte mare, in multe cazuri aceasta subventie depaseste 25%- 30% din cheltuieli, in special pentru orasele mici sau pentru cele care folosesc pentru incalzire combustibil lichid usor. Sumele de echilibrare repartizate de bugetul de stat cu aceasta destinatie sunt in volum insuficient si sosesc cu mare intarziere;

- nivelul subventiei, si deci al resurselor bugetului local alocate acestei destinatii este determinat intr-o maniera decisiva de deciziile marilor companii nationale:

b) ajutoarele banesti acordate familiilor cu venituri reduse pe perioada lunilor noiembrie-martie pentru incalzire. Aceste ajutoare sunt, de fapt, o subventie pentru categoriile cele mai afectate de cresterea preturilor. Ea se acorda in functie de veniturile nete ale unei familii si chiar daca fundamentarea ei practica lasa de dorit, acest sistem este mai eficient decat subventia catre producator. Acordarea acestui tip de subventie contribuie la diminuarea blocajului financiar.

Subventia pentru transportul local de calatori este reglementata prin OUG 97/1999, modificata prin OUG 148/2000 si este suportata din bugetul local. Modul de calcul al subventiei tine cont de diferenta dintre numarul estimat de calatori si cel efectiv si de diferenta dintre tariful stabilit in conditii comerciale si tariful impus. Volumul subventiei variaza in functie de dimensiunea localitatii, a numarului de calatori si de existenta unor servicii de transport concurente: taxi sau maxi-taxi.

Acest lucru se datoreaza faptului ca intr-o localitate sunt trasee rentabile si mai putin rentabile, care trebuie, insa, acoperite fiind vorba de un serviciu public. Activitatile de taxi si maxi-taxi se concentreaza pe traseele cele mai rentabile, diminuand intr-o proportie de loc neglijabila numarul de calatori ai societatii locale de transport. In plus, multe dintre societatile de taxi si maxi-taxi practica evaziunea fiscala si beneficiaza de lipsa unor reglementari clare ale consiliului local privitoare la activitatea de transport in comun (ex: scoaterea la licitatie a traseelor de maxi-taxi, combinarea traseelor foarte rentabile cu cele mai putin rentabile, etc). In consecinta, in special in orasele de dimensiuni mai mici, cu o populatie de pana in 200.000 de locuitori, subventionarea transportului local inseamna in plus si un transfer de resurse catre firmele private care practica taximetria sau maxi-taxi.

Mecanismele si sursele folosite pentru finantarea programelor de investitii pentru servicii

Bugetul de stat se confrunta cu constrangeri tot mai mari si de aceea tendinta de reducere a finantarii serviciilor publice locale si a investitiilor din aceasta sursa este tot mai evidenta.

De altfel, odata cu intrarea in vigoare a Legii finantelor publice locale, bugetul de stat participa cu resurse numai la finantarea obligatiilor pe care si le-a asumat in cadrul unor angajamente cu institutiile financiare internationale. Pe de alta parte, autoritatile locale nu au inca suficiente resurse proprii pentru acoperirea acestor nevoi.

De aceea trebuie avute in vedere trei cai de atragere a capitalului in finantarea acestor servicii:

. stimularea implicarii capitalului privat (parteneriatul public-privat);

. atragerea si utilizarea fondurilor nerambursabile bi- si multilaterale;

. utilizarea creditelor in finantarea serviciilor publice si a lucrarilor de investitii in infrastructura locala cu garantii de stat sau ale autoritatilor locale.

A. Stimularea implicarii capitalului privat (parteneriatul public privat)

Capitalul privat trebuie implicat in sfera serviciilor publice locale, sub forma parteneriatului public-privat, pentru ca:

􀂉 interesul privat disciplineaza autoritatea din punct de vedere bugetar si creste eficienta economica a operatorului;

􀂉 concentreaza capital pe termen lung in sfera serviciilor publice;

􀂉 introduce elemente de concurenta intr-un domeniu caracterizat in general ca monopolist, iar concurenta determina cresterea calitatii.

B. Atragerea si utilizarea fondurilor nerambursabile bi- si multilaterale Este normal ca scenariile de finantare a proiectelor de investitii din infrastructura urbana a Romaniei sa aiba in vedere si sursele de finantare nerambursabile provenite de la U.E. sau de la alte state europene sau din afara continentului european pentru ca:

i) este o tara candidata la integrare,

ii) este parte a eco-sistemului european, ca poluator si, in acelasi timp, ca receptor de poluare;

iii) este o tara care a aderat la majoritatea conventiilor de mediu si dezvoltare durabila.

In aceasta perioada se afla in diferite faze de pregatire programe de investitii in infrastructura locala finantate partial din credite nerambursabile de la U.E:

. Programul ISPA, componenta - mediu;

. Programul SAPARD, masura 2.1 - Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;

. Programele de coeziune economica si sociala finantate din Fondul de Dezvoltare Regionala (PHARE);

. Programul RICOP - componenta Lucrari Publice.

Aceste programe sunt avansate din punctul de vedere al pregatirii tehnice si al aranjamentelor financiare pentru care sunt stabilite comitete de coordonare si agentii de implementare.

C. Utilizarea creditelor in finantarea serviciilor publice si a lucrarilor de investitii in infrastructura locala

Finantarea infrastructurii prin credite bancare trebuie extinsa pentru ca:

. alocatiile de la bugetul statului devin din ce in ce mai reduse, ca urmare a constrangerilor bugetare;

. interesul capitalului privat este inca mic in comparatie cu nevoile de investitii ale acestui sector;

. creditul impune eficienta economica si presupune disciplina financiara, caracteristici care lipsesc cel mai mult acestui sector;

. creditul permite impartirea poverii investitiilor urgente din infrastructura (generatoare de beneficii pe termen lung), pe mai multe generatii de viitori beneficiari.

De aceea, sunt in curs de implementare urmatoarele programe:

. Programul de dezvoltare . Programul de dezvoltare a utilitatilor municipale, etapa a III-a (MUDP 3) care se adreseaza nevoilor de investitii in infrastructura oraselor mijlocii, in domeniul apei potabile si igienei urbane.

