Raspunderea administrativ-contraventionala

Raspunderea administrativ-contraventionala

I.1.a.     Notiuni teoretice

A) Definitia si trasaturile contraventiei

Potrivit art.1 din O.G. nr.2/2001, aprobata si modificata prin Legea 180/2002: "constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al municipiului Bucuresti".

Trasaturi:

- este o fapta savarsita cu vinovatie;

- este o fapta prevazuta si sanctionata prin lege, prin hotarare a Guvernului ori prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al municipiului Bucuresti.

- este o fapta care prezinta un pericol social mai redus fata de infractiune.

* este o fapta savarsita cu vinovatie

Pentru a interveni raspunderea contraventionala, trebuie ca subiectul activ al contraventiei sa fie vinovat de comiterea acesteia. Cum legea cadru nu defineste vinovatia, rezulta ca au aplicabilitate principiile prevazute de codul penal in articolul 19. Potrivit acestuia, vinovatia exista numai atunci cand fapta ilicita este savarsita cu intentie sau din culpa.

Intentia poate fi:

- directa - atunci cand faptuitorul (contravenientul) prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui

- indirecta - atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste ca el sa se produca, insa accepta posibilitatea producerii lui.

Culpa poate fi:

- cu previziune (culpa in comitendo) - atunci cand faptuitorul (contravenientul) prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei ca acesta nu se va produce,

- fara previziune (culpa in omitendo) - atunci cand faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi putea si trebuia sa-l prevada.

Indiferent de forma pe care o imbraca, vinovatia reprezinta acea atitudine a faptuitorului fata de fapta sa si fata de urmarile pe care aceasta le are sau ar putea sa le aiba. Ca si in cazul infractiunii, vinovatia constituie latura subiectiva a contraventiei.

* Stabilirea si sanctionarea faptei prin acte normative (legalitatea contraventiei)

Stabilirea si sanctionarea faptelor contraventionale se face prin legi, ordonante si hotarari ale Guvernului sau prin alte acte normative emise de organe ale administratiei centrale sau locale, astfel:

La nivel central:

- Parlamentul Romaniei - este prima autoritate competenta sa reglementeze contraventii. Astfel, primul act normativ prin care se pot reglementa contraventii este legea. Reglementarea contraventionala este de domeniul legii ordinare.

- Guvernul Romaniei - este cea de-a doua autoritate publica centrala care este competenta sa stabileasca reglementari in materie contraventionala. Avem in vedere aici atat ordonantele obisnuite sau de urgenta cat si hotararile.

La nivel local:

- prin hotarari ale consiliului judetean si local pot fi stabilite si sanctionate contraventii in toate domeniile de activitate in care acestora li s-au stabilit atributii prin lege, in masura in care in domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi sau prin hotarari ale Guvernului.

- consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona contraventii in urmatoarele domenii: salubritate, activitatea din piete, curatenia si igienizarea acestora, intretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii, amenajarea si curatenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor virane, intretinerea bazelor si obiectivelor sportive aflate in administrarea lor, intretinerea strazilor si trotuarelor, a scolilor si a altor institutii de educatie si cultura, intretinerea cladirilor, imprejmuirilor si a altor constructii, depozitarea si colectarea gunoaielor si a resturilor menajere.

Potrivit art.3 din O.G. nr. 2/2001, actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii vor cuprinde in mod obligatoriu:

- descrierea faptelor ce constituie contraventii

- sanctiunea ce urmeaza sa se aplice pentru fiecare dintre acestea (in cazul in care se aplica sanctiunea amenzii se vor preciza si limitele acesteia),

pot fi cuprinse si anumite tarife de determinare a despagubirilor pentru pagube pricinuite prin savarsirea contraventiilor.

* fapta prezinta un anumit grad de pericol social

Articolul 1 din O.G. nr.2/2001 prevede ca "Legea contraventionala apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala". Ceea ce caracterizeaza contraventia este gradul de pericol social7 mai redus decat in cazul infractiunii, unde valorile sociale aparate de legea penala sunt mai importante pentru functionarea societatii si a componentelor sale. Severitatea mai scazuta a sanctiunilor contraventionale se refera, mai ales, la faptul ca, in cazul savarsirii de contraventii nu se aplica masuri privative de libertate, ci sanctiuni de alta natura, de regula amenzi.

