Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Simularea deciziilor de finantare a investitiilor

Simularea deciziilor de finantare a investitiilor


Principalele optiuni pe care le are la dispozitie o intreprindere pentru finantarea investitiilor sale sunt: autofinantarea din rezultate proprii (eventual acumulate intr-un fond de rezerve), recurgerea la imprumuturi pe termen mediu sau lung, inchirierea unor echipamente prin sistemul leasing, cresterea fondurilor proprii prin aport de capital, obtinerea unor subventii pentru investitii.

Pentru un proiect de investitii dat, alegerea intre aceste optiuni are la baza un criteriu de decizie fundamental: rentabilitatea financiara, adica rentabilitatea capitalurilor proprii. Alte cateva criterii sunt de asemenea interesante pentru judecarea unei decizii de finantare a investitiilor: rezultatul (profitul) net, rentabilitatea economica, gradul de autonomie financiara, rentabilitatea capitalurilor permanente etc. Desigur, pentru a fi efectiv utile in decizia de finantare, rezultatele unei investitii privite prin prisma acestor criterii trebuie sa fie proiectate si examinate pe mai multi ani in viitor.



Prezentam in cele ce urmeaza o aplicatie de simulare determinista destinata sa sprijine luarea deciziilor de finantare a proiectelor de investitii. Mediul de dezvoltare utilizat este pachetul de programe Microsoft Excel.

Modelul de simulare care sta la baza aplicatiei proiectate are forma unei succesiuni de opt situatii sinoptice in care sunt incluse variabile de intrare, principalele variabile intermediare de calcul si variabilele de iesire importante pentru decizia de finantare a investitiilor. Majoritatea variabilelor apar in aceste documente cu valorile lor specificate pe patru ani succesivi, respectiv pentru anul premergator realizarii investitiilor (numit an de baza si notat cu 0) si pentru primii trei ani in care vor fi realizate si exploatate investitiile respective (numiti ani de plan si notati cu 1, 2, 3).

Documentele care compun modelul sunt prezentate in tabelele 1 -8. Pentru a intelege modul de reprezentare a informatiilor in aceste tabele, facem urmatoarele conventii:

caracterul "?" simbolizeaza introducerea unei date de catre operator;

caracterul "<" simbolizeaza preluarea automata a unei date (introduse sau calculate) din acelasi tabel sau dintr-un alt tabel precedent;

caracterul "=" simbolizeaza rezultatul unui calcul in care intervin doua sau mai multe date (introduse, preluate automat sau deja calculate).

Unele detalii privind continutul documentelor (tabelelor) respective si modul de calcul al variabilelor intermediare sau de iesire incorporate sunt redate in cele ce urmeaza.


1. Planul de investitii (tabelul 1) cuprinde, in principal, variabile decizionale introduse de catre operator (analist, decident etc.) pentru a fi evaluate sub aspectul criteriilor de decizie stabilite. Singura variabila calculata, "Total investitii amortizabile", se obtine prin cumularea variabilelor "Investitii amortizabile 1" si "Investitii amortizabile 2". Toate variabilele sunt exprimate in unitati monetare. Investitiile amortizabile planificate au fost defalcate pe doua articole distincte ("Investitii amortizabile 1" si "Investitii amortizabile 2" ) pentru a permite examinarea unor investitii concretizate in imobilizari cu durate de amortizare diferite.

In ceea ce priveste imprumuturile noi, realizate in perioada de plan, se considera ca acestea sunt incasate la inceputul anului si sunt rambursate incepand cu acelasi an.