. Programul de conservare a energiei urbane, etapa a II-a (TECP 2) care se adreseaza nevoilor de investitii in infrastructura serviciilor de energie electrica, termica si gaze naturale, in principal din mediul urban.

Experienta ultimilor ani dovedeste, insa, ca astfel de programe pot fi implementate cu succes si reprezinta motorul dezvoltarii serviciilor publice din Romania.

Creditul local si Banca de Investitii a Autoritatilor Locale (BIAL)

Abordarea realista a responsabilitatii asigurarii surselor si mecanismelor necesare finantarii proiectelor prioritare de investitii presupune existenta parghiilor institutionale adecvate. Legea

finantelor publice locale aduce in aceasta directie o serie de elemente pozitive, menite sa asigure:

􀂃 dezvoltarea rolului autoritatilor publice locale in gospodarirea resurselor si nevoilor comunitatii, in conformitate cu principiile autonomiei locale si cu mecanismele economiei de piata;

􀂃 stimularea autoritatilor publice locale pentru depunerea de eforturi vizand mobilizarea de resurse pentru proiectele prioritare;

􀂃 cresterea gradului de predictibilitate a veniturilor in cadrul bugetelor locale prin limitarea sistemului de transferuri de la bugetul de stat si alocarea acestora in scopuri strict definite;

􀂃 cresterea autonomiei de decizie a autoritatilor administratiei publice locale de a contracta imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung.

O solutie in spiritul principiilor de mai sus este creditul local. Institutionalizarea lui constituie una dintre parghiile esentiale ale mecanismului financiar care va permite autoritatilor administratiei publice locale sa-si asigure un grad mai mare autonomie.

Infiintarea creditului local poate fi sustinuta cu urmatoarele argumente:

- nevoile de investitii sunt deosebit de mari si presante;

- alocatiile de la bugetul de stat devin tot mai reduse datorita constrangerilor bugetare;

- mobilizarea unor resurse proprii semnificative in bugetele locale este dificila si cere o perioada mai lunga de timp;

- finantarea prin credite permite realizarea investitiilor prioritare si urgente peste limitele capacitatii financiare curente;

- defalcarea costurilor aferente imprumuturilor pe intreaga durata de viata a proiectului, permite distribuirea sarcinilor de plata si asupra viitorilor beneficiari ai efectelor rezultate

din aceste investitii.

Plecand de la aceste premise, Ministerul Administratiei si Internelor are ca atributie sa 'sprijine extinderea creditului in finantarea proiectelor de infrastructura, inclusiv prin infiintarea unei banci a autoritatilor locale care sa faciliteze investitiile in acest domeniu'.

In prima etapa, Banca de Investitii a Autoritatilor Locale (BIAL) urmeaza sa beneficieze de o serie de facilitati, cum ar fi :

1. garantia statului pentru creditele angajate de pe piata de capital in primii trei ani de activitate;

2. scutirea platii impozitului pe profit in primii cinci ani de activitate si posibilitatea capitalizarii integrale a contravalorii acestuia;

3. regim preferential in recuperarea debitelor de la autoritatile locale, prin executia silita a sumelor cuvenite ca transferuri de la bugetul de stat pentru investitii;

4. acoperirea partiala, pentru o perioada prestabilita de timp, a dobanzilor la creditele acordate autoritatilor locale din transferuri de la bugetul de stat.

Principalii actionari ai bancii vor fi:

. autoritatile locale respectiv consilii judetene, consilii municipale, orasenesti si comunale;

. banci internationale;

. banci nationale;

. fonduri de pensii;

. statul roman;

. alti actionari.

Participarea autoritatilor locale la capitalizarea bancii creeaza urmatoarele avantaje:

1. atragerea acestora la administrarea bancii, ceea ce va facilita armonizarea intereselor comerciale cu cerintele sectorului public in ceea ce priveste criteriile de finantare, riscul asociat si nivelul dobanzilor aplicate;

2. orientarea mai redusa spre profitabilitate si mai mult spre finantarea la costuri cat mai mici a sectorului public, in special in primii ani de functionare;

3. calitate mai buna a portofoliului de imprumuturi, datorata, in principal, gradului mare de transparenta pe care il va asigura participarea reprezentantilor autoritatilor locale la acordarea imprumuturilor;

4. insumarea cererii de la mai multe autoritati locale va permite BIAL sa faca imprumuturi mai mari, care pot fi obtinute in conditii mai avantajoase;

5. acordand credite unui numar mare de autoritati locale, BIAL va beneficia de avantajul diversificarii riscurilor, pe principiul legii numarului mai mare.

Participarea statului la capitalizarea bancii si statutul de actionar al acestuia creeaza urmatoarele avantaje:

1. participa prin reprezentanti la stabilirea politicilor de creditare, putand astfel sa se asigure de buna utilizare a banului public, precum si a facilitatilor asigurate acestei banci;

2. asigura bancii o credibilitate mai mare in cadrul operatiunilor de atragere a fondurilor de pe piata de capital si implicit, dobanzi mai reduse;

3. poate emite o garantie de adecvare a capitalului BIAL care va fi foarte utila acesteia in primii ani de activitate.

Pe masura coagularii conditiilor necesare extinderii sferei de activitate, BIAL va trece la pregatirea si finantarea unui numar tot mai mare de proiecte de investitii propuse de autoritatile locale fondatoare. Aprecierea eligibilitatii acestora va fi facuta incepand cu aceasta data de catre structurile abilitate ale bancii, pe baza unei metodologii aprobate de catre Adunarea generala, astfel incat sa fie inlaturate toate elementele de subiectivism si sa existe o transparenta totala asupra modului de alegere a proiectelor.