B) Elementele constitutive ale contraventiei

obiectul

latura obiectiva

subiectul

latura subiectiva

Aceste elemente se cer a fi intrunite cumulativ. Lipsa unuia din ele determina inexistenta contraventiei si, implicit, imposibilitatea tragerii la raspundere a faptuitorului.

Obiectul contraventiei - este reprezentat de valorile sociale aparate de normele de drept. Prin contraventie se incalca normele de drept administrativ, dar poate interveni  si pentru incalcarea altor norme de drept (financiar, comercial etc)

Latura obiectiva - consta in actiunea sau inactiunea faptuitorului, iar, in unele situatii, in fapte comisiv-omisive, care produc urmari periculoase din punct de vedere social sau care ameninta anumite valori sociale.

Subiectul contraventiei - subiect activ si subiect pasiv.

Pot fi subiecte ale raspunderii contraventionale atat persoana fizica cat si persoana juridica8.

Poate fi contravenient :

- orice persoana fizica cetatean roman, strain sau apatrid

- persoana fizica sa fie responsabila (sa inteleaga caracterul periculos al actiunilor sale).

- sa aiba libertate de decizie si de actiune

- pentru unele contraventii se cere si o calitate speciala (Exemplu: conducator auto).

Nu pot avea calitatea de contravenienti:

- minorii pana la 14 ani nu raspund contraventional

- minorii intre 14-18 ani, care au capacitate de exercitiu restransa ce se rasfrange si in domeniul raspunderii lor contraventionale, raspund  contraventional pe jumatate, in sensul ca minimul si maximul amenzii se reduc la jumatate din minimul si maximul amenzii stabilite in actul normativ pentru fapta savarsita.

- persoanele fara responsabilitate.

- militarii in termen nu raspund contraventional. Procesul verbal de constatare se trimite comandantului unitatii din care face parte contravenientul, spre a i se aplica, daca procesul verbal este intemeiat, masuri disciplinare.

Latura subiectiva - reprezinta atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta sa si fata de urmarile faptei sale. Elementul determinant al laturii subiective este vinovatia cu cele doua forme: intentia si culpa.

C) Cauze care inlatura raspunderea contraventionala

Cauze care vizeaza eliminarea caracterului ilicit al faptei:

- legitima aparare

- starea de necesitate

- constrangerea fizica sau psihica

- cazul fortuit

- iresponsabilitatea

- betia involuntara completa

- eroarea de fapt

- infirmitatea, daca are legatura cu fapta savarsita

Prescriptia

a) Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale

Potrivit art.13 din O.G.nr.2/2001 prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale constituie o cauza de inlaturare a raspunderii contraventionale. Prin prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale avem in vedere punerea organelor abilitate de lege in imposibilitatea de a trage la raspundere contraventionala si de a aplica o sanctiune contravenientului datorita trecerii, in anumite conditii, a unei perioade de timp de la savarsirea faptei.

Potrivit O.G.nr.2/2001, termenele care prescriu posibilitatea aplicarii sanctiunii contraventionale sunt:

- termenul general de 6 luni, care curge de la data savarsirii faptei,

- termenul de 6 luni in cazul contraventiilor continue, care curge de la data constatarii faptei;

- termenul de un an de la data savarsirii faptei, cand fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit ca ea constituie contraventie;

- alte termene prevazute prin legi speciale (2 ani pentru contraventiile vamale, 3 ani pentru contraventiile privind valorile mobiliare etc).

b) Prescriptia executarii sanctiunii contraventionale

Daca in cazul prescriptiei aplicarii sanctiunii contraventionale nu a fost aplicata sanctiunea in termenul prevazut de lege, in cazul prescriptiei executarii sanctiunii, aceasta a fost aplicata, dar pentru ca a trecut un anumit interval de timp, ea nu mai poate fi executata.

Potrivit art.14 din O.G. nr.2/2001, "executarea  sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii".

