INDICI BURSIERI

Indicii bursieri exprima evolutia cursurilor valorilor mobiliare ce sunt cuprinse in structura indicelui cu reprezentativitate pentru piata bursiera respectiva, dand o imagine asupra evolutiei pietei bursiere, la un moment dat.

In evolutia calcularii si publicarii acestor indici bursieri au aparut doua mari categorii, si anume:

indici din prima generatie a caror reprezentativitate era mai putin elocventa pe piata bursiera, ca urmare a unor metode de calcul bazate numai pe medii ponderate, fara sa fie adaptate la conditiile si factorii de influenta, cat si prin nivelul scazut al valorilor mobiliare cuprinse in structura lor, ca urmare a evolutiei pietei bursiere, a necesitatii unei analize aprofundate, in primul rand;

si, ca urmare a necesitatii si oportunitatii efectuarii unor tranzactii bursiere pe anumite piete reglementate, in al doilea rand, au aparut si indicii din a doua generatie denumiti si instrumente sintetice utilizate in tranzactiile bursiere, astfel ca au aparut mari societati financiare sau institutii de cercetari a pietelor bursiere, care au elaborat indici cu nivel mare de reprezentativitate ce sunt utilizate de societatile de intermediere in tranzactiile pe anumite piete reglementate, avand ca obiect indicii bursieri ca suport al acestor tranzactii.

In elaborarea indicilor bursieri si, in special, a indicilor care analizeaza si reprezinta pietele de capital, se stabilesc anumite etape:

1.     selectarea esantionului de valori mobiliare cuprinse in structura indicelui respectiv

in primul rand sunt selectate acele valori mobiliare care contribuie la un grad ridicat de capitalizare a bursei;

sunt selectate acele valori mobiliare care au o larga raspandire in randul investitorilor - de asemeni, se aleg numai din valorile mobiliare care sunt admise a fi cotate in bursa;

mai sunt selectate titlurile financiare pe domenii de activitate - pentru a creste gradul de reprezentativitate economica a indicelui respectiv;

2.     modul de ponderare a acelor valori mobiliare ce intra in structura indicelui respectiv. Se pot folosi mai multe sisteme, respectiv o ponderare egala, o ponderare in functie de gradul de capitalizare a bursei sau o ponderare in functie numai de evolutia cursurilor, aplicandu-se un coeficient de corectie;

3.     alegerea datei de referinta care are in vedere si normele ce reglementeaza piata de capital respectiva. Data de referinta reprezinta, de obicei, perioada de baza.

Includerea unei valori mobiliare in structura unui indice bursier, presupune ca aceasta este reprezentativa pentru piata bursiera prin volumul tranzactiilor, lichiditatea acestor valori, si subliniaza consacrarea emitentului ca o firma solida, iar titlul reprezinta o valoare sigura.

Indicele vine sa arate evolutia cursurilor in functie de jocul cererii si ofertei ce se manifesta pe piata bursiera respectiva, iar atunci cand ofertele de cumparare depasesc ofertele de vanzare, spunem ca piata are un trend crescator si, invers, cand ofertele de vanzare le depasesc pe cele de cumparare, rezulta acel curs de echilibru care se apropie de evolutia preturilor pe pietele bursiere respective, unde tranzactiile se incheie cu transfer.

Cursul de echilibru, rezultat la un moment dat, este caracterizat de anumite trasaturi ce se rasfrang si asupra indicilor bursieri calculati:

trasatura adancimii - presupune existenta unui numar mare de ordine, atat de vanzare, cat si de cumparare, cu preturi peste si sub cotatia de echilibru, la un moment dat;

largimea este marimea ordinelor date de investitor, atat ca volum, cat si calitate, prin care se exprima cererea si oferta.

consistenta este influenta ce o exercita modificarile in cursurile valorilor sau titlurilor datorate unor dezechilibre temporare in fluxul de ordine si care atrag reactii adverse.

Pentru ca aceste dezechilibre temporare sa nu fie influentate de factori perturbatori (zvonuri), pe langa jocul si reglarea automata a pietei de capital, apare necesara si autoreglementarea pietei prin interventia organului ce supravegheaza piata sau a celui care conduce piata bursiera respectiva, constand in masuri de limitare a variatiei maxime a cursului intr-o anumita sedinta de licitatii, pastrarea unui anumit pas in negocieri, conditii care nu vin sa strice echilibrul jocului liber al cererii si ofertei ci sa limiteze si sa influenteze acest joc, pentru a preintampina aspecte negative cum ar fi crach-ul bursier.