In continuare sunt prezentate succint serviciile publice de gospodarie comunala:

I. Serviciul public de alimentare cu apa si canalizare

Serviciile publice de alimentare cu apa au urmatoarele sarcini:

- utilizarea cu prioritate a resurselor locale de apa;

- executarea activitatilor de captare, tratare, pompare, transport, stocare si distributie;

- preluarea apei din subteran, din rauri si lacuri pentru a renunta la aductiuni de mare distanta;

- supravegherea zonelor de captare, a instalatiilor de tratare, a apeductelor si a celorlalte instalatii cu scopul de a proteja calitatea apei;

- dezvoltarea retelei de alimentare cu apa conform dezvoltarii urbane.

Normele specifice de distributie a apei potabile de catre serviciul public se stabilesc prin hotararea consiliului local prin "Regulament" si "Caiet de sarcini", acte care fixeaza drepturile si obligatiile prestatorului de servicii si ale utilizatorului.

Prestatorul de servicii este agentul economic care administreaza si exploateaza sistemul de alimentare cu apa potabila, iar utilizatorul este orice persoana fizica sau juridica beneficiara a serviciului de alimentare cu apa in baza unui contract. Sistemul de canalizare asigura colectarea si evacuarea apelor uzate menajere si meteorice conform normelor de calitate. Prestatorul care asigura acest serviciu este de regula acelasi cu furnizorul apei potabile deoarece este specializat in acest domeniu.

II. Serviciul public de salubrizare

Salubrizarea localitatilor este un serviciu public local de gospodarie comunala, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat si controlat de autoritatile administratiei publice locale. Serviciul public de salubrizare este organizat si functioneaza pe baza urmatoarelor principii:

a) protectia sanatatii publice;

b) autonomia locala si descentralizarea;

c) responsabilitatea fata de cetateni;

d) conservarea si protectia mediului inconjurator;

e) calitatea si continuitatea serviciului;

f) tarife echitabile si accesibile tuturor consumatorilor;

g) nediscriminarea si egalitatea tuturor consumatorilor;

h) transparenta, consultarea si antrenarea in decizii a cetatenilor;

i) administrarea corecta si eficienta a bunurilor din proprietatea publica si a banilor publici;

j) securitatea serviciului;

k) dezvoltarea durabila.

Serviciul public de salubrizare cuprinde urmatoarele activitati:

a) precolectarea, colectarea, transportul si depozitarea reziduurilor solide, cu exceptia deseurilor toxice, periculoase si a celor cu regim special;

b) infiintarea si administrarea depozitelor ecologice de reziduuri si producerea de compost;

c) incinerarea si producerea de energie termica;

d) maturatul, spalatul cailor publice, intretinerea spatiilor verzi si a parcurilor;

e) curatarea si transportul zapezii de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau de inghet;

f) preselectarea si organizarea reciclarii deseurilor;

g) dezinsectia, dezinfectia si deratizarea.

Pentru asigurarea dezvoltarii durabile in domeniul salubritatii, consiliile locale stabilesc strategia de dezvoltare si functionare pe termen mediu si lung a serviciilor de salubrizare, tinandu-se seama de planurile de urbanism si de programele de dezvoltare economico-sociala a unitatii administrativ-teritoriale.

Prin modul de organizare si desfasurare a activitatii serviciilor publice de salubrizare autoritatile publice locale sunt obligate sa asigure realizarea urmatoarelor obiective:

a) imbunatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor prin promovarea calitatii si eficientei

acestor servicii;

b) cresterea calitatii vietii cetatenilor prin sustinerea dezvoltarii economice a localitatilor, in principal prin stimularea mecanismelor economiei de piata si prin realizarea unei infrastructure edilitare moderne, ca baza a dezvoltarii economice si in scopul atragerii investitiilor profitabile pentru comunitatile locale;

c) dezvoltarea durabila a serviciilor;

d) protectia mediului inconjurator.

In vederea imbunatatirii serviciului public de salubrizare administratia publica locala trebuie sa aplice anumite masuri, cum ar fi:

- elaborarea caietelor de sarcini prin care se fixeaza drepturile si obligatiile prestatorilor;

- asigurarea prin contract a tuturor activitatilor de colectare, transport, depozitare si neutralizare a gunoiului menajer;

- instituirea si aplicarea unui sistem sanctionar pentru persoanele fizice sau juridice care nu respecta normele de salubritate;

- informarea cetatenilor cu privire la functionarea serviciului public de salubritate;

- realizarea gropilor de gunoi ecologice etc.

Deseurile pot constitui un factor de poluare a apei, solului, aerului si un potential pericol in afectarea starii de sanatate a populatiei.

In ultimii ani se constata o crestere a cantitatii de deseuri menajere, industriale, stradale, care trebuie colectate, transportate si tratate. In acest scop sunt organizate servicii de recuperare, transport si tratare a deseurilor menajere, industriale si stradale.

Deseuri industriale sunt acele care rezulta in urma proceselor tehnologice si sunt intalnite cu precadere pe platformele si zonele industriale ale oraselor. In cazul acestor deseuri se impune preselectia la colectare, actiune care incepe in cartierele centrale si pietele agroalimentare, iar, dupa aplicarea corectiilor, actiunea se poate generaliza la nivelul intregii localitati.

Deseuri stradale rezulta in urma activitatii economico-sociale din localitati si in special din piete, oboare, magazine, ateliere etc.

Deseurile menajere sunt acelea care rezulta din gospodariile populatiei.

Aceste deseuri sunt colectate manual sau mecanizat.

Salubrizarea mecanizata are avantaje, dar necesita conditii obligatorii:

- refacerea infrastructurii drumurilor din localitati;

- interzicerea parcarii autovehiculelor pe drumurile publice in perioada de timp in care se realizeaza salubrizarea.

Salubrizarea manuala determina reducerea gradului de murdarie a strazilor si trotuarelor, precum si asigurarea de locuri de munca pentru persoanele cu pregatire profesionala mai redusa. Persistenta deseurilor in zonele locuite afecteaza starea de sanatate a populatiei, prin mai multe cai:

- expunerea la germenii patogeni din deseuri in stare de fermentatie;

- expunerea la substante toxice sau periculoase din deseuri;

- expunerea la riscul de accidente.