Cele doua tipuri de prescriptie inlatura raspunderea contraventionala, dar nu inlatura si efectele contraventiei care au cauzat prejudicii si care necesita despagubirea persoanelor prejudiciate, acestora fiindu-le aplicabile termenele reglementate prin legislatia civila. De asemenea, prescriptia nu inlatura efectele confiscarii.

D) Sanctiunile contraventionale

I. Din punct de vedere al actului normativ care le consacra, distingem:

-sanctiuni contraventionale prevazute de reglementarea cadru

-sanctiuni contraventionale prevazute de alte acte normative.

II. Din punct de vedere al naturii lor, distingem:

-sanctiuni contraventionale principale: avertismentul, amenda, prestarea unei activitati in folosul comunitatii;

-sanctiuni contraventionale complementare: confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii; suspendarea sau anularea actului prin care se desfasoara o activitate; inchiderea unitatii; desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala; blocarea contului bancar.

Avertismentul

Este cea mai usoara sanctiune contraventionala si consta in "atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savarsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale" (art.7 alin.1 din O.G.nr2/2001).

Caracteristici:

- se aplica in cazul savarsirii unor fapte de o gravitate mai redusa. El se aplica atunci cand fapta este de mica importanta si se apreciaza ca acela care a savarsit-o nu o va mai repeta chiar fara aplicarea amenzii9.

- este o sanctiune morala, concretizata prin dojenirea, dezaprobarea faptuitorului pentru ceea ce a savarsit si indrumarea ca pe viitor sa nu mai comita o fapta ilicita, deoarece se expune unor sanctiuni mai aspre decat cea a avertismentului

sanctiunea avertismentului poate fi aplicata si daca actul normativ contraventional nu-l reglementeaza expres

-se aplica atat oral cat si scris10.

Amenda contraventionala

Este cea mai frecventa sanctiune contraventionala si consta in plata unei sume de bani care variaza in functie de natura si gravitatea faptei.

Potrivit art. 8 din O.G. nr.2/2001, limita minima a amenzii contraventionale este de 250.000 lei, iar limita maxima nu poate depasi:

- 1 miliard lei, in cazul contraventiilor stabilite prin lege si ordonanta;

- 500 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale Guvernului;

- 50 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene ori ale Consiliului General al municipiului Bucuresti;

-25 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

Amenda ingaduie, datorita existentei unui minim si a unui maxim impuse prin actul normativ contraventional, o individualizare concreta a sanctiunii intre limita minima si maxima stabilite in raport cu vinovatia si persoana contravenientului. Spre deosebire de amenda penala, cea contraventionala nu atrage decaderi sau interdictii pentru persoanele sanctionate si nici nu constituie antecedent care sa influenteze o eventuala sanctionare viitoare. Destinatia sumelor de bani rezultate din amenzi o constituie bugetul de stat.

Prestarea unei activitati in folosul comunitatii

Aceasta sanctiune este reglementata de art.9 din O.G. nr.2/2001 si O.G. nr. 55/200211 potrivit carora prestarea unei activitati in folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege si alternativ cu amenda. Sanctiunea poate fi aplicata numai de instanta (judecatorie), daca exista consimtamantul contravenientului. Minorul care nu a implinit 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati in folosul comunitatii.

Prestarea unei activitati in folosul comunitatii se poate desfasura in domeniul serviciilor publice pentru intretinerea locurilor de agrement, pentru intretinerea parcurilor si drumurilor, prestarea curateniei si igienizarea localitatilor, precum si in domeniul caminelor pentru copii si batrani, orfelinatelor, creselor, gradinitelor, scolilor, spitalelor si altor asezaminte social culturale. Art. 17 al.4 din O.G. nr.55/2002 interzice in mod expres prestarea de activitati in subteran, in mine, metrou ori alte asemenea locuri cu grad ridicat de risc. Prestarea unei activitati in folosul comunitatii se stabileste de catre instanta pe o durata cuprinsa intre 50 ore si 300 ore. 

