|
|
|
Concurenta neloiala
1. Continutul legal
Infractiunea de concurenta neloiala este incriminata cu acelasi titlu in doua texte legale.
In Codul penal - Partea speciala - in art. 301 se prevede ca infractiunea consta in fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false, precum si aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii, ori folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizatiilor de comert si industriale, in scopul de a induce in eroare pe beneficiari.
Pe
langa aceste fapte incriminate in art. 301 C. pen., concurenta
neloiala mai este incriminata in art. 5 din Legea nr. 11/1991[1]
si, potrivit acestei dispozitii, constituie
infractiune de concurenta neloiala si se
pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda de
la 20.000 la 100.000 lei urmatoarele
fapte:
a) intrebuintarea unei firme, a unei embleme, a unor desemnari speciale sau a unor ambalaje de natura a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
b) producerea, in orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea in vanzare sau vanzarea unor marfuri purtand mentiuni false privind brevetele de inventii, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau comerciantului in scopul de a induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari.
Prin mentiuni false asupra originii marfurilor se intelege orice indicatii de natura a face sa se creada ca marfurile au fost produse intr-o anumita localitate, intr-un anumit teritoriu sau intr-un anumit stat.
Nu se socoteste mentiune falsa asupra originii marfurilor denumirea unui produs al carui nume a devenit generic si indica in comert numai natura lui, afara de cazul cand denumirea este insotita de o mentiune care ar putea face sa se creada ca are acea origine.
In textul Legii nr. 11/1991 legiuitorul nu face nici o referire la prevederile din Codul penal in care este incriminata concurenta neloiala. Se poate observa ca intre cele doua texte sunt multe asemanari, mai ales in ceea ce priveste modalitatile normative de realizare a infractiunii.
In legatura cu raporturile dintre cele doua reglementari, in literatura juridica au aparut opinii diferite.
Dupa
unii autori, desi textul art. 301 C. pen. nu a facut obiectul unei
abrogari exprese, trebuie totusi sa se considere, ca o
data cu intrarea in vigoare a Legii
nr. 11/1991 acesta a fost implicit abrogat, intrucat art. 5 din lege
acopera toate faptele incriminate in art. 30[2]
C. pen. Alti autori apreciaza ca art. 301 C. pen. nu a fost abrogat,
deoarece obiectul sau juridic priveste circuitul economic al
produselor necorespunzatoare, accentul fiind pus pe apararea
probitatii in economia nationala, in cel mai larg sens
aceasta reglementare concordand si cu acordurile internationale.
Legea nr. 11/1991 pune ideea de concurenta in domeniul strict al
dreptului comercial, referindu-se numai la fapte de comert in sensul art.
3 si urm. din Codul comercial roman[3].
Avand in vedere conditiile social-economice din tara noastra, dupa decembrie 1989, consideram ca se impunea o noua reglementare in materie, atat pentru o intelegere cat mai corecta a problematicii concurentei neloiale, dar mai ales pentru o protectie eficienta a celor care se ocupa de producerea si comercializarea bunurilor materiale.
In afara de incriminarile mentionate, Legea nr. 11/1991 mai contine unele clarificari asupra notiunii de concurenta neloiala, asupra subiectilor acestei infractiuni, asupra modului de a pune in miscare actiunea penala si cu privire la contraventiile care se pot comite in aceasta materie.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special al infractiunii este reprezentat de relatiile sociale referitoare la desfasurarea cinstita a raporturilor economice si la apararea intereselor producatorilor si consumatorilor impotriva faptelor de concurenta neloiala.
b) Infractiunea de concurenta neloiala nu poate fi conceputa fara un obiect material format din marfurile introduse in circuitul economic, purtand embleme, denumiri sau mentiuni false asupra provenientei acestora.
B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana fizica, intrucat legea nu prevede vreo calitate pentru aceasta.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 11/1991, dispozitiile acestei legi se aplica si persoanelor fizice si juridice straine care savarsesc acte de concurenta neloiala pe teritoriul Romaniei. Infractiunea se savarseste de regula, de persoane care indeplinesc activitati de producere si comercializare de bunuri, deci persoane angajate in regii autonome ori de comercianti. Evident ca aceasta nu inseamna ca o persoana juridica straina ar putea fi subiect activ al infractiunii, ci ca legea se aplica in mod corespunzator, adica sub acele aspecte compatibile cu calitatea de persoana juridica.
