|
|
|
INDICATOII DE MEDIU O SINTAGMA CARE SE IMPUNE
La
Paris, a fost organizata in luna iunie, sub egida UIC si a Proiectului RAVEL
(sponsorizat de UE), o consfatuire dedicata realizarii unui cadru comun pentru
viitoarele actiuni pe linie de protectia mediului, demersurile vizand definirea
unor indicatori de mediu in sectorul feroviar. Acesti indicatori ar trebui sa fie
de mare ajutor companiilor in lupta pentru diminuarea impactului activitatii
lor asupra mediului, in ralierea lor mai rapida la legislatia internationala,
intre avantaje evidentiindu-se economia de fonduri si comunicarea mai
eficienta, atat pe plan intern, cat si extern, in domeniul protectiei mediului
inconjurator.
Pe plan european cele enuntate mai sus sunt tratate ca probleme vitale de catre
toate partile implicate in activitatea feroviara, fie operatori, administratori
de infrastructura sau industrie constructoare. Acestia se folosesc de
instrumente manageriale proprii pentru a masura si a urmari periodic
performantele obtinute in activitatea proprie de protectie a mediului.
In cadrul consfatuirii de la Paris au fost puse de comun acord
'coordonatele de mediu' intre participanti: membrii UIC, membrii
OSJD, reprezentanti ai Comisiei Europene, precum si ai unor organizatii
neguvernamentale si ai industriei de profil. Agentia Europeana de Mediu si
EUROSTAT au fost invitate sa-si spuna opinia asupra indicatorilor de mediu specifici
fiecarei tari, pe baza raportului TERM.
Grupul de lucru UIC pe probleme de mediu a prezentat cu aceasta ocazie Ghidul
de stabilire a indicatorilor de mediu pentru cale ferata. In cadrul
consfatuirii s-a decis ca acest ghid sa fie completat pe viitor si a fost
propus ca documentatie tehnica pentru Comitetul C6 UIC, care se ocupa de
economie, finante si protectia mediului. Ghidul cuprinde indicatori pentru
toate sectoarele caii ferate.
De asemenea, si reprezentantii Proiectului UE RAVEL au recomandat un set de
indicatori de mediu pentru achizitionarea parcului de material rulant, a
sistemelor si componentelor utilizate la calea ferata.
Aceasta reuniune de lucru s-a dovedit, asadar, o ocazie buna pentru a strange
relatiile dintre factorii implicati in procesul de reducere a poluarii
mediului, aspect cat se poate de benefic pentru evolutia viitoare a
demersurilor pe aceasta linie atat la nivel national, cat si international.
1 Indicatorii de mediu-2008 in Uniunea Europeana
Un mediu sanatos si curat este esential daca vom reusi sa realizam bunastarea si prosperitatea pe care le dorim pentru noi insine si pentru copii nostri.
Tratatul Uniunii Europene (UE) stipuleaza: " Comunitatea va avea ca sarcina. sa promoveze in intrega Uniune Europeana un inalt nivel de protectie si de imbunatatire a calitatii mediului." (Art 2); Cerintele privind protectia mediului trebuie sa fie integrate in definirea si implementarea politicii Comunitare, in mod deosebit cu privire la dezvoltarea durabila" (Art 6).
In continuare, sunt prezentati indicatorii pentru mediu in concordanta cu domeniile prioritare consemnate in 'al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu al UE': Schimbarea climei, Natura si Biodiversitate, Mediu si Sanatate, Resurse Naturale si Deseuri.
Astfel,
1. Schimbare Climatica- Emisii de gaze cu efect de sera/Greenhouse Gas Emissions (GGE)
UE s-a angajat sa limiteze cresterea temperaturii medii globale cu mai putin de 2 grade C comparativ cu nivelele preindustriale. In 2007, Consiliul Europei a sustinut anagajamentul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera (GGE) cu cel putin 20% pana in 2020 comparativ cu nivelurile din1999 chiar in lipsa unui acord international (nota CCEG: deja s-au aprobat alte procente)
2. Transport
Disocierea dezvoltarii transportului de cresterea economica este unul din obiectivele Strategiei de Dezvoltare Durabila a UE. Intre 1995-2006 transportul marfurilor a crescut cu aproape 37% in UE-25 in timp ce PIB/GDP a crescut cu 29%. Acest fapt s-a datorat unei cresteri de 46% in transportul rutier. In 2006 transportul rutier in Noile State Membre s-a dublat fata de 1995, in timp ce alte mijloace de transport au scazut.