E) Procedura contraventionala

1. Constatarea contraventiilor

Prima etapa care practic declanseaza procesul de interventie a raspunderii contraventionale este constatarea contraventiei. Potrivit art. 15  din O.G. nr.2/2001, contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti constatatori.

Pot fi agenti constatatori:

- primarii

- ofiterii si subofiterii din cadrul M.I., special abilitati (constata contraventii privind apararea ordinii publice; circulatia pe drumurile publice; regulile generale de comert; vanzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare etc)

- persoane imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, primarul general al municipiului Bucuresti, precum si alte persoane prevazute in legi speciale.

Luand la cunostinta despre savarsirea unei contraventii, agentul constatator desfasoara urmatoarele activitati:

- verifica daca este competent sa constate si sa sanctioneze contraventia comisa;

- identifica faptuitorul;

- explica faptuitorului fapta savarsita, pericolul social al acesteia, sanctiunea ce i se poate aplica si modalitatea de plata a amenzii;

- verifica daca prin contraventia comisa, s-au produs pagube materiale sau se impune luarea masurii confiscarii sau a altei masuri;

- stabileste incadrarea juridica a faptei;

- completeaza formularul procesului-verbal de constatare a contraventiei.

Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu:

- data si locul unde este incheiat;

-numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator;

- datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului;

- descrierea faptei, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

- indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;

- indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie;

-posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate;

-termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.

Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate semna, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz, procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului precum si semnatura acestuia12. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal. Daca o persoana savarseste mai multe contraventii constatate in acelasi timp de acelasi agent constatator, se incheie un singur proces-verbal.

2. Aplicarea sanctiunii contraventionale

a)Organul competent sa aplice sanctiunea

Potrivit art.21 din O.G. nr.2/2001, in cazul in care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea.

Regula: agentul care constata fapta este si cel care aplica sanctiunea. Aceasta regula este prevazuta in majoritatea actelor normative in materie contraventionala, care fie o mentioneaza in mod expres, fie fac trimitere la dreptul comun in materie.

Exceptia: poate fi consacrata prin actele normative contraventionale si ea consta in recunoasterea posibilitatii ca alte organe decat agentul constatator sa aplice sanctiunea. In aceasta situatie procesul-verbal se va trimite organului sau persoanei competente, iar sanctiunea se aplica prin rezolutie scrisa pe procesul-verbal.

b)Dispozitii privind modul de aplicare a sanctiunii

Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, sa se tina seama de imprejurarile in care fapta a fost savarsita, de modul si mijloacele de faptuire ale acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal.(art.21 alin.3)

c)Dispozitii privind pagubele pricinuite prin comiterea contraventiei

Daca prin savarsirea contraventiei s-a cauzat o paguba si exista tarife de evaluare a acesteia, persoana imputernicita sa aplice sanctiunea stabileste si despagubirea, cu acordul expres al persoanei vatamate, facand mentiunea corespunzatoare in procesul-verbal. Daca nu exista tarif de evaluare a pagubei persoana vatamata isi va putea valorifica pretentiile potrivit dreptului comun (art. 23 din O.G.nr.2/2001).

d)Dispozitii privind regimul procedural al confiscarii in materia contraventionala

Daca agentul constatator este competent sa aplice sanctiunea, el va putea dispune si confiscarea. Daca nu are o asemenea competenta, sanctiunea complementara a confiscarii va fi dispusa de organul care este indrituit sa aplice si sanctiunea principala. In ambele situatii, agentului constatator ii revine misiunea de a descrie in procesul verbal lucrurile supuse confiscarii si e a lua, in privinta lor, masurile de conservare sau de valorificare prevazute de lege.

Daca se constata ca bunurile confiscate apartin altei persoane decat contravenientul, in procesul-verbal urmeaza a se mentiona numele, prenumele si domiciliul, cand este vorba despre o persoana fizica, sau denumirea si sediul cand este vorba despre o persoana juridica (art.24 alin.3).In procesul-verbal vor fi inserate mentiunile cu privire la aceste masuri.

e)Ipoteza in care fapta savarsita reprezinta infractiune

Pot exista situatii in care agentul constatator apreciaza ca fapta este savarsita in asemenea conditii incat ea reprezinta infractiune si nu contraventie. Intr-un asemenea caz, agentul constatator are obligatia sa sesizeze organul de urmarire penala.

