Neluarea masurilor necesare in operatiile navale

Neluarea masurilor necesare in operatiile navale

1. Continutul legal

Potrivit prevederilor art. 343 C. pen., constituie infractiune fapta coman­dantului unei nave militare sau grupari de nave militare care, fara a fi fost oprit prin vreun ordin sau fara a fi fost impiedicat de misiunea speciala pe care o avea, nu ia masurile necesare sa atace, sa lupte impotriva dusmanului, sa ajute o nava a statului roman sau a unei tari aliate urmarita de dusman ori angajata in lupta sau nu ia masurile necesare pentru a distruge un convoi dusman ori nu urmareste navele de razboi sau comerciale ale dusmanului.

Se cunoaste, faptul ca, in conditiile razboiului modern, folosirea la momentul ne­cesar si eficient a fortelor navale si aeriene proprii si ale aliatilor are o mare impor­tanta in sporirea capacitatii de lupta a trupelor si pentru obtinerea victoriei.

In timpul operatiilor de lupta, comandantul unei nave militare are datoria sa ia toate masurile pentru ca, in actiunile de atac sau de aparare impotriva inamicului, ca­pa­citatea de lupta a unei nave sa fie folosita pe deplin. Neluarea unor astfel de ma­suri de catre comandant, abtinerea acestuia de angaja nava in lupta impotriva ina­micului este o fapta prin care se aduc grave prejudicii capacitatii de aparare a tarii.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale referi­toare la capacitatea de lupta a marinei sau aviatiei militare, a caror existenta depinde de o atitudine combativa si loiala a comandantilor in timpul luptei.

b) Obiectul material al infractiunii il constituie nava (aeronava) sau grupul de nave (aeronave) ramase in inactivitate din cauza lipsei de combativitate a acestuia, fiindca asupra lor se rasfrange activitatea ilicita a faptuitorului[1].

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al faptei este comandantul na­vei sau gru­­­pului de nave care nu ia masurile necesare in operatiunile navale.

Din punctul de vedere al legii penale, este considerat comandant atat militarul care comanda nava in mod permanent, cat si inlocuitorul temporar (indrituit cu toate responsabilitatile prin legile si regulamentele militare), in caz de indisponibilitate a comandantului.

Participatia se poate se poate realiza numai sub forma instigarii si complicitatii, infractiunea avand subiect activ unic.

b) Subiect pasiv este unitatea militara navala din care face parte coman­dantul si careia ii apartine nava sau convoiul de nave.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Infractiunea de neluare a masurilor necesare in opera­tiunile navale, sub aspectul elementului material al laturii obiective, se realizeaza printr-o inactiune, legea incriminand omisiunea comandantului unei nave sau unui grup de nave militare care, fara sa fi fost impiedicat in executarea misiunii sale ori fara sa fi fost oprit prin ordin, nu intreprinde masuri corespunzatoare si necesare pentru a ataca, a lupta impotriva inamicului sau a ajuta o nava a tarii noastre ori a unui stat aliat sau nu ia masurile necesare in vederea distrugerii unui convoi dusman ori nu urmareste navele de razboi sau comerciale ale inamicului. Infractiunea se poate insa savarsi si prin acte aparent comisive (exemplu: comandantul da ordin ca nava pe care o conduce sa se departeze de locul operatiunilor militare in des fa­surare), dar care in realitate ascund o inactiune a comandantului in raport cu situatia in care se afla si cu datoria prescrisa de lege de a actiona.

Existenta laturii obiective a infractiunii implica si o cerinta esentiala, aceea ca subiectul activ (comandantul) sa nu fi fost impiedicat sa actioneze prin vreun ordin sau de o misiune speciala primita. De asemenea, presupune existenta unei situatii de lupta, de confruntare cu inamicul.

Fapta nu ar putea fi comisa intr-o situatie cand nu este prezent inamicul.

c) Urmarea imediata a faptei consta in crearea unei stari de pericol pentru potentialul militar roman si aliat, angajat in lupta cu dusmanul.

d) Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei descrise in norma de incriminare.

B. Latura subiectiva. Ca urmare a faptului ca elementul material al laturii obiective consta intr-o inactiune, potrivit. art. 19 alin. final C. pen., infractiunea poate fi comi­sa fie cu intentie, fie din culpa, deoarece legiuitorul nu precizeaza ca ar putea fi comisa numai cu intentie. Ca urmare, s-ar parea ca infractiunea pe care o analizam ar fi susceptibila de a fi comisa si din culpa[2].

Intr-o alta opinie se sustine ca infractiunea de neluare a masurilor nece­sare in operatiile navale se savarseste numai cu intentie directa sau indi­recta[3].

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Desi posibile, actele pregatitoare nu se pedepsesc. In ce priveste tenta tiva, aceasta nu este posibila conceptional in cazul infrac­tiunilor omisive.

Infractiunea se consuma o data cu omisiunea comandantului de a avea comporta­rea ceruta de lege, punand in pericol succesul operatiilor navale (aeriene).

B. Modalitati. In continutul normei de incriminare sunt descrise patru modalitati nor­­­ma­tive prin care se poate realiza elementul material al infractiunii si anume: abti­ne­rea comandantului de a folosi nava (sau grupul de nave) pentru a ataca, a ajuta, a distruge si a urmari.

Savarsirea cumulativa a doua sau mai multe din modalitatile prevazute in norma de incriminare nu va atrage aplicarea regulilor privind concursul de infractiuni, aces tea constituind modalitati alternative de savarsire a aceleiasi infractiuni.

In concret acestea se pot realiza intr-o varietate de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Infractiunea de neluare a masurilor necesare in operatiile navale se pedepseste cu detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si inter­zicerea unor drepturi.