|
|
|
Relatiile dintre preturi
Intre diferitele preturi care alcatuiesc sistemul de preturi exista o diversitate de raporturi, relatii care pot fi grupate in: legaturi, corelatii si interdependente.
Legaturile dintre preturi sunt relatiile dintre diferitele categorii de preturi din punctul de vedere al elementelor de structura. Existenta unui sistem de preturi impune asigurarea unor legaturi precise intre diferitele categorii de pret ale aceluiasi produs, in functie de fazele circuitului economic pe care-l parcurge un produs. De exemplu, legatura dintre pretul cu ridicata al unui produs preluat de la producatori si pretul cu amanuntul se realizeaza prin adaosul comercial cuvenit unitatilor comerciale cu ridicata si cu amanuntul si TVA datorata bugetului de stat. Datorita acestor legaturi, modificarea preturilor dintr-o categorie antreneaza modificari ale elementelor de legatura sau poate determina modificarea preturilor din celelalte categorii. Legatura reciproca a diferitelor categorii de preturi nu trebuie inteleasa ca o dependenta automata intre ele. Avand in vedere functiile concrete si rolul relativ diferit al categoriilor de preturi, exista posibilitatea modificarii nivelului unei categorii de preturi fara ca aceasta sa antreneze neaparat sau concomitent, si in aceeasi masura, modificarea nivelului de preturi din celelalte categorii. Astfel, modificarea preturilor cu ridicata la unele produse nu implica neaparat si modificarea nivelului preturilor cu amanuntul sau, daca o implica, aceasta se poate efectua mai tarziu, corelat cu alte masuri privind protectia populatiei. Se deosebesc si consecintele economice ale modificarii diferitelor categorii de preturi. Asa de exemplu, cresterea sau reducerea preturilor cu ridicata pentru produse care circula intre unitati economice, nu afecteaza in mod direct nivelul de trai, in timp ce modificarea preturilor cu amanuntul sau a preturilor produselor agricole cumparate de la producatori influenteaza in mod direct veniturile reale ale populatiei si, dupa caz, veniturile sau cheltuielile bugetului de stat.
Corelatiile dintre preturi sunt raporturile dintre preturile din aceeasi categorie (intre preturile cu ridicata ale diferitelor produse, sau intre preturile cu amanuntul). Acestea pot fi:
- cu caracter general, ca de exemplu: intre preturile (cu ridicata sau cu amanuntul) marfurilor alimentare si preturile marfurilor industriale; intre aceleasi preturi ale diferitelor marfuri nealimentare (industriale); intre preturile produselor agricole si preturile produselor industriale etc.;
- cu caracter special: intre preturile marfurilor ce se pot inlocui reciproc (cu insusiri diferite, dar pentru aceleasi utilizari); intre preturile marfurilor ce nu se pot inlocui reciproc (cu insusiri diferite), dar care in anumite conditii pot fi folosite unele la fabricarea celorlalte; intre preturile marfurilor ce pot fi folosite ca atare si cele care necesita o prelucrare suplimentara. Daca corelatiile cu caracter special nu sunt asigurate, poate avea loc un proces de substituire a bunurilor.
Interdependentele dintre preturi exprima raporturile complexe dintre nivelul diferitelor categorii de preturi ale unor produse, pe de o parte, si nivelul costurilor sau al preturilor produselor care se obtin din primele produse, pe de alta parte. Este vorba deci de raporturile dintre diferite categorii de preturi ale diferitelor produse care se folosesc unul la fabricarea celuilalt. Modificarea pretului dintr-o categorie la un anumit produs atrage dupa sine modificari nu numai in ce priveste nivelul si structura acestui pret, ci propaga influente asupra costurilor si preturilor la alte produse. Astfel, nivelul preturilor cu ridicata sau cu amanuntul al unui produs este in dependenta de nivelul si miscarea preturilor la materiile prime si auxiliare a combustibililor, a tarifelor pentru serviciile utilizate la fabricarea acelui produs. Aceasta interdependenta se manifesta sub forma unor influente care pot fi de doua feluri:
- in lant, sau intr-un singur sens, sau de succesiune, de la pretul materiilor prime la costurile produsului finit si mai departe, asupra pretului acestuia. De exemplu: lapte-branzeturi; carne-preparate din carne; minereu - fonta - fier - otel - laminate - piese - subansamble - produse finite; lemn - celuloza - hartie; sfecla de zahar - zahar - produse zaharoase; lana - fire - tesaturi - confectii, etc.
- reciproce (flux - reflux), sunt atat influente ale preturilor materiilor prime asupra preturilor produselor unei ramuri si, mai departe, asupra altor ramuri, cat si influente ce se intorc asupra primei ramuri. De exemplu: cresterea preturilor cu ridicata ale combustibililor influenteaza costurile in transporturi si mai departe, tarifele de transport. Acestea, la randul lor, influenteaza preturile combustibililor. Cele mai frecvente influente de reciprocitate apar la produsele din ramura combustibililor, energiei electrice si transporturilor, datorita legaturilor stranse dintre aceste ramuri: productia de combustibil nu poate fi realizata fara energie electrica si mijloace de transport; productia de energie electrica, prin folosirea resurselor termice, nu poate avea loc fara combustibili transportati la locul de consum: transportul nu se poate realiza fara combustibili sau energie electrica.
Nici interdependentele dintre preturi nu trebuie intelese in mod rigid, ca niste raporturi care se schimba in mod automat si in aceeasi masura. Agentii economici au posibilitatea sa compenseze o parte din influentele propagate din cresterea preturilor prin masuri proprii suplimentare de reducere a consumurilor materiale. Ei ar trebui, in primul rand, sa caute solutii pentru compensarea influentelor negative din cresterea acestor preturi (prin reducerea consumurilor specifice, a altor cheltuieli, sau prin reproiectarea produselor, etc.) si numai pe urma sa ia in considerare o eventuala majorare a preturilor propriilor produse.