In 2005 emisiile de gaze cu efect de sera generate de transport a insemnat 27% din totalul emisiilor a UE-15, transportul rutier fiind pe departe cea mai mare sursa a emisiilor din transporturi, in general (93%)
Infrastructura de transport este o sursa majora a fragmentarii terenurilor, afectand negativ diversitatea biologica (biodiversitatea).
3. Intensitate energetica
Intensitatea energetica masoara cererea de energie pe unitate de PIB, si a scazut incet, dar constant, in UE incepand cu 1990, mai ales, in Noile State Membre. Intre 1991 si 2005, din cele 15 SM ale UE, doar Irlanada si Luxemburg au inregistratr scaderi semnificative, in timp ce in Portugalia s-a inregistrat o crestere. Danemarca este singurul SM cu performante mai bune decat Japonia la capitolul intensitate energetica
Tinta UE de reducere a consumului de energie, preconizata in 200, este de 20% raportat la baza pentru anul 2020.
4. Electricitate din deseuri reciclabile
Pana in 2010, tinta recomandata de UE este de a produce 21% din totalul productiei electrice din surse reciclabile. In 2005 , procentul din materiale reciclabile era de 14%, identic cu cel din 200 A crescut cu doar 2,1% in ultimii 15 ani, fiecare SM avand cifre diferite: in Danemarca, a crescut de la 2% in 1990 la 28% in 2005, in timp ce Austria si Suedia produc, in prezent, mai mult de 50% energie din surse reciclabile. Politica energetica a UE stabileste un procent de 20% din materiale reciclabile din totalul consumului de energie in intreaga UE inainte de 2020, dar sunt slabe sperante sa se realizeze acest prag.
In 2005, procentul de reciclabile in productia de energie in Noile SM era de 10,7%, o crestere de 9,1 % comparativ cu 2004, ceea ce s-a datorat unei cresteri substantile in Romania: 35, 8% in 2005 comparativ cu 29,9% in 200
5. Biodiversitate- Pasari comune
U.E a stabilit, ca obiectiv principal, stoparea pierderii de biodiversitate pana in 2010. Pasarile sunt considerate ca reprezentand, in gradul cel mai inalt, diversitatea biologica (biodiversitatea) si integritatea ecosistemelor.La pasarile comune, statistica releva un curs negativ in ultimii 25 de ani (*125 de specii, din care 33 sunt specii de pasari comune zonelor rurale si 27 sunt specii de pasari specifice padurilor), la speciile de padure, si la cele specifiice zonelor rurale inregistrandu-se o scadere in ultimii 12 ani. Se fac eforturi semnificative pentru a se schimba situatia.
In mod deosebit, pasarile specifice zonelor rurale considerate, un bun indicator al biodiversitatii terenurilor agricole, au devenit tot mai amenintate in aceasta perioada de timp, cu toate ca s-a inregistrat o usoara imbunatatire in 2005. Poate fi explicat, partial, acest declin prin schimbarile in utilizarea terenurilor si a practicilor agricole, cu efecte negative asupra cuibaritului, mai ales.
6. Pescuit- Cote peste limitele de siguranta
In 2006, 21% din captuile totale de peste au depasit limitele de siguranta biologica, o situatie in curs de inrautatire dupa usoara imbunatatire din 2005 (20%). Rezervele bentice si 'demersal*' s-au deteriorat in ultimul deceniu (51% si 42% in 2006)
* Speciile de peste de baza 'demersal' traiesc pe fundul marilor si numai acolo
* Pestii bentici traiesc la diverse adancimi in ale albia marilor, iar cei pelagici traiesc in ape deschise. Capturile sunt utilizate in procese industriale ( hrana si ulei de peste folosite in acvacultura, nu, direct pentru consum uman. Informatiile provin numai din zona Atlanticului de Nord-Est ( MareA Nordului, Marea Baltica, Golful Biscaya si Peninsula Iberica), FARA Marea Mediterana.