2. Excedentul brut de exploatare (tabelul 2) cuprinde variabile de intrare care reflecta factori de influenta relativ necontrolabili de catre decident, cu actiune cunoscuta (pentru anul de baza) sau estimata (pentru anii de plan), si variabile intermediare calculate de catre program. Variabilele de intrare sunt furnizate programului de catre operator, fie in marimi absolute (in unitati monetare) si atunci sunt calculate alaturi ponderile procentuale in cifra de afaceri, fie in marimi relative (procente din cifra de afaceri) si atunci sunt calculate marimile absolute corespunzatoare. Variabilele intermediare sunt calculate in felul urmator:

"Cheltuieli variabile" si "Cheltuieli fixe" insumeaza elementele lor componente ilustrate in tabel.

"Total cheltuieli de exploatare" reprezinta suma dintre cheltuieli variabile si cheltuieli fixe

"Excedentul brut de exploatare" este diferenta dintre cifra de afaceri" si totalul cheltuielilor de exploatare.



Tabelul 1  Plan de investitii

A n u l


1

2

3

Investitii amortizabile 1





Durata amortizarii (ani)





Investitii amortizabile 2





Durata amortizarii (ani)





Total investitii amortizabile





Achizitii prin leasing





Rata dobanzii leasing (%)





Durata inchirierii (ani)





Valoarea ramasa (%)





Imprumuturi noi





Rata dobanzii anuale (%)





Durata imprumutului (ani)





Aport de capital





Subventii pentru investitii







Tabelul 2  Excedentul brut de exploatare

A n u l

0


1


2


3




Suma

%

din

CA


Suma

%

din

CA


Suma

%

din

CA


Suma

%

din

CA

Cifra de afaceri (CA)


100


100


100


100

Cheltuieli variabile









Materii prime









Salarii si contributii









Cheltuieli fixe









Materiale









Servicii externe









Salarii si contributii









Chirii pentru leasing existent









Chirii pentru leasing nou









Total cheltuieli de exploatare









Excedent brut de exploatare











3. Nevoia de fond de rulment (tabelul 3) cuprinde variabile de intrare necontrolabile introduse de catre operator, variabile intermediare preluate automat din documentele (tabelele) precedente si variabile intermediare calculate de catre program. Acestea din urma sunt determinate dupa urmatoarele formule:


Tabelul 3  Nevoia de fond de rulment

A n u l

0

1

2

3

Rata TVA (%)





Stocuri de materii prime (ch variabile)





Numar mediu zile de stocare





NFR partiala





Stocuri de materiale (ch fixe)





Numar mediu zile de stocare





NFR partiala





Stocuri de produse finite





Numar mediu zile de stocare





NFR partiala





Clienti





Rata scontului creantelor (%)





Partea din CA scontata (%)





Numar de zile credit client





NFR partiala





Furnizori materii prime (ch variabile)

<

<

<

<

Numar de zile credit furnizori





NFR partiala





Furnizori materiale (ch fixe)

<

<

<

<

Numar de zile credit furnizori





NFR partiala





Furnizori servicii externe (ch fixe)

<

<

<

<

Numar de zile credit furnizori





NFR partiala





Nevoia de fond de rulment





Variatia nevoii de fond de rulment






Pentru "Stocuri de materii prime (ch variabile)", "NFR partiala" (NFRSMP) este:

,

unde:

MP = materii prime (ch variabile)

RTVA = rata taxei pe valoarea adaugata

NZSMP= numar mediu de zile de stocare a materiilor prime.

Pentru "Stocuri de materiale (ch fixe)", "NFR partiala" (NFRSM) este:

,

unde:

M = materiale (ch fixe)

RTVA = rata taxei pe valoarea adaugata

NZSM = numar mediu de zile de stocare a materialelor.

Pentru "Stocuri de produse finite", "NFR partiala" (NFRPF) este:

,

unde:

CA = cifra de afaceri

RTVA= rata taxei pe valoarea adaugata

NZSPF= numar mediu de zile de stocare a produselor finite.

Pentru "Clienti", "NFR partiala" (NFRC) este:

,

unde:

CA = cifra de afaceri

RTVA = rata taxei pe valoarea adaugata

CAS= partea din cifra de afaceri scontata

NZCC = numar de zile credit client.

