Implicarea comunicarii interpersonale ca suport al consilierii de cariera, in contextul reintegrarii in comunitate a detinutilor

IMPLICAREA COMUNICARII INTERPERSONALE CA SUPORT AL CONSILIERII DE CARIERA, IN CONTEXTUL REINTEGRARII IN COMUNITATE A DETINUTILOR

Rezumat

In termeni pragmatici, existenta unei relatii ce se stabileste in contextul implementarii unor strategii psihosociale care sa raspunda unei comenzi conjuncturale, face ca implicarea comunicarii interpersonale (C.I.) in consilierea de cariera (C.C.) la nivelul persoanelor private de libertate, sa determine noi posibilitati de reintegrare in comunitate a acestora.

Astfel, cei trei R (Recuperare - Reintegrare - Resocializare) se constituie ca rezultanta a gasirii locului in comunitate a acestor persoane, dobandindu-si o noua identitate, prin rol si pozitie sociala.

Summary

From a pragmatic point of view, the existence of a relationship in the context of implementation of psycho-social strategies that respond to a certain command makes the implication of interpersonal communication in the career counseling concerning the people in prisons, to determine new possibilities of reintegration in community.

Thus the three R (Recuperation - Reintegration - Re-socialization) come together and help these persons find a place in community, acquiring a new identity by finding a role and a social position.

In termeni pragmatici, existenta unei relatii ce se stabileste in contextul implementarii unor strategii psihosociale care sa raspunda unei comenzi conjuncturale, face ca implicarea comunicarii interpersonale (C.I.) in consilierea de cariera (C.C.) la nivelul persoanelor private de libertate, sa determine noi posibilitati de reintegrare in comunitate a acestora.

Astfel, cei trei R (Recuperare - Reintegrare - Resocializare) se constituie ca rezultanta a gasirii locului in comunitate a acestor persoane, dobandindu-si o noua identitate, prin rol si pozitie sociala.

In acest context, un loc aparte l-am acordat persoanelor care pe o perioada de timp limitata, sunt private de libertate (detinutii) deoarece, asa cum aminteam la inceput, ei trebuie sa se identifice cu cei trei R:

Persoanele in cauza (detinutii) din perspectiva celor supuse atentiei noastre, adica, consilierea in cariera (C.C.) si comunicarea interpersonala (C.I.) au un statut aparte in ideea in care:

a)- sunt adolescenti care au terminat o etapa educationala (clasa a VIII-a, scoala profesionala, liceul), fara a profesa, sau au o calificare;

b)- sunt tineri care au o pregatire profesionala intr-un anumit domeniu;

c)- sunt adulti care au profesat o meserie, persoane calificate, dar si-au intrerupt temporar activitatea;

si cer implicarea celor enumerate anterior, deoarece privarea de libertate aduce atat modificari structurale cat si atitudinal-comportamentale, ce au repercusiuni in timp. Este de mentionat faptul ca intr-o asemenea situatie e bine sa pornim constructiv de la:

a)- a sti = a cunoaste cine suntem noi si ce posibilitati latente exista in fiecare;

b)- a dori = nu numai sa cunoastem, dar si sa ne concentram toata vointa pentru studiul si dezvoltarea lor, iar in final sa le folosim posibilitatile nelimitate;

c)- a indrazni = curajul nu numai de a ne redescoperi, ci si de a dori sa descoperim o alta fiinta mai puternica, mai inteligenta, mai sanatoasa, mai folositoare familiei noastre, cat si lumii in care traim,

toate in contextul in care detinutul are nevoie de ajutor, iar din punct de vedere al reabilitarii sale sociale, penitenciarul, prin serviciile sale specializate in colaborare cu AJOFM (Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortelor de Munca), furnizeaza programele de calificare, cat si oferta viabila si specifica, vizand locurile de munca puse la dispozitie, in vederea reintegrarii in infrastructura comunitatii.

In general, cursurile de calificare organizate in penitenciare atat pentru detinutii barbati cat si pentru detinutele femei, vizeaza in mod special o anumita cerere, printr-o oferta data. Astfel, ele pot viza domenii ca:

a)- prestari servicii (croitor, pantofar, frizer, confectioner, ceasornicar);

b)- alimentatie publica (bucatar, ospatar);

c)- constructii (zidar, tamplar, vopsitor);

d)- informatica (operator, programator calculatoare).

In cadrul serviciilor specializate care alaturi de AJOFM colaboreaza cu serviciile de probatiune, diferite ONG- uri, fundatii, asociatii, deruleaza programele respective, un rol deosebit de important le revine in ideea pregatirii psiho-sociale a detinutilor, viitori beneficiari ai unui loc de munca, interesati si dornici de a-si recastiga identitatea in comunitate.

De aceea, pe aceste persoane trebuie sa le facem sa constientizeze faptul ca totul depinde de ele, ca au nevoie de multa vointa, rabdare, intelegere, forta interioara, de mobilizare a tuturor resurselor de care dispun, de acceptarea unei situatii grele trecatoare, avand putinta si dorinta de a le invinge, stiind ca totul depinde de ele pentru a face fata unor obstacole ce inerent, pot aparea la un moment dat.

Aceste obstacole:

a)- pot face referire directa la propria persoana a detinutului, cum ar fi:

- interese care incalca drepturile semenilor;

vointa slaba;

inconsecventa;

- confuzie in privinta viitorului;

- necunoasterea intereselor;

- motivatie scazuta in depasirea greutatilor;

b)- tin de anumiti factori situationali:

- lipsa unui loc de munca;

- plata insuficienta;

- stigmatul de fost detinut;

- alte persoane;

- dezobisnuirea de libertate;

acumulate in motive ce pot determina aparitia unor secvente carentiale la nivelul dezvoltarii personalitatii unui fost detinut.