Ele prezinta un grad ridicat de risc, in special pentru copii, persoane cu venituri reduse, salariatii agentilor economici care gestioneaza deseurile, datorita starii de disconfort urban, care poate fi data de: mirosurile neplacute, disconfort estetic, insectele generatoare de disconfort cotidian etc.

Colectarea, transportul si tratarea deseurilor sunt cunoscute sub denumirea de gestiunea deseurilor.

Lipsa exigentelor ecologice in organizarea depozitelor, precum si slaba dotare cu utilaje si echipamente de transport, recuperare, reciclare si valorificare specifice acestor servicii, face ca nivelul serviciului de salubrizare in majoritatea localitatilor tarii sa fie necorespunzatoare.

III. Serviciile publice privind energia electrica si termica

Asigurarea cu energie electrica si termica sunt servicii public de gospodarie comunala pe care trebuie sa le organizeze administratia locala, autoritatile publice alese fiind responsabile in fata cetatenilor de modul in care gestioneaza energia, sub orice forma. Integrarea in Comunitatea Europeana presupune respectarea "Cartei Europene a Energiei" in vederea constituirii unei piete unice de energie posibila numai prin reformarea institutiilor (demonopolizarea producerii energiei, accesul liber la piata producatorilor, introducerea concurentei etc). OUG nr. 63/1998 privind energia electrica si termica, modificata de OUG nr. 67/2000 reglementeaza producerea, transportul si distributia energiei; livrarea si folosirea energiei; autoritatile implicate; utilizarea eficienta a energiei, etc.

Activitatile de producere, transport, distributie, furnizare si de utilizare a energiei electrice si termice, precum si cele de construire a instalatiilor energetice specifice acestui domeniu sunt permise in vederea realizarii urmatoarelor obiective de baza:

a) asigurarea competitiei in producerea si furnizarea energiei electrice si termice, precum si a accesului producatorilor si consumatorilor la retelele de transport si de distributie;

b) cresterea eficientei energetice pe tot lantul, de la producere, transformare, transport, distributie si pana la utilizarea energiei electrice si termice;

c) transparenta tarifelor si a taxelor la energia electrica si termica;

d) constituirea stocurilor de siguranta la combustibili;

e) nerespectarea regimului de conducere prin operatori de sistem (dispeceri), inclusiv pentru realizarea accesului tertilor la reteaua electrica;

f) asigurarea functionarii interconectate a sistemului electro- energetic national la Uniunea pentru Coordonarea Productiei si Transportului Energiei Electrice si la sistemele electroenergetice ale tarilor vecine;

g) promovarea utilizarii surselor noi si regenerabile de energie;

h) diversificarea bazei de resurse energetice primare, modificarea structurii productiei si a consumului de energie in functie de aceasta;

i) stimularea participarii sectorului privat, a investitorilor autohtoni si straini la producerea, transportul, distributia, comercializarea si utilizarea energiei electrice si termice;

j) realizarea obiectivelor locale si globale privind protectia mediului inconjurator, intensificarea eforturilor de reducere a bioxidului de carbon, oxizilor de azot, oxizilor de sulf sau/si a emisiilor de particule.

Producerea, transportul si distributia

a. Producerea de energie electrica si termica se realizeaza de catre societati comerciale, de alte persoane juridice romane, de producatori independenti sau autoproducatori cu capital autohton ori strain. Producatorii se pot asocia sau pot coopera in mod liber, inclusiv cu orice alte persoane fizice ori juridice, cu respectarea dispozitiilor legale privind concurenta.

Producatorii au urmatoarele obligatii principale:

a) sa asigure livrarile de energie electrica si termica, cu respectarea autorizatiilor;

b) sa alimenteze, in limita capacitatii instalatiilor, orice persoana fizica sau juridica solicitanta care indeplineste conditiile pentru a fi distribuitor sau consumator;

c) sa intervina operativ la obiectivele pe care le detin, in cazul aparitiei unui potential pericol de producere a unor avarii, explozii si altele asemenea, putand ocupa, in mod temporar, zona

de acces si de lucru pentru personal si cea tehnica de lucru, anuntand despre aceasta organele

administrative si institutiile abilitate, precum si pe detinatorii terenurilor in cauza;

d) sa reabiliteze treptat si sa retehnologizeze instalatiile de producere existente, in vederea cresterii eficientei si incadrarii in normele nationale privind emisiile poluante, a participarii centralelor electrice la reglajul de putere/frecventa in sistemul electroenergetic national, a asigurarii calitatii energiei electrice si termice.

Producatorii de energie au, in principal, urmatoarele drepturi:

a) sa aiba acces la retelele electrice si termice de transport si distributie;

b) sa obtina culoar de trecere pentru liniile electrice de legatura a capacitatii sale de productie cu sistemul national de transport si pentru conductele de transport al energiei termice intre capacitatea de productie si distribuitori sau consumatori;

c) sa infiinteze si sa mentina un sistem propriu de telecomunicatii pentru legatura cu capacitatile sale de productie, cu consumatorii sau cu dispeceratele.

b. Transportul energiei electrice si termice reprezinta activitatea prin care acestea ajung de la o instalatie de producere la distribuitorii sau consumatorii finali de energie.

Transportatorii de energie au obligatia de a elabora, pentru zona lor de actionare, un plan de perspectiva privind transportul, in concordanta cu stadiul actual si cu evolutia viitoare a consumului de energie, cuprinzand modalitatile de finantare si de realizare a acestor planuri, cu luarea in considerare si a planurilor de amenajare si de sistematizare a teritoriului strabatut de instalatiile lor de transport.

Planurile transportatorilor sunt supuse spre avizare autoritatii competente - Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei - si spre aprobare ministerului de resort.

c. Distributia energiei electrice si termice cuprinde totalitatea activitatilor referitoare la instalatiile prin care se preia energia de la un producator sau transportator si se livreaza clientilor.