Pentru "Furnizori materii prime (ch variabile)", "NFR partiala" (NFRFMP) este:

,

unde:

MP = materii prime (ch variabile)

RTVA = rata taxei pe valoarea adaugata

NZCFMP = numar de zile credit furnizori materii prime.

Pentru "Furnizori materiale (ch fixe)", "NFR partiala" (NFRFM) este:

,

unde:

M = materiale (ch fixe)

RTVA = rata taxei pe valoarea adaugata

NZCFM = numar de zile credit furnizori materiale.

Pentru "Furnizori servicii externe (ch fixe)", "NFR partiala" (NFRFSE) este:

,

unde:

SE = servicii externe (ch fixe)

RTVA = rata taxei pe valoarea adaugata

NZCFSE = numar de zile credit furnizori servicii externe.

Pentru variabila "Nevoia de fond de rulment", calculele, pe ani, se fac insumand algebric nevoile de fond de rulment partiale din anii respectivi.

Pentru "Variatia nevoii de fond de rulment", calculele, pentru fiecare an de plan, se fac scazand din NFR curenta NFR a anului precedent.


Rambursarea imprumuturilor noi (tabelul 4) este documentul in care sunt calculate, pentru fiecare an de plan, dobanzile de platit, sumele de rambursat (amortismentele) si sumele ramase de rambursat pentru imprumuturile noi. Se utilizeaza sistemul de rambursare cu anuitatilor constante. Calculele se fac astfel


Tabelul 4  Rambursarea imprumuturilor noi


A n u l

1

2

3

Suma imprumutata

<



Anuitatea




Dobanda




Suma rambursata (amortismentul)




Suma ramasa de rambursat




Suma imprumutata


<


Anuitatea




Dobanda




Suma rambursata (amortismentul)




Suma ramasa de rambursat




Suma imprumutata



<

Anuitatea




Dobanda




Suma rambursata (amortismentul)




Suma ramasa de rambursat




Total dobanzi




Suma totala rambursata





"Anuitatea" (A) este:

,

unde:

R = rata dobanzii anuale

N = numarul de ani in care trebuie restituit imprumutul

SI = suma imprumutata.

"Dobanda" (D) este:

,

unde:

R = rata dobanzii anuale

SRR = suma ramasa de rambursat la inceputul anului (pentru primul an

de imprumut, este chiar suma imprumutata).

"Suma rambursata (amortismentul)" este diferenta dintre anuitate si dobanda anuala calculata.

"Suma ramasa de rambursat" este diferenta dintre suma ramasa de rambursat la sfarsitul anului precedent (pentru primul an de imprumut, este chiar suma imprumutata) si suma rambursata in anul curent.


5. Capacitatea de autofinantare (tabelul 5) cuprinde variabile de intrare furnizate de catre operator, variabile intermediare preluate automat din documente precedente si variabile intermediare sau de iesire calculate de catre program. Detalii de calcul:

"Amortizari anuale pentru imobilizarile noi (investitii)" (AIN) sunt determinate pe baza metodei de amortizare liniara:

,

unde:


IA1 = investitii amortizabile 1

DA1 = durata amortizarii investitiilor 1 (in ani)

IA2 = investitii amortizabile 2

DA2 = durata amortizarii investitiilor 2 (in ani).

"Rezultatul din exploatare" (RE) este:

,

unde:

EBE = excedentul brut de exploatare

AIE= amortizari anuale pentru imobilizari existente

AIN= amortizari anuale pentru imobilizari noi.