Reversul nedorit a intregii noastre munci de consiliere in cariera (C.C.) si comunicare interpersonala (C.I.) se poate traduce prin aparitia secventelor de:

- neadaptare

- marginalizare recidiva

- izolare

mai precis a riscului de recidiva, pe fondul savarsirii unei noi infractiuni, ca rezultanta a destructurarii sociale inregistrata in noul statut al fostului detinut.

Munca in asemenea situatii nu este deloc usoara, ci din contra, presupune multa responsabilitate, relatia dintre emitator (E) si receptor (R) fiind deosebita, adica motivata din toate punctele de vedere, atat din partea unuia cat si a celuilalt (furnizor de servicii si detinut).

Serviciile abilitate in penitenciare cu oferirea secventelor de educatie sub toate aspectele sale (inclusiv sociale) rezuma activitatea sub forma: "Gasirea unui loc de munca este o chestiune relativa. Daca este lesnicioasa sau grea depinde de fiecare. Cine doreste cu adevarat sa munceasca, sa-si puna in valoare capacitatile, sa-si cladeasca un viitor, sa-si realizeze proiectele si visele, poate, uneori dupa multe eforturi, sa se implineasca si profesional. Cine pleaca la drum cu ezitari, dorindu-si parca sa nu gaseasca nimic, cine dezarmeaza in fata primului obstacol, cine vrea sa obtina mult fara sa poata oferi un echivalent, nu va reusi, ramanand o povara atat pentru el, cat si pentru familie si societate."

In asemenea conditii, e necesar a avea prioritate, dupa parerea noastra, exemplul pozitiv al reusitei, care se poate constitui intr-un element de baza al motivatiei pentru munca, in ideea dezvoltarii unei cariere de catre un detinut sau fost detinut. Astfel, in aceste conditii, apare contractul personal, ca forma de identitate prin care subiectul in cauza se apreciaza prin: cunoasterea, imaginea si stima de sine, dezvoltand o apreciere pozitiva cu largi conotatii psiho- sociale.

Folosind aceasta metoda de valorificare si evaluare psiho-sociala ca finalitate a unor programe terapeutice vizand componenta reintegrarii sociale a detinutilor, prezentarea lor surprinde anumite conotatii atitudinale si anume, Pasca M.D. (2005):

a)- Vreau sa ma schimb si ma bucur ca are cine sa ma ajute. Am sa-mi ascult viitorii colegi de munca. O sa vorbesc frumos cu ei. Vreau sa invat de la cei ce-mi arata. Stiu ca pot sa ma indrept si sa muncesc. Va rog sa aveti incredere si grija de mine, ca sa nu mai disper. (S.E.- 16 ani)

b)- Vreau sa nu ma mai intorc la gasca. Stiu ca sunt capabil sa imi castig existenta in activitati legale. Pot sa muncesc daca-mi trebuie bani. Sunt deja mai bun. Abia astept sa-mi cunosc noii colegi de munca. Eu vreau. (AMD- 16 ani).

c)- Incerc si cred ca o sa reusesc daca vreau. O sa-mi fac un rost. Unde o sa ma duc vreau sa fie bine. Imi plac masinile. Voi incepe sa ma schimb. Sper sa nu gresesc iar. (B.M.- 16 ani)

Toate aceste contracte personale denota prin modalitatile speciale de abordare, in speta a infractorului minor asistat, ca e nevoie de o schimbare, ca i se acorda o alternativa, ca poate, ca doreste, sa gaseasca un sprijin in cei din jur, dar mai ales, noul sau rol social ii asigura stabilitate, siguranta, incredere, responsabilitate, fiind practic primul pas spre adevarata sa reintegrare sociala in comunitate, neavand voie a-si rata sansa ce i-a fost acordata in momentele dificile ale evidentei sale si-a constructiei personalitatii, rezultatele fiind vizibile in timp.

In acelasi context, al reinsertiei profesionale cat si a modalitatilor de implicare a comunicarii interpersonale (C.I.) - in consilierea in cariera (C.C.), povestea terapeutica ocupa un loc aparte fiind cea care il invata, Pasca M.D. (2008), sa fie un supravietuitor, "Ceea ce conteaza este parerea sa despre propria persoana. Trebuie sa gasesti in viata acel rol ce ti se potriveste, dupa care sa renunti la a mai juca teatru: profesia ta este aceea de "a fi", ne aminteste Quentin Crisps in piesa sa "Functionarul gol".

Sub asemenea conotatii structurale se intrepatrund elementele consilierii si comunicarii cu persoanele private de libertate, beneficiul scontat fiind cel al propriei regandiri sub varii aspecte, inclusiv al rolului social pe care-l are in vedere, in timp.

Acordandu-i increderea noastra, dar si responsabilizandu-l vom face ca relatia biunivoca C.I. ↔ C.C. sa functioneze in ideea in care, bazandu-ne pe cei trei R amintiti la inceput, sa structureze noi profiluri de personalitate ce vor apartine comunitatii, fiind in cetate si nu in afara ei.

Bibliografie:

1)     Baban, A. (2001), Consilierea educationala, Cluj-Napoca;

2)     Gheorghe, Fl. (2001), Psihologie penitenciara, Ed. Oscar Print, Bucuresti;

3)     Pasca, M.D. (2005), Infractorul minor si reintegrarea sa in comunitate, Ed. Ardealul, Tg. Mures;

4)     Pasca, M.D. (2008), Povestea terapeutica, ed. a II-a, Ed. V & Integral, Bucuresti;

5)     Stanton, N. (1995), Comunicarea, Ed. Societatea Stiinta si Tehnica, Bucuresti;

6)     Schiopu, U; Verza, E. (1981), Psihologia varstelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.