Distributia energiei se face conform planurilor de urbanism, respectandu-se dreptul de proprietate, protectia mediului, sanatatea si viata persoanelor si economisirea energiei conform normelor tehnice si de siguranta cuprinse in prescriptiile tehnice in vigoare.

Distribuitorii de energie sunt agenti economici autorizati in acest scop pentru o zona determinata. Ei au, in principal, urmatoarele obligatii:

a) sa racordeze la retelele lor orice solicitant din zona, persoana fizica sau juridica;

b) sa respecte in proiectare, executie si in exploatare normativele si prescriptiile tehnice, asigurand protejarea populatiei si a mediului inconjurator, protectia pentru functionarea normala a liniilor de telecomunicatii si a statiilor de emisie-receptie radio si televiziune;

c) sa asigure urmarirea permanenta si sistematica a comportarii constructiilor si a echipamentelor energetice;

d) sa faca operativ reviziile si reparatiile necesare.

In scopul indeplinirii acestor obligatii, distribuitorii de energie pot:

a) sa foloseasca, cu acordul consiliilor locale sau judetene, dupa caz, terenurile domeniului public pentru lucrarile de exploatare si intretinere;

b) sa intrerupa functionarea instalatiilor pentru timpul strict necesar executarii lucrarilor de intretinere si reparatii, cu anuntarea prealabila a dispecerului si, dupa caz, a consumatorilor.

Furnizarea si utilizarea energiei

Furnizarea energiei electrice si termice este activitatea prin care un agent economic comercializeaza energie clientilor interesati. Contractul incheiat in acest scop, denumit contract de furnizare, se incheie intre furnizor si client si trebuie sa cuprinda cel putin clauzele minimale stabilite de autoritatea competenta prin contracte-model elaborate pentru categorii de clienti.

Autoritatile judetene si locale si competente lor

Consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti coordoneaza activitatea de furnizare a energiei si a combustibililor pe intreg teritoriul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, in vederea realizarii acesteia.

Consiliile locale au urmatoarele atributii in domeniul energetic:

a) planifica, organizeaza si finanteaza, impreuna cu celelalte organisme abilitate, furnizarea energiei termice, electrice si a combustibililor pe teritoriul localitatilor, in conditii de continuitate si de siguranta a alimentarii si tinand seama de necesitatile de consum; in acest scop, pot prelua in gestiune centralele termice si centralele electrice de termoficare din zona, care au, in principal, ca destinatie producerea caldurii, retelele de transport si de distributie locala a energiei termice sau le pot concesiona, cu respectarea reglementarilor emise de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei;

b) planifica, organizeaza si finanteaza iluminatul public;

c) avizeaza realizarea noilor capacitati de investitii de interes local in domeniul energetic;

d) initiaza programul de utilizare eficienta a energiei si de promovare a surselor regenerabile

de energie;

e) initiaza actiuni de cooperare cu alte consilii locale pentru solutionarea unor probleme energetice de interes comun.

Dezvoltarea si realizarea instalatiilor de transport si distributie a energiei termice se fac sub directa indrumare si control ale autoritatilor administratiei locale care raspund de asigurarea alimentarii cu energie termica a zonelor respective.

Pentru imbunatatirea alimentarii cu energie termica a localitatilor consiliul local poate initia proiecte proprii de modernizare si extindere a instalatiilor termice existente in cadrul localitatii sau de construire a unor instalatii noi, cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta.

Agentii economici care isi desfasoara activitatea in domeniul energetic au obligatia sa puna la dispozitie consiliilor locale si judetene, in mod gratuit, toate datele, informatiile si documentele necesare acestora, in vederea elaborarii si fundamentarii planurilor si programelor energetice si a indeplinirii atributiilor prevazute de prezentul articol.

IV. Serviciul public de distributie a energiei termice

Serviciul public asigurat de administratia locala in vederea furnizarii si utilizarii energiei termice de catre consumatorii casnici este cunoscut sub numele de termoficare.

Pentru a-si realiza strategia in domeniul serviciului public de termoficare, administratia locala are ca obiective:

- asigurarea capacitatilor de producere / preluare a energiei termice de la furnizor;

- mentinerea sigurantei de functionare a sistemului de termoficare;

- asigurarea distributiei optime de caldura si apa calda menajera la consumatori;

- cresterea calitatii prestatiei paralel cu reducerea costului.

Se stie ca in Romania incalzirea locuintelor si a institutiilor publice se face in doua moduri:

a) local - prin utilizarea combustibililor lichizi sau solizi in sobe sau cazane de mici dimensiuni in imobilele cu mai multi locatari;

b) centralizat - prin alimentarea blocurilor de locuinte sau birouri de la reteaua centralelor electrice de termoficare.

In ceea ce priveste directiile de dezvoltare a serviciului public de termoficare amintim:

- realizarea de noi surse pentru sistem;

- perfectionarea functionarii punctelor termice;

- reducerea pierderilor de caldura pe reteaua de transport;

- cresterea sigurantei in functionare a sistemului de termoficare;

- modernizarea instalatiilor interioare la consumatori.

V. Serviciul public de transport calatori

In Romania, transportul urban de calatori se efectueaza de catre administratia publica locala, prin regii proprii si societati comerciale cu capital privat precum si prin persoane fizice autorizate.

Serviciul de transport public local de persoane are la baza urmatoarele principii:

a) respectarea drepturilor si intereselor legitime ale calatorilor;

b) asigurarea deplasarii in conditii de siguranta si de confort;

c) protectia mediului;

d) tratament egal si nediscriminatoriu pentru toti utilizatorii;

e) servicii de calitate in conditiile unor tarife accesibile;

f) administrarea eficienta a bunurilor si a fondurilor banesti;

g) dezvoltarea durabila.

Face parte din categoria transportului public local de calatori transportul de persoane care indeplineste, cumulativ, urmatoarele conditii:

a) este efectuat pe teritoriul unei localitati urbane sau rurale, precum si intre localitatea respectiva si localitatile limitrofe;

b) se executa pe rute si cu frecvente prestabilite, iar calatorii sunt imbarcati sau debarcati in puncte de oprire fixe;

c) se percepe un tarif de transport, incasat de operatorul de transport.