Tabelul 5  Capacitatea de autofinantare


A n u l

0

1

2

3

Excedentul brut de exploatare

<

<

<

<

Amortizari anuale pentru imobilizari existente

in anul de baza





Amortizari anuale pentru imobilizari noi

(investitii)





Rezultatul din exploatare





Cheltuieli financiare pentru imprumuturi

existente la sfarsitul anului de baza





Cheltuieli financiare pentru imprumuturi noi


<

<

<

Cheltuieli financiare pentru scontarea

creantelor





Rezultatul curent al exercitiului





Rata impozitului pe profit (%)





Impozit pe profit





Rezultatul net al exercitiului





Capacitatea de autofinantare






"Cheltuieli financiare pentru scontarea creantelor" (CFSC) sunt:

,

unde:

CA = cifra de afaceri

CAS= partea din cifra de afaceri scontata

NZCC = numar de zile credit client

RSC= rata scontului creantelor.

"Rezultatul curent al exercitiului" este diferenta dintre rezultatul din exploatare si suma cheltuielilor financiare efectuate pentru imprumuturi (dobanzi) si pentru scontarea creantelor.

"Impozitul pe profit" este produsul dintre rata impozitului pe profit si rezultatul curent al exercitiului. (Acest mod de calcul este valabil numai daca rezultatul curent al exercitiului este pozitiv, altfel impozitul pe profit ia valoarea 0).

"Rezultatul net al exercitiului" este diferenta dintre rezultatul curent al exercitiului si impozitul pe profit.

"Capacitatea de autofinantare" (CAF) este determinata prin metoda aditiva, adica:

,

unde:

RNE = rezultatul net al exercitiului

AIE= amortizari anuale pentru imobilizari existente

AIN= amortizari anuale pentru imobilizari noi.


6. Tabloul de finantare (tabelul 6) regrupeaza toate nevoile (alocarile) si resursele de finantare pe termen lung. Variabilele respective sunt preluate in mod automat din documentele precedente sau sunt introduse de catre operator. Totalurile corespunzatoare sunt calculate de catre program.


Tabelul 6  Tablou de finantare


A n u l

1

2

3

NEVOI (ALOCARI)




Cresteri de imobilizari (investitii)

<

<

<

Variatia nevoii de fond de rulment

<

<

<

Variatia disponibilitatilor




Restituiri de capital propriu




Dividende datorate din exercitiul precedent




Rambursarea imprumuturilor existente la

Sfarsitul anului de baza




Rambursarea imprumuturilor noi

<

<

<

Total nevoi (alocari)




RESURSE




Aport nou de capital

<

<

<

Subventii primite

<

<

<

Capacitatea de autofinantare a exercitiului

<

<

<

Imprumuturi noi (pe termen mediu sau lung)

<

<

<

Cesiuni de imobilizari




Total resurse




RESURSE - NEVOI





7. Bilant la sfarsitul exercitiului (tabelul 7) este un document cu elemente informationale specifice, unele dintre ele introduse de catre operator (doar cateva, referitoare la anul de baza), altele preluate in mod automat din documentele precedente si altele, cele mai multe, calculate de catre program. Detalii de calcul:

"Activul imobilizat" este egal cu "Imobilizari nete".

"Imobilizarile brute" pentru anul i sunt egale cu suma dintre imobilizarile nete ale anului precedent (i-1) si totalul investitiilor amortizabile din anul i.

"Amortizari" reprezinta suma dintre amortizarile anuale pentru imobilizari existente la sfarsitul anului de baza si amortizarile anuale pentru imobilizari noi (investitii).

"Imobilizari nete" sunt calculate prin scaderea amortizarilor din imobilizari brute.

"Activul circulant" este egal cu suma elementelor componente.

"Stocuri de materii prime si materiale" sunt egale, pentru fiecare an, cu suma dintre NFR partiala aferenta stocurilor de materii prime (ch variabile) si NFR partiala aferenta stocurilor de materiale (ch fixe).


