|
|
|
Formarea preturilor in economia concurentiala contemporana
Intr-o acceptiune cuprinzatoare, mecanismul economic cuprinde ansamblul elementelor de reglare si autoreglare a vietii economice. In functie de preponderenta elementelor ce-l alcatuiesc si de natura lor, mecanismul economic poate fi:
administrativ, in care organizarea economica se realizeaza prin actiuni ale factorului constient de conducere, instrumentul de baza fiind planul imperativ, caracteristic pentru economiile centralizate;
daca preponderente sunt elementele de autoreglare provenite din functionarea pietei, atunci mecanismul economic este spontan, de piata, fortele acestuia asigurand proportiile si echilibrul economic independent.
Mecanismul economic viabil este acesta din urma. El nu exclude insa, prezenta elementelor de reglare care opereaza nu imperativ, decizional, ci intr-o formula libera, indicativa, de organizare si conducere a vietii economice. In cadrul acestui mecanism, preturile constituie o componenta cu rol si functii caracteristice.
Formarea preturilor in economia concurentiala este guvernata de urmatoarele legitati:
Prima legitate arata influenta cererii si ofertei asupra pretului: pretul este efectul modificarii raportului dintre cererea si oferta unui bun. Pornind de la preturile date, daca cererea creste, iar oferta ramane neschimbata, atunci preturile cresc. Daca creste oferta, cererea ramanand neschimbata, preturile vor scade. In concluzie, evolutia cererii intr-un sens sau altul determina la nivelul preturilor, o evolutie de acelasi sens, pe cand evolutia ofertei conduce la o miscare de sens invers in nivelul preturilor: creste oferta, scade pretul; scade oferta, creste pretul.
A doua legitate arata influenta preturilor asupra cererii si ofertei: modificarea preturilor unui bun devine cauza modificarii cererii si ofertei acelui bun. Atunci cand pretul creste, cererea, ca tendinta, se restrange, adica vor fi mai putini cei dispusi sa cumpere si invers, la o crestere a pretului, oferta tinde sa creasca. In situatia opusa, daca preturile scad, cererea de bunuri si servicii va creste, in schimb oferta se reduce, fiind putini cei ce vor dori sa vanda la un pret redus. Forma de actiune a acestei legitati este opusa celeilalte. In acest caz, pretul influenteaza cererea si oferta si are urmatoarea desfasurare: la o schimbare a nivelului pretului, intr-un sens sau altul, cererea actioneaza invers proportional. Cu totul alta este tendinta ofertei care evolueaza in acelasi sens cu pretul.
A treia legitate arata ca schimbul vanzare-cumparare de bunuri si servicii are loc cand cererea si oferta la un anumit bun coincid, ca marime si tind spre echilibru. El multumeste si producatorul si cumparatorul si asigura efectuarea celor mai numeroase tranzactii.
A patra legitate se refera la interdependenta preturilor diferitelor bunuri: modificarea cererii, ofertei si pretului unui bun oarecare atrag dupa sine modificarea cererii, ofertei si pretului de piata la celelalte bunuri. Relatia este directa, pentru bunurile si serviciile de productie ca elemente componente in producerea altor bunuri; ea reflecta solidaritatea preturilor tuturor bunurilor de pe piata.
Mecanismul formarii preturilor in economia concurentiala se afla sub actiunea conjugata a celor patru legitati. Oscilatiile la nivelul cererii si ofertei influenteaza pretul. Daca cererea creste, vor creste si preturile. Acestea, la randul lor, vor determina pe mai multi ofertanti sa vanda si in aceste fel, asistam la o mai deplina satisfacere a cererii. Astfel, prin ajustari reciproce ale cererii si ofertei in procesul concurentei se ajunge la un moment cand cererea si oferta sunt in echilibru. Mai interesanta este situatia cand oferta este scazuta: in acest caz preturile sunt ridicate, iar producatorii, constatand ca nu exista cerere vor reduce pretul de vanzare; se vor gasi cumparatori mai multi, oferta va scade, cererea va creste si, pe o cale ocolita se va ajunge tot la situatiile prezentate, adica la realizarea spontana a echilibrului dintre cerere si oferta.
Pe o anumita piata, pentru un anumit bun
sau serviciu, sub actiunea legilor cererii si ofertei se ajunge la o
situatie sau un anumit punct in care acestea sunt in echilibru, stabilind
nivelul pretului. Acest pret este unic pentru aceeasi marfa
pe intreaga piata. Interactiunea dintre cerere, oferta
si preturi poate fi reprezentata grafic intr-o diagrama
care are urmatoarea forma:
Fig. 2.1 Modelul de interactiune intre cerere, oferta, pret
La un pret egal cu OC nu exista vanzari. Daca pretul scade, atunci se vor gasi cumparatori, iar cantitatea vanduta va fi mai mare. Nivelul pretului de echilibru este dat de punctul E in care se intersecteaza cererea si oferta.
Aceasta situatie este caracteristica concurentei pure, perfecte. Este o forma in care preturile ce se fixeaza pe piata nu pot fi alese liber de producatori sau consumatori, ei trebuind sa le accepte; ceea ce pot agentii economici sa aleaga sunt cantitatile pe care le vor vinde (cumpara) la pretul curent al pietei. Economia contemporana nu este o economie de piata perfecta. Preturile sunt impuse pietei, se stabilesc in afara fortei acesteia fiind riguros controlate. Acest lucru se explica prin actiunea marilor firme, oligopoluri si, a firmelor monopoliste, care fiind unici producatori sau comercianti impun conditii pietei.
Marile firme fixeaza preturile, dar ele nu o fac in mod arbitrar, ci tinand seama de pretul pietei pentru produsul de acelasi fel, de pretul tuturor celorlalte marfuri si, in acelasi timp, de situatia pietei si de starea acesteia.
Cu toate ca marile firme stabilesc preturi pe cale administrativa, nu numai ca nu nesocotesc cerintele pietei, dar la dimensionarea nivelului pretului folosesc si metode economice ce au in vedere evolutia curbei cererii si a ofertei, raportul dintre volumul productiei, cost si profit, elasticitatea cererii in functie de pret s.a., ca metode precise si moderne de evaluare a costului si, implicit, a pretului.
In economia concurentiala contemporana, formarea preturilor este influentata si de interventia statului. Aceasta se adauga jocului liber al concurentei pentru a dirija nivelul productiei, al preturilor si restabilirea echilibrului pietei cu ajutorul pretului, a impozitului indirect sau al subventiei.