Prin mijloacele de transport in comun se intelege vehiculele destinate in mod special transportului public urban si suburban de persoane. Acestea pot fi:

a) autobuze urbane, autovehicule destinate si echipate pentru transportul de persoane si al bagajelor acestora; autobuzele din aceasta categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri, asezati pe scaune sau in picioare, avand cel putin 17 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducatorului auto, care asigura posibilitatea unui schimb rapid de pasageri in statii;

b) tramvaie;

c) troleibuze;

d) minibuze sau microbuze, autovehicule destinate prin constructie transportului a 10-17 persoane pe scaune, inclusiv cel al conducatorului auto, dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune si in picioare.

Serviciile de transport public local de calatori se organizeaza pentru a satisface cu prioritate nevoile populatiei, precum si ale institutiilor publice si ale agentilor economici.

Sunt abilitate sa organizeze, sa reglementeze, sa conduca, sa monitorizeze si sa controleze servicii de transport public local de calatori consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, precum si consiliile judetene.

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a intreprinde masurile necesare pentru extinderea, dezvoltarea si modernizarea transportului public urban si suburban de persoane. Autoritatile administratiei publice locale, prin serviciile de specialitate, vor gestiona si vor controla activitatea operatorilor de transport public local de calatori.

Principalele obiective urmarite de autoritatile administratiei publice centrale si locale in domeniul serviciilor de transport public local de calatori sunt:

a) imbunatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor prin promovarea calitatii si eficientei serviciului de transport public local de calatori;

b) cresterea calitatii vietii cetatenilor prin sustinerea dezvoltarii economice a localitatilor si prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne;

c) acordarea de facilitati unor categorii de persoane;

d) asigurarea capacitatii suficiente de transport pe rute aglomerate.

Administratia publica locala trebuie sa organizeze serviciul public de transport in functie de cerintele specifice fiecarei localitati, astfel incat sa se asigure:

- legaturile dintre zonele rezidentiale si cele industriale si comerciale;

- facilitarea legaturilor din interiorul cartierelor pentru transportul optim catre piete, scoli, spitale;

- realizarea de legaturi intre transportul pe sine si cel pe carosabil;

- reducerea permanenta a numarului de transbordari dintr-un mijloc de transport in altul.

Principala problema a transportului public de calatori este generata de lipsa resurselor financiare pentru realizarea de investitii noi si pentru intretinerea retelelor si parcurilor de vehicule existente.

O strategie moderna de dezvoltare pentru serviciile publice de transport are ca scop acoperirea cererii actuale si de perspectiva in conditii de calitate superioara si buget de exploatare optimizat. In acest sens, serviciile publice trebuie sa asigure:

- reorganizarea transportului in sistem integrat;

- organizarea statiilor multimodale;

- integrarea tarifara, adica utilizarea unui singur tip de cartela pentru orice mijloc de transport public;

- realizarea sistemelor flexibile pentru autobuze si a retelelor de completare cu troleibuze, aceste doua mijloace fiind cele mai eficiente.

VI. Serviciul public de intretinere a spatiilor verzi

Spatiile verzi sunt reprezentate de parcuri si gradini publice, zone de agrement aferente localitatii, scuaruri intre ansamblurile de cladiri, precum si spatii aferente altor categorii (imobile apartinand institutiilor si agentilor economici).

Administratia publica locala este obligata sa asigure serviciul de intretinere a spatiilor verzi datorita functiilor acestora:

- functia ecologica - prin care se realizeaza climatul normal, combaterea poluarii fonice si a aerului, ameliorarea compozitiei chimice a apei, solului si aerului;

- functia de loisir - prin care se asigura activitatile sportive, odihna, agrement;

- functia complementara - prin care se asigura functionarea normala a comertului, alimentatiei publice, educatiei si invatamantului.

Cantitatea si calitatea spatiilor verzi constituie criterii pentru aprecierea gradului de urbanitate al fiecarei localitati, a gradului de confort si civilizatie.

Prin proiectele si studiile urbanistice, autoritatile administratiei publice locale stabilesc necesarul de spatii verzi si destinatia acestora.

Realizarea si exploatarea spatiilor verzi cuprinde mai multe faze:

- faza de proiectare - cu doua componente: urbanismul si investitiile;

- faza de realizare a spatiilor verzi in regie proprie sau prin intermediul unitatilor specializate, incredintarea lucrarilor realizandu-se prin licitatie. Investitorul poate fi consiliul local sau concesionarii care contribuie cu fonduri proprii;

- faza de exploatare a spatiilor verzi se realizeaza prin intermediul directiilor/serviciilor de specialitate din aparatul consiliilor locale si cuprinde:

. lucrari de intretinere conform caietelor de sarcini;

. lucrari de reparatii si amenajari;

. paza spatiilor verzi.

- faza de productie se realizeaza prin baze independente de producere a materialului dendrologic si floricol, care cuprind:

. sectoare de pregatire;

. sectoare de productie;

. spatii de iernare;

. spatii de depozitare;

. ateliere.

VII. Intretinerea, repararea si exploatarea drumurilor publice

Autoritatile administratiei publice sunt obligate sa asigure functionalitatea drumurilor astfel: cele centrale pentru drumurile nationale, cele judetene pentru drumurile judetene, cele locale pentru drumurile orasenesti si comunale.

In scopul modernizarii drumurilor publice sunt necesare anumite masuri dintre care amintim:

- reabilitarea arterelor principale si a celor de acces in localitati;

- modernizarea intersectiilor, podurilor, pasajelor, precum si realizarea traversarilor subterane si supraterane;

- sistematizarea retelei de drumuri pe principiul inelar-radial;

- cresterea gradului de siguranta a circulatie etc.