In cazul in care fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre procuror sau de catre instanta ca ea ar constitui contraventie, actul de sesizare sau de constatare a faptei, impreuna cu o copie de pe rezolutie, ordonanta sau, dupa caz, de pe hotararea judecatoreasca, se trimite organului in drept sa constate contraventia, pentru a lua masurile ce se impun potrivit legii.

f)Comunicarea procesului verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii

Legea instituie obligatia comunicarii procesului verbal, obligatie ce revine fie agentului constatator, cand acesta a aplicat si sanctiunea, fie celui care a aplicat sanctiunea, in cazurile de exceptie cand agentului constatator nu-i este recunoscuta si competenta de a aplica sanctiunea.

Comunicarea se realizeaza catre trei categorii de subiecte de drept13:

-inmanarea sau, dupa caz, comunicarea procesului verbal contravenientului;

-comunicarea catre partea vatamata;

-comunicarea catre persoana fizica sau juridica, in cazul confiscarii unor bunuri care apartin altei persoane fizice sau juridice decat contravenientul.

Articolul 25, supune obligatiei comunicarii doua categorii de acte:

- procesul-verbal de constatare a contraventiei si aplicare a sanctiunii, care se comunica persoanelor interesate in termen de o luna de la data aplicarii;

- instiintarea de plata, in caz de amenda sau despagubire.

g) Caile de atac impotriva actelor de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor

1) Calea de atac (art.31) specifica este plangerea.

Plangerea = acea cale prin care se ataca la judecatorie o hotarare data de un organ obstesc sau administrativ cu caracter jurisdictional, fie un act administrativ in cazuri specificate de legea speciala.

Plangerea se poate face in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii actului.

Subiectele care pot face plangere sunt:

- partea vatamata poate face plangere numai in ceea ce priveste masura confiscarii;

- cel caruia ii apartin bunurile confiscate poate face plangere numai in ceea ce priveste masura confiscarii.

2) Efectele plangerii - suspendarea executarii

- cand plangerea a fost formulata de partea vatamata, efectul suspensiv se exercita numai in ceea ce priveste despagubirea;

- cand plangerea se formuleaza de persoana careia ii apartin bunurile confiscate, efectul suspensiv priveste numai masura confiscarii;

- cand autorul plangerii este contravenientul, suspendarea va viza toate clauzele procesului-verbal sau numai pe acelea care au fost contestate de contravenient, daca exista o asemenea situatie.

3) Organele competente sa solutioneze plangerea

Plangerea, insotita de procesul verbal se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa inmaneze depunatorului o dovada in acest sens. Apoi, impreuna cu dosarul cauzei, plangerea este trimisa la judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia. De la aceasta regula exista si exceptii - cazul Regulamentului vamal potrivit caruia competenta de solutionare a plangerii apartine judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul contravenientului.

Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la sectia de contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Recursul suspenda executarea hotararii.

4) Executarea sanctiunilor contraventionale

Potrivit art.37 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal neatacat in termenul de 15 zile, precum si hotararea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plangerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.

Avertismentul, fiind o sanctiune cu caracter moral, el se considera executat in momentul realizarii lui, cand imbraca forma orala, de regula, sau comunicarii ori publicarii lui, cand imbraca forma scrisa14.

Amenda, poate fi executata in doua moduri:

- in mod voluntar de contravenient, ceea ce exclude interventia fortei coercitive a statului,

- prin executare silita, ceea ce presupune interventia fortei coercitive a statului (organul din care face parte agentul constatator; instanta de judecata).

Amenda executata in mod voluntar, la randul ei, se poate realiza prin:

- achitarea pe loc, a jumatate din minimul amenzii prevazuta de lege pentru fapta respectiva;

- angajarea sub semnatura, ca va achita amenda in 48 de ore;

- in termen de 15 zile de la comunicarea procesului verbal si a instiintarii de plata, daca subiectul nu formuleaza plangere impotriva acestui act.