Tabelul 7  Bilant la sfarsitul exercitiului


A n u l

0

1

2

3

ACTIV IMOBILIZAT

<

<

<

<

Imobilizari brute





- Amortizari

<




Imobilizari nete





ACTIV CIRCULANT





Stocuri de materii prime si materiale





Stocuri de produse finite

<

<

<

<

Clienti

<

<

<

<

Disponibilitati





TOTAL ACTIV





CAPITALURI PROPRII





Capital social





Rezultatul reportat (Rezerve)





Rezultatul net al exercitiului

<

<

<

<

Subventii pentru investitii


<

<

<

DATORII





Imprumuturi





Furnizori





TOTAL PASIV






"Disponibilitati" sunt egale, pentru fiecare an de plan, cu suma dintre disponibilitatile anului precedent, variatia disponibilitatilor din anul curent si diferenta dintre resursele si nevoile de finantare pe termen lung ale anului curent.

"Total activ" se calculeaza prin insumarea activului imobilizat si a activul circulant.

"Capitaluri proprii" sunt egale cu suma elementelor componente.

"Capitalul social" este egal, pentru fiecare an de plan, cu suma dintre capitalul social al anului precedent si aportul de capital al anului curent.

"Rezultatul reportat (Rezerve)" este calculat, pentru fiecare an de plan, prin insumarea rezultatului reportat (a rezervelor) din anul precedent cu rezultatul net al exercitiului precedent.

"Datorii" sunt calculate prin insumarea elementelor componente ("Imprumuturi" si "Furnizori").

"Imprumuturi", pentru anii de plan, sunt calculate dupa urmatoarea formula:

,

unde:

Ii = imprumuturi ramase de restituit la sfarsitul anului i

Ii-1= imprumuturi ramase de restituit la sfarsitul anului i-1

INi= imprumuturi noi primite la inceputul anului i

RIEi = rambursarea, in anul i, a imprumuturilor existente

RINi = rambursarea, in anul i, a imprumuturilor noi (primite in anii de plan).

"Furnizori" reprezinta sumele datorate furnizorilor la sfarsitul anului. Se calculeaza prin insumarea NFR partiale aferente furnizorilor de materii prime (ch variabile), furnizorilor de materiale (ch fixe) si furnizorilor de servicii externe (ch fixe) si schimbarea semnului acestei sume.

"Total pasiv" este suma dintre capitaluri proprii si a datorii.


8. Rezultate la sfarsitul exercitiului (tabelul 8) este documentul care regrupeaza principalele variabile de iesire ale modelului. Unele dintre aceste variabile sunt preluate in mod automat din documentele precedente, iar altele sunt calculate de catre program astfel:

"Rentabilitatea economica" este raportul dintre rezultatul din exploatare si total activ.

"Capitaluri permanente" se calculeaza prin insumarea capitalurilor proprii si a imprumuturilor.

"Autonomia financiara" sau gradul de autonomie (independenta) financiara este raportul dintre capitalurile permanente si capitalurilor proprii.

"Rentabilitatea capitalurilor permanente" este raportul dintre excedentul brut de exploatare si capitalurile permanente.

"Rentabilitatea capitalurilor proprii" este raportul dintre rezultatul net si capitalurile proprii.


Tabelul 8  Rezultate la sfarsitul exercitiului


A n u l

0

1

2

3

Excedentul brut de exploatare

<

<

<

<

Rezultatul din exploatare

<

<

<

<

Rezultatul net

<

<

<

<

Capacitatea de autofinantare

<

<

<

<

Total activ

<

<

<

<

Rentabilitatea economica





Capitaluri proprii

<

<

<

<

Imprumuturi

<

<

<

<

Capitaluri permanente





Autonomie financiara





Rentabilitatea capitalurilor permanente





Rentabilitatea  capitalurilor proprii






Alaturi de modelul de simulare descris mai sus, aplicatia mai include un modul de reprezentari grafice, cu ajutorul caruia sunt construite diagrame de structura si histograme ale variatiei in timp a principalilor indicatori interesati, si un modul de analiza a sensibilitatii rezultatelor fata de evolutiile posibile ale variabile de intrare necontrolabile.