Principalele obiective si prioritati ale serviciilor publice de gospodarie comunala din Romania

Pentru a atinge cele doua deziderate fundamentale ale serviciilor publice de interes economic general respectiv:

􀂉 calitate la standarde europene,

􀂉 accesibilitate din partea tuturor consumatorilor fara discriminari de nici o natura, inclusive prin pret este necesar sa avem in vedere o serie de obiective pe care le vom enumera in continuare.

􀂾 Descentralizarea serviciilor publice si cresterea responsabilitatii autoritatilor locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populatiei.

􀂾 Extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile cu impact major asupra starii de sanatate si a nivelului de trai a populatiei (alimentare cu apa, canalizare, salubrizare) si cresterea gradului de acces a populatiei la aceste servicii

􀂾 Restructurarea mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei

􀂾 Promovarea principiilor economiei de piata si reducerea gradului de monopol

􀂾 Atragerea capitalului privat in finantarea investitiilor din domeniul infrastructurii locale

􀂾 Institutionalizarea creditului local si extinderea utilizarii acestuia in finantarea investitiilor din infrastructura

􀂾 Promovarea masurilor de dezvoltare durabila Serviciile de gospodarie comunala au un impact deosebit asupra mediului.

􀂾 Promovarea parteneriatului social

􀂾 Obiectivele strategice pe termen lung vor fi:

. indeplinirea exigentelor impuse prin directivele U.E. la toate categoriile de servicii publice de gospodarie comunala;

. asigurarea accesului generalizat al populatiei la serviciile de interes vital (apa, canalizare, salubritate, incalzire);

. deschiderea deplina a pietei serviciilor de gospodarie comunala si stimularea mediului concurential in acest domeniu;

. dezvoltarea durabila;

. protectia mediului;

. gospodarirea cu grija a resurselor naturale;

. mentinerea unui echilibru corect intre veniturile populatiei si tariful serviciilor.

1.4 Alte servicii locale

Alaturi de servicii publice prezentate din sistemul serviciilor publice din tara noastra mai face parte si administrarea domeniului public.

Administrarea domeniului public

Pentru a-si putea indeplini atributiile ce le revin in executarea normelor legale, autoritatile administratiei publice au nevoie de bunuri mobile si imobile. Intrucat apartin statului sau unitatilor administrativ - teritoriale, aceste bunuri formeaza domeniul administrativ care se subdivide in doua categorii, si anume:

􀂃 domeniul public,

􀂃 domeniul privat.

In conformitate cu art. 135 din Constitutia Romaniei si cu art. 1 din Legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, domeniul public este format din bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public.

Legea 213/1998 face distinctie intre:

􀂃 domeniul public al statului,

􀂃 domeniul public al unitatilor administrativ - teritoriale care se imparte in

- domeniul public judetean,

- domeniul public local (al comunelor, oraselor si municipiilor).

Domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit din urmatoarele bunuri:

1. drumurile comunale, vicinale si strazile;

2. pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum si zonele de agrement;

3. lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public national sau judetean;

4. retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze, statiile de tratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente;

5. terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul local si primaria, precum si institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile si altele asemenea;

6. locuintele sociale;

7. statuile si monumentele, daca nu au fost declarate de interes public national;

8. bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost declarate de interes public national;

9. terenurile cu destinatie forestiera, daca nu fac parte din domeniul privat al statului si daca nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;

10. cimitirele orasenesti si comunale.

11. din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean.

Bunurile din domeniul public local sunt

a) inalienabile - nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in conditiile legii;

b) insesizabile - nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale;

c) imprescriptibile - nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile.

1.5 Servicii publice comerciale

Din categoria serviciilor publice comerciale fac parte urmatoarele servicii:

- organizarea si functionarea pietelor agroalimentare;

- serviciul de exploatare a parcajelor publice;

- licentierea transportului privat de calatori;

- expunerea firmelor si reclamelor publicitare;

- organizarea si functionarea cimitirelor;

- serviciul public de ecarisaj.

I. Organizarea si functionarea pietelor agroalimentare

Organizarea si functionarea pietelor, a targurilor si a oboarelor este circumscrisa de Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 19/1996:

- Pietele sunt ansambluri comerciale special amenajate pentru aprovizionarea populatiei cu legume, fructe, carne si produse din carne, lactate, cereale etc;

- Targurile sunt zone publice destinate vanzarii - cumpararii de produse agricole, agroalimentare, agroindustriale si industriale;

- Oboarele sunt piete destinate vanzarii - cumpararii animalelor;

- Balciurile sunt combinatii intre una dintre formele de piata de mai sus cu prestarile de servicii pentru distractie (jocuri mecanice .).

Autoritatile administratiei publice locale au competenta de a organiza pietele potrivit unui regulament propriu.

Gestionarea serviciilor necesare functionarii pietelor agroalimentare se realizeaza in trei moduri:

- prin serviciul public al consiliului local - piata este o directie care-si desfasoara activitatea

in regie proprie cu fonduri din bugetul local si cu functionari din administratia publica locala;

- prin institutii de interes public - administratia asigura serviciul public prin contractul administrativ incheiat cu prestatorul numit institutie publica;

- prin persoane juridice cu capital de stat, privat sau mixt - pe baza contractului de asociere.

II. Serviciul de exploatare a parcajelor publice

Pentru organizarea, utilizarea si exploatarea spatiilor aflate pe domeniul public sau privat al localitatilor consiliile locale adopta norme specifice de functionare.

Parcarea este acel spatiu special destinat stationarii vehiculelor, semnalizat prin indicatoare si/sau marcaje, care se delimiteaza de partea carosabila a drumului public. In functie de destinatie intalnim:

- parcaje de resedinta - care se situeaza la mai putin de 30 m de frontul imobilelor utilizate de

catre locatari si care sunt amenajate si intretinute de serviciile de administrare a domeniului public;

- parcaje publice - in care stationarea este temporara si pentru care se percepe o taxa;

- parcaje private - care apartin agentilor economici sau institutiilor publice.

Parcajele publice sau private cu plata sunt amenajate de persoanele juridice care le au in exploatare, iar cele fara plata sunt intretinute de serviciul de administrare a strazilor.