CATEGORII DE INDICI

1.     Indicii statistici calculati prin metode statistico-matematice:

a)     indicele last-year este un indice agregat unde ramane constanta cantitatea din perioada de baza si fluctueaza cotatiile:

Σq_{0 .} p_n

I_p = ----- ----- ----

Σq_{0 .} p₀

b)     indicele Paash:

Σq_{n .} p_n

I_p = ----- ----- ---- _. 100

Σq_np₀

c)     indicele Fisher:

_________________

I ^p = √Σq_o.pn Σq_n.p_n

Σq_0.p₀ Σq_n.p₀

2.       Indicii calculati si aplicati de anumite societati de cercetare sau publicatii sau de anumite burse:

a)     indicele Bursei de Valori Bucuresti este calulat pentru a exprima evolutia pietei de capital care functioneaza la noi. Poarta denumirea de BET (Bucharest Exchange Trading) exprima primele 10 titluri cotate in bursa de valori si care aveau o anumita pondere in capitalizarea bursei, fiind si cele mai lichide titluri ce erau tranzactionate in bursa. Data de referinta utilizata in cadrul acestui indice este de 19 Septembrie 1997, publicat in 29 Septembrie, iar valoarea de stat a fost de 1000 puncte;

b)     indicele BET-C sau indicele compozit - publicat pentru prima oara la 17 Aprilie 1998, are ca data de referinta 16 Aprilie 1998, iar valoarea lui de start a fost de 1000 de puncte. Are o structura mult mai larga, fiind cuprinse toate valorile mobiliare care sunt tranzactionate la bursa atat la categoria I, cat si la categoria a II-a de valori si reprezinta o medie ponderata cu gradul de capitalizare al bursei.

c)     in ce priveste piata continua RASDAQ, indicele pietei bursiere RASDAQ-compozit.

Cand vorbim de gradul de capitalizare, acesta reprezinta valoarea de piata a numarului de titluri emise si inmultite cu cotatia zilei respective (cotatia curenta - la momentul t₁ sau, cotatia din perioada de referinta - la momentul t₀).

Atat in cadrul Bursei de Valori, cat si in cadrul RASDAQ, indicii compozit sunt calculati ca medie ponderata a evolutiei cursurilor in perioada curenta in functie de perioada de baza, si reprezinta un coeficient care sa dea o valoare reala in functie de influenta anumitor factori asupra pietei bursiere (coeficientul intre 0 si 1).

3.       Indici publicati de valori mobiliare care au in structura lor evolutia anumitor compartimente care se ocupa de aceste tranzactii, care sa caracterizeze piata de capital, fie a bursei de valori, fie a piatei RASDAQ:

a)     indicele Bucharest Investment Group ia in considerare toate cotatiile financiare publicate la Bursa de Valori (BIG - BSE - Index), evidentiaza trendul pietei bursiere pentru eventualii investitori. Nu este un indice aprobat oficial.

b)     indicele societatatii de intermediere Vanguard Bucuresti (VAB - BX) are ca data de referinta 20 Noiembrie 1996.

c)     indicele societatii de Valori Mobiliare Gelsor calculat si publicat pentru prima oara in 20 Iunie 1995 si are ca valoare de start 20 de puncte: cuprinde numai titlurile cotate la BVB, de la categoria 1.

4.     Indici publicati de institutii internationale specializate:

Bursele de marfuri:

a)     indicele MUDI calculat in SUA - reprezinta o medie aritmetica ponderata a cotatiilor zilnice de la bursele de marfuri din SUA pentru 15 marfuri, cele mai tranzactionate. Are ca data de referinta 31 Decembrie 1931 si este publicat in ziarul "Financial Times".

b)     indicele Reuters calculat ca o medie aritmetica ponderata, are in structura 17 produse tranzactionate la bursele londoneze de marfuri si are ca data de referinta 18 Septembrie 1931 si e furnizat zilnic de "Agentia Reuters".

c)     indicele Down-Jones este publicat de bursa de la NYSE si a fost realizat si calculat de Charles Down si Edward Jones, publicat in 1884 si avea in structura 11 titluri financiare cotate la NYSE, structura ce s-a marit la 20 de titluri in 1916, urmand ca in 1928 sa aiba 30 de titluri in structura lui. Acestea privesc titlurile Down-Jones pentru activitatea industriala. In 1931 acesta cuprindea 30 de titluri si este publicat in ziarul "World Trade Journal".

Exista 3 categorii de indici Down-Jones:

1)     indice al transportului cuprindea atunci cand a fost publicat prima oara, in 1896 - 20 de titluri;

2)     indice al serviciilor publice cuprindea atunci cand a aparut prima data, in 1896 - 15 titluri; a aparut si ca un indice compozit ce cuprindea 65 de titluri in 1896 (calculat ca suma a acestor titluri);

3)     indice industrial ce cuprindea 30 de titluri la aparitie.

In Japonia se calculeaza si se publica indicele Topix la Bursa de valori din Tokyo - exprima o valoare agregata rezultata din media dintre numarul de valori cotate si cotatia rezultata la un moment dat, avand ca data de referinta 4 Ian. 1986.

Pe langa indicii la nivel de bursa sunt calculati si indicatori care exprima lichiditatea, volatilitatea sau randamentul unui anumit titlu financiar; aceasta pentru a surprinde atractivitatea titlului sau, din conta.

In ceea ce priveste rentabilitatea exista un indicator calculat la nivel de firma:                               

PER = Costul actiunii / Dividend (sau profitul obtinut).