In legea noastra penala este exclusa, in principiu, posibilitatea ca persoana juridica sa fie subiect activ al unei infractiuni.
b) Subiectul pasiv al infractiunii este societatea comerciala cu capital de stat, mixt sau privat a carei activitate a avut de suferit atat din punct de vedere moral, cat si material ca urmare a folosirii frauduloase a denumirii firmei, a emblemei sau a altor insemne de catre alte firme sau persoane particulare, care au consumat produse de calitate inferioara, crezand ca sunt ale unei alte firme.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective se realizeaza in variantele prevazute in art. 301 C. pen., prin folosirea ori punerea in circulatie a produselor cu denumiri false; prin aplicarea de mentiuni false privind brevetele de inventie; folosirea de nume comerciale sau denumiri eronate. In variantele prevazute in art. 5 din Legea nr. 11/1991, elementul material consta in intrebuintarea de catre un anumit comerciant, evident pentru marfa sa ori a altuia, a unor ambalaje, embleme, desemnari speciale care apartin altor firme. In cazul acestei variante, legea prevede conditia ca efectuarea acestor acte frauduloase sa fie de natura a produce confuzie cu emblemele, ambalajele etc., folosite legitim de alti concurenti. De asemenea, elementul material consta in producerea, importul, exportul, depozitarea, punerea in vanzare sau vanzarea de marfuri pe care sunt puse mentiuni false cu privire la originea si ca racteristicile marfii, numele producatorului sau comerciantului, in scopul de a induce in eroare pe ceilalti comercianti sau beneficiari.
b) Urmarea imediata a infractiunii de concurenta neloiala consta in savasirea uneia din actiunile incriminate si in crearea in acest mod a unei stari de pericol pentru existenta si intarirea probitatii in activitatile economice si comerciale, precum si pentru apararea intereselor beneficiarilor produselor care constituie obiectul material al infractiunii, prejudiciati prin concurenta neloiala[4].
c) Legatura de cauzalitate rezulta implicit din savarsirea faptelor incriminate.
B. Latura subiectiva. Infractiunea de concurenta neloiala se savarseste cu intentie directa. In raport cu toate variantele exista cerinta explicita ca fapta sa fi fost comisa in scopul inducerii in eroare a beneficiarilor produselor, indiferent daca scopul urmarit a fost realizat efectiv sau nu. Este vorba asadar de o intentie directa calificata prin scop.
4. Forme. Modalitati. Sanctiuni
A. Forme. Desi infractiunea este susceptibila de a fi savarsita in toate formele im perfecte, legea nu sanctioneaza nici actele pregatitoare si nici tentativa.
Infractiunea se consuma in momentul in care una din modalitatile care formeaza elementul material al laturii obiective a fost realizata, deci in momentul in care bunurile au fost fabricate ori puse in circulatie avand pe ele "mentiuni false". Pentru consumarea infractiunii nu este necesara realizarea scopului de inducere in eroare a beneficiarilor.
B. Modalitati. Concurenta neloiala se poate savarsi prin oricare din modalitatile normative examinate in cadrul laturii obiective. Oricareia din aceste modalitati normative ii poate corespunde o varietate de modalitati faptice.
C. Sanctiuni. Atat in Codul penal, cat si in Legea nr. 11/1991, infractiunea este pedepsita cu inchisoarea de la o luna la 2 ani sau cu amenda. In Legea nr. 11/1991 limitele amenzii sunt prevazute expres, de la 20.000 lei pana la 100.000 lei. De observat faptul ca in ceea ce priveste pedeapsa cu amenda, Legea nr. 11/1991 trebuie aplicata in raport cu dispozitiile din Codul penal si anume art. 53 care prevede limitele generale ale amenzii, intre 1.000.000 si 500.000.000 lei.
[1] Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale a fost adoptata de Parlamentul Romaniei la data de 29.01.1991 si publicata in M. Of. nr. 24/30.01.1991.
[2] Yolanda Eminescu, Concurenta neloiala. Drept roman comparat, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1993, p. 123; H. Diaconescu, Discutii in legatura cu conditiile si competenta urmaririi si judecatii infractiunii de concurenta neloiala, Revista Dreptul nr. 5/1996, p. 63.
[3] D. Ciuncan, Semnificatia reglementarii prin doua texte distincte a infractiunii de concurenta neloiala, art. 301 C. pen. si art. 5 din Legea nr. 11/1991, Revista Dreptul nr. 5/1996, p. 66.
[4] I. Fodor si colab., op. cit., vol. IV, p. 531.