III. Licentierea transportului privat de calatori

Administratia publica locala poate autoriza si transportul de calatori cu mijloace de transport particulare. Pentru a obtine licenta de transport operatorii trebuie sa indeplineasca anumite conditii, cum sunt:

- onorabilitate - adica lipsa oricarei condamnari penale in legatura cu activitatea pe care o desfasoara;

- bonitatea - adica existenta dovezilor din partea unei institutii bancare referitoare la capacitatea financiara a transportatorului;

- specialitatea - care trebuie dovedita cu documente eliberate de institutiile de profil;

- tehnicitatea - prin care transportatorul dovedeste ca detine mijloace de transport care intrunesc conditiile pentru a circula pe drumurile publice.

Licenta poate fi suspendata daca transportatorul nu mai indeplineste conditiile pentru a desfasura activitatea de transport sau poate fi anulata daca au fost falsificate documentele de transport. Normele pe care trebuie sa le indeplineasca un transportator privat de calatori se stabilesc prin caietul de sarcini in care, pe langa reglementarile legale, sunt inscrise si obligatiile specifice pentru categoriile si tipurile de transport pentru care se acorda licenta: conditii pentru autovehicule, pentru soferi, pentru deplasarea calatorilor, precum si conditii comerciale.

IV. Expunerea firmelor si reclamelor publicitare

Publicitatea a devenit in prezent o componenta esentiala a politicii comerciale prin care agentii economici isi fac cunoscute produsele pe piata. Autoritatile administratiei publice locale reglementeaza prin norme specifice construirea si amplasarea reclamelor publicitare pentru a proteja colectivitatea de propagarea violentei, a viciului sau a altor actiuni interzise de lege si pentru a-si valorifica domeniul public si privat prin incasarea unor taxe.

- Firma reprezinta o constructie pe care se inscriptioneaza numele, denumirea comerciala, obiectul de activitate sub care persoana fizica sau juridica isi exercit activitatea si care se amplaseaza pe imobilele unde se desfasoara activitatea in cauza.

- Reclama reprezinta o inscriptie prin care se expun informatii elogioase la adresa unei personae fizice sau juridice, sau a unui produs sau serviciu, cu scopul de a-i face popularitate.

- In afara firmelor si reclamelor publicitare in interiorul localitatilor se utilizeaza si esarfe amplasate pe domeniul public care contin anunturi referitoare la evenimente culturale, stiintifice, sportive, de interes local sau national.

O alta forma de publicitate este cea ambulanta efectuata cu ajutorul autovehiculelor.

V. Organizarea si functionarea cimitirelor

Sub aspectul obiectului de activitate, inhumarile, respectiv, incinerarile nu sunt servicii, dar sub aspectul interesului public al sanatatii aceste activitati trebuie organizate de catre administratia publica locala. Aceste activitati sunt asigurate in sistem privat de catre unitatile parohiale, iar in sistem public prin cimitirele de stat / locale.

Organizarea si functionarea cimitirelor si crematoriilor umane de catre administratia publica locala se realizeaza prin:

- elaborarea unui regulament de functionare aprobat prin hotararea consiliului local;

- atribuirea locurilor de inhumare prin concesiune;

- posibilitatea de a realiza constructiile funerare numai pe baza autorizarii consiliului local;

- plata unor taxe si tarife catre bugetul local.

Administratia locala are obligatie de a realiza infrastructura dupa care poate presta serviciul in regie proprie sau pe baza gestiunii delegate.

Datorita gradului mare de pericol social pe care il reprezinta cadavrele, autoritatile administratiei publice au obligatia de a institui norme specifice cu privire la transport, depozitare, deshumare etc.

Protectia serviciului public este asigurata prin regimul contraventional aplicabil in cazul nerespectarii regulamentelor.

VI. Serviciul public de ecarisaj

Administratia publica locala are obligatia de a institui norme cu privire la cresterea, transportul, ingrijirea si exterminarea animalelor fara stapan care prezinta un grad ridicat de pericol social.

Serviciul public de ecarisaj asigura atat protectia cainilor cat si a cetatenilor din unitatea administrativ-teritoriala in care functioneaza, avand urmatoarele atributii:

- strangerea cainilor fara stapan;

- ingrijirea cainilor;

- asigurarea adaposturilor temporare pentru caini etc.

1.6 Serviciul public pentru activitati culturale

Realizarea unor activitati specifice de invatamant, arta, cultura, sanatate, la nivel local se asigura de catre directiile de specialitate descentralizate in teritoriu, insa nu este exclusa posibilitatea organizarii de catre administratia locala a unor institutii publice, cu personalitate juridica, prin care sa se acopere necesitatile spirituale ale colectivitatilor locale.

Un serviciu public cu caracter cultural are ca obiect de activitate initierea, derularea si asigurarea cu mijloace materiale si financiare a programelor cu caracter artistic, stiintific, documentar in regie proprie sau in colaborare cu alte institutii guvernamentale sau nonguvernamentale.

Serviciul public de proiecte culturale (centrul de proiecte culturale) isi asigura finantarea din venituri realizate din activitati proprii, donatii, sponsorizari si subventii din bugetul consiliului local. Organizarea si functionarea serviciului public pentru cultura se realizeaza printr-un Comitet de coordonare si un Consiliu de administratie.

Comitetul de coordonare cuprinde reprezentanti ai consiliului local si ai serviciilor publice descentralizate in teritoriu, avand ca atributii aprobarea si modificarea statutului, stabilirea proiectelor si a programelor culturale, verificarea si aprobarea raportului anual de activitate.

Consiliul de administratie este structura executiva care asigura activitatea curenta prin elaborarea programului de activitate, a regulamentului de functionare interna, incheierea contractelor de cooperare si colaborare, propuneri de buget de venituri si cheltuieli.

Acest serviciu public realizeaza un raport de activitate pe care il supune aprobarii consiliuluilocal care are posibilitatea coordonarii permanente a serviciului prin intermediul comisiei de cultura.