Conferinta Energiei de la Marea Neagra

Conferinta Energiei de la Marea Neagra

La initiativa presedintiei romane in exercitiu a Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN), a avut loc la Bucuresti, in intervalul 3-5 aprilie 2006, Conferinta Energiei in regiunea Marii Negre, in organizarea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Economiei si Comertului, Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si Camerei de Comert Americane in Romania, la care s-a adaugat si sprijinul USAID.

Ideea organizarii Conferintei este strans legata de doua dintre obiectivele majore ale mandatului Romaniei de Presedinte al OCEMN, respectiv:

Mobilizarea statelor membre pentru a trece la elaborarea si implementarea cat mai rapida a unor proiecte de dezvoltare, cu impact si vizibilitate pentru intreaga regiune ;

Sprijinirea eforturilor statelor din Europa de Est si Caucaz de consolidare a proceselor democratice si a reformelor impuse de tranzitia la economia de piata, concomitent cu crearea unui mediu de afaceri sigur si atractiv.

Manifestarea de la Bucuresti s-a bucurat de o participare de nivel a statelor din regiunea extinsa a Marii Negre, a UE, SUA si altor state din afara zonei, precum si a unor organizatii si institutii financiare internationale cum sunt Programul Natiunilor Unite pentru Dezvolzare (PNUD), Banca Mondiala (WB), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Banca Marii Negre pentru Comert si Dezvoltare (BSTDB). Au fost prezenti, de asemenea, reprezentanti ai comunitatilor de afaceri din statele invitate, respectiv agentii de reglementare, mari companii de transport si distributie a energiei, funizori de echipamente, grupuri de consumatori, finantatori, investitori si asociatii profesionale. In procesul de armonizare legislativa, statele din bazinul Marii Negre urmeaza sa beneficieze de asistenta tehnica din partea UE, a Consiliului Reglementatorilor in domeniul Energiei din Europa CEER), Asociatiei Reglementatorilor din domeniul Energiei (ERRA), Asociatiei Operatorilor de Sistem si pentru Transportul de Energie Electrica din Europa (ETSO), Uniunii pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice din Europa (UCTE).

Astfel, a fost subliniata importanta armonizarii legislatiei in domeniul energetic din zona Marii Negre cu aceea a Uniunii Europene si a fost evidentiat faptul ca resursele naturale trebuie bine protejate, acest demers putand avea un puternic impact pozitiv asupra dezvoltarii economiei din zona.

De asemenea, transportul energiei reprezinta un punct esential in dezvoltarea acestui sector, indepartarea monopolurilor fiind importanta pentru evolutia si deschiderea pietei de profil. In ceea ce priveste accesul la energie si accesibilitatea preturilor in regiune, au fost prezentate problemele principale cu care se confrunta statele din aceasta zona. Potrivit concluziilor, in iarna urmatoare Romania va elimina preturile de referinta pentru gazele naturale, ceea ce va duce la majorari substantiale. In Armenia, pretul gazelor naturale se va dubla, iar tarifele la energie vor creste cu 12-15%. Si Bulgaria va aduce modificari in ceea ce priveste preturile gazelor naturale, eliminand subventiile pentru incalzire. Aceasta tendinta poate duce la consolidare a pietelor, dar cu efecte negative asupra populatiei sarace.

La finalul Conferintei, reprezentantii statelor participante si-au exprimat unanim aprecierea pentru initiativa Romaniei de a organiza un astfel de eveniment. Specialistii straini considera ca problemele ridicate, ideile dezbatute si propunerile formulate in cadrul Conferintei Energiei in Regiunea Marii Negre constituie o baza de pornire pentru dezvoltarea activitatii de cooperare in domeniul energetic intre statele din zona extinsa a Marii Negre, ca si intre acestea si alte state interesate sa participe la restructurarea acestui domeniu, cu impact asupra politicilor energetice viitoare.

1. Evolutia politicii enegetice a Romaniei in 2005-2008

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa reduca cu 9% consumul final de energie intre 2008 si 2016, fata de perioada 2001-2005. Daca in anul 2005 utilizarea energiei din surse regenerabile era de 17,8%, potrivit Hotaririi Consiliului UE din martie 2007, un procent de 20% din energia produsa trebuie sa fie asigurata de sursele regenerabile, pina in 2020. Insa tinta propusa pentru utilizarea surselor de energie regenerabila este de 24% pina in 2020. "In 2005, utilizarea surselor regenerabile era de 17,8%. Noi ne-am propus un obiectiv de 24% pina in 2020. Romania s-a angajat prin Tratatul de Aderare sa ajunga la 33%, la consumul de energie electrica din surse regenerabile pina in 2010. Insa noi ne-am stabilit un procent de 35% pina in 2015 si 38% pina in 2020, prin strategia energetica. Deci 38% din productia de energie va fi asigurata de sursele regenerabile pina in 2020. De asemenea, ne-am stabilit tinta interioara de reducere a consumului de energie cu 4,5% pina in 2010", a precizat Vosganian. Ministrul a mai spus ca are in vedere sustinerea centralelor de tip CET, care functioneaza pe linga municipalitati. "Zilele acestea exista discutii pentru finalizarea unui proiect de hotarire care va intra in dezbatere dupa summitul NATO si care va oferi pentru fiecare megawatt/ ora (MWh) livrat in sistem o finantare", a afirmat acesta.