In 2001, pentru prima data, s-a constat ca importante rezerve industriale si pelagice (care, in mod normal, sustin marile capturi de peste), au depasit limitele biologice de siguranta, provocand mari variatii la indicatorii pentru acel an.
7. Agricultura organica
Agricultura organica este benefica pentru mediu si este sustinuta, financiar, prin Politica Agricola Comuna (CAP). In 2005, s-a practicat agricultura organica pe 4% din terenurile agricole din UE, cu diferente intre UE-15 (4,7%) si Noile State Memebre (1,5%) Austria este tara cu cel mai mare procentaj privind agricultura organica, de 11% in 2005, urmata de Italia cu aproape 18% din suprafata totala cultivata organic in UE 25.
Suprafata cultivata organic a crescut mult din 1990, desi cresterea anuala a scazut de la 38% in 1995 la 6,5% in 2005. Majoritatea SM inregistreaza o crestere continua din 2001, mai ales Grecia, Lituania si Portugalia, doar Danemarca inregistrand o scadere. Agricultura organica este minoritara, totusi,practicile traditionale fiind in continuare predominante.
8. Deseuri municipale
In 2006, toate Statele Membre (UE- 27) au generat 255 milioane tone de deseuri municipale, cu 13% mai mult comparativ cu 1995. Aceasta inseamna o medie de 157kg de deseuri municipale de persoana, o crestere de 9% dupa 1995. Cantitatea de deseuri la platformele de gunoi a scazut de la 62% in 1995 la 41% in 2005. In timp ce unele tari, Germania, Olanda, Suedia, Danemarca si Belgia, aproape au desfiintat platformele de deseuri ( gropi de gunoi), altele precum Cehia, Polonia si Lituania trimit mai mult de 90% din deseurile colectate la platforme/gropi. (Nota CCEG: inclusiv Romania)
Reciclarea s-a dublat in 1995 si 2005, iar in 2006 s-a ajuns la 101 milioane tone de deseuri reciclate. Germania si Olanda inregistreaza cel mai mare procent de reciclare (respectiv 68% si 64%). Danemarca raporteaza cel mai mare procent de deseuri incinerate (55%). Inregistreaza cresteri, e drept, destul de incet, procentul de energie generata de incinerareare si, in 2005 s-a realizat echivalentul a 9,8 milioane tone de combustibil , adica 1% din productia primara de energie (comparativ cu 0,6% in 1995).
9. Emisii in atmosfera
Statele Membre ale UE sunt obligate sa reduca emisiile de gaze toxice in atmosfera conform parametrilor stabiliti pentru 2010 prin Directiva Plafonului National de Emisii. Aceste gaze toxice au efecte daunatoare asupra sanatatii oamenilor si contribuie la acidificarea , eutrofizarea si formarea ozonului la nivelul solului. Comparativ cu nivelele din 1990, in 2005 toate Statele Membre (UE -27) au redus emisiile de dioxid de sulf (SO2) cu 70%, oxizii de azot (NOx) cu 34%, compusi organici volatili ne-metan (NMVOC) cu 43% si amoniu (NH3) cu 20%. In linii mari UE isi realizeaza obiectivele. Totusi, exista temeri ca anumite state membre, individual, vor depasi plafonul national de emisii la NOx in 2010.
10. Calitatea aerului in centrele urbane
Particole de materie (PM 10) afecteaza grav sanatatea provocand imbolnaviri si reducand speranta de viata in UE cu aproape 9 luni (*4). Date furnizate de orase mari europene indica cresteri de concentratii de particole de materii (PM10) (5) in 2005 si nu sunt semne de descrestere. Un maxim de conncentratii s-a inregistrat in 2003, partial si din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile. Totusi situatia s-a imbunatatit in multe orase in ultimii ani;
Ozonul provoaca afectiuni respiratorii si este cauza multor decese premature. Constituie o ingrijorare majora pentru grupurile vulnerabile precum persoanele cu afectiuni asmatiforme, copii si persoane in varsta. In 2005 concentratiile de ozon la nivelul solului erau mai mari decat cele din 200 S-a inregistrat totusi o scadere evidenta a nivelurilor de ozon in ultimii ani. Anumite fenomene meteorologice extreme precum canicula din 2003 influenteaza nivelul de poluare al aerului si provoaca variatii fara legatura cu schimbarile la emisii.