2. Evolutia negocierilor de aderare si transpunerea acquis-ului comunitar

Prin Tratatul de aderare semnat de Romania la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, tratatele constitutive ale Uniunii devin parte integranta a legislatiei Romaniei, iar principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului intern devine aplicabil si in tara noastra. Din acest motiv, stadiul alinierii legislatiei interne la acquis-ul comunitar se impune ca o necesitate, orice discrepanta intre normele unionale si legislatia romaneasca putand sa creeze dezechilibre in piata interna.
Din punct de vedere legislativ, in unele domenii impactul pe care il va avea integrarea este mai mare decat in altele. Unul dintre aceste domenii este energia.

In esenta, sistemul energetic national a fost supus transformarii prin trecerea de la modelul centralizat monopolist si integrat pe verticala la un model competitiv si flexibil, de piata, functional in cele mai multe state ale Uniunii Europene.
Inca de la inceputul negocierilor pentru aderare, statul roman a urmarit prevederile Directivei 96/92/EC privind piata interna de electricitate si a incercat sa transpuna treptat in legislatia romaneasca prevederile acesteia.

Restructurarea sistemului energetic a fost inceputa in 2000 prin divizarea CONEL, separandu-se la acel moment activitatile de producere, de transport, de distributie-furnizare a energiei electrice. Restructurarea a continuat prin crearea celor opt sucursale de distributie si furnizare a energiei electrice ale SC Electrica SA si realizarea unei scaderi a gradului de concentrare a pietei de producere a energiei electrice prin desprinderea din Termoelectrica SA a unor producatori independenti de energie electrica, printre care Complexurile Energetice Turceni, Rovinari si Craiova, Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti, Electrocentrale Galati.

Prin transpunerea Directivei nr. 96/92/EC, la nivelul producatorilor si furnizorilor, piata devine treptat concurentiala, directiva recomandand totusi mentinerea controlului statului pentru activitatile de transport si distributie. Producatorii, furnizorii si consumatorii eligibili trebuie sa aiba acces la reteaua electrica in conditii nediscriminatorii, accesul putand fi refuzat doar in cazul in care operatorul de retea nu dispune de conditii care sa permita asigurarea acestui serviciu public.

Directiva impune separarea activitatii de furnizare de energie de cea de distributie, astfel incat cele opt societati de distributie si furnizare a energiei electrice isi separa cele doua tipuri de activitati, tocmai pentru asigurarea unei piete concurentiale in care furnizorii de energie electrica si consumatorii sa aiba drepturi egale in ceea ce priveste accesul la reteaua de distributie a energiei electrice. Bineinteles, aceasta separare a activitatii de furnizare a energiei electrice a operatorilor actuali de distributie trebuie sa fie dublata de un cadru normativ care sa asigure respectarea principiului liberului acces la retea deoarece este greu de imaginat ca o divizare a unei companii in doua societati diferite, detinute insa de acelasi actionar, va crea automat premisa respectarii regulilor de piata libera.

Romania a continuat procesul de aliniere la legislatia europeana si dupa aparitia Directivei 2003/54/CE privind regulile comune pentru piata interna a energiei electrice, care a abrogat Directiva 96/92/CE. Aceasta prevede liberalizarea completa a pietei de electricitate pentru consumatorii industriali pana in ianuarie 2007 si pentru toti consumatorii pana in iulie 2007.
Liberalizarea pietei energiei electrice din Romania a continuat in conformitate cu noul acquis comunitar, astfel incat, incepand cu 1 iulie 2005, gradul de deschidere catre concurenta a pietei de energie electrica a fost ridicat la 83,5%, toti consumatorii industriali fiind declarati consumatori eligibili. De la 1 iulie 2007, piata energiei electrice va fi liberalizata 100%, toti consumatorii fiind astfel declarati consumatori eligibili.

Aceasta liberalizare totala a pietei de energie electrica va trebui sustinuta prin adoptarea unei legislatii in domeniu care sa acopere lacunele din prezent sau, dupa caz, de modificarea legislatiei actuale pentru ca aceasta deschidere a pietei catre concurenta sa fie reala.

Concluzionand, putem spune ca avem o piata a energiei electrice structurata in concordanta cu regulile trasate de normele Uniunii Europene.