Evolutia economiei romanesti in perioada 1859-1938

1 Bilantul general al transformarilor din perioada 1859-1914       

Romania a parcurs un ansamblu de procese de tranzitie de la vechea societate feudala spre cea moderna, de tip burghez, axata pe economia libera de piata, concretizat in mutatii profunde si creatii noi in domeniile vietii sociale, politice, economice si cultural-spirituale:

1.1 Principalele procese de tranzitie de la societatea de tip feudal la societatea moderna:

Desfiintarea regimului social-politic feudal, bazat pe constrangeri extraeconomice si elaborarea noului regim social-politic de tip modern pe principii de drept democratice;

Constituirea sistemului statal modern cu un nou cadru legislativ si institutional specific economiei de piata;

Principalele procese de tranzitie de la societatea de tip feudal la societatea moderna

Cucerirea independentei de stat si recunoasterea suveranitatii romaniei, respectiv a calitatii de subiect de drept international public;

Transformarea organismului economic national din sistem semiautarhic, axat preponderent pe autoconsum in sistem deschis, specific economiei de piata;

Legiferarea invatamantului general-obligatoriu;

Construirea infrastructurii - mijloace si cai ferate, terestre, fluviale si maritime - si a sistemului de telecomunicatii moderne - posta, telegraf, telefon;

Dezvoltarea structurilor moderne ale sectoarelor economiei nationale: industrie, credit, banci, comert interior si exterior, finante publice;

Tranzitia de la capitalismul comercial-camataresc la formele incipiente ale capitalismului industrial;

Principalele procese de tranzitie de la societatea de tip feudal la societatea moderna

Demararea procesului de urbanizare si sistematizare a localitatilor;

Trecerea de la structuri sociale de tip feudal, intemeiate pe ierarhii rigide, la societatea de tip burghez, cu ierarhii bazate pe puterea economica dobandita, in principiu, ca urmare a actiunii libere si creativitatii.

1.2 Profilul economiei romanesti in anul 1914: se disting trei zone ale economiei romanesti:

a. O prima zona a reproductiei largite de tip capitalist;

b. Zona economiei marfare simple;

c. Zona economiei naturale si seminaturale.

In anul 1914 economia romaneasca era delimitabila in trei zone:

a. Zona reproductiei largite de tip capitalist, in care economia monetara se afla in expansiune: aproximativ jumatate din produsul social era realizata in sectoare de tip capitalist, respectiv in industria mare, in domeniul comertului exterior, al transporturilor si telecomunicatiilor, financiar bancar; (mentiune: capita-lul strain detinea o pozitie semnificativa in cadrul acestei zone)

b. Zona economiei marfare simple: cea mai mare parte a gospodariilor rurale taranesti se situeaza in exteriorul acestei arii: populatia salariata, antrenata in relatii directe salariale si patronale capitaliste nu depasea o cincime; mestesugurile, industria casnica, agricultura taraneasca continuau sa functioneze in sistemul reproductiei simple de marfuri;

c. Zona economiei naturale si seminaturale - cuprindea intreg mediul rural, dispunea de o forta economica redusa, fiind relativ izolata si intemeiata pe mijloace rudimentare de productie;  prezinta tendinte de erodare pe termen lung sub actiunea constrangerilor economiei de piata;

Concluzii

1. Atrasa din ce in ce mai intens in circuitul valorilor economice si culturale europene, economia romaneasca se caracterizeaza, mai cu seama dupa 1880, prin tendinte de dezvoltare de tip capitalist, ireversibile, cu tot ansamblul de factori si mecanisme de functionare ale economiei de piata, cu structurile sociale specifice, cu problemele si contradictiile sale.

2. Economia Romaniei ramanea predominant agrara, seminaturala, intemeiata pe procese de productie manuale, majoritara fiind productia simpla de marfuri fata de cea largita, de tip capitalist.

3. Ritmul transformarilor era lent, in pofida eforturilor exprimate in politica economica a perioadei 1886-1914. Perspectivele transformarii Romaniei dintr-o tara predominant agrara intr-o tara industrial-agrara, cu o economie dezvoltata, cu un grad relativ crescut de independenta pareau utopice si celor mai optimisti dintre contemporanii acelui inceput de secol.

2 Bilantul dezvoltarii economico-sociale a Romaniei in perioada interbelica

2.1 Principalele tendinte de evolutie si trasaturi ale perioadei interbelice pe plan european au fost urmatoarele:

instabilitatea punctul culminant al evolutiei instabile a economiei europene l-a constituit criza economica din perioada 1929-1933;

inflatia (Grafic nr. 3):  pentru prima oara in istoria economica a lumii emisiunea de moneda fiduciara fara acoperire cauzata de nevoile financiare ale razboiului si ale refacerii postbelice a determinat cresteri ale preturilor foarte mari comparativ cu evolutia anterioara primului razboi mondial;

destabilizarea circuitelor internationale de capital practic nu a fost vorba numai de destabilizare, ci de reorientarea fluxurilor catre noul bancher al lumii, Statele Unite ale Americii;

accentuarea interventionismului sub forma politicilor protectioniste si de incurajare a industriei sau agriculturii;

autarhizarea economiilor nationale, consecinta a crizei economice din perioada 1929-1933, a constat in interventia statului pentru stimularea exporturilor, comprimarea importurilor si orientarea lichiditatilor valutare in vederea majorarii excedentelor balantei comerciale;

industrializarea accelerata a statelor agrare ca efect al restrangerii importurilor de produse industriale semifinite si finite, ca reactie fata de eforturile marilor tari industrializate (in primul rand Italia si Germania) de reagrarizare a economiilor lor;

militarizarea si inarmarea majoritatii tarilor europene ca efect al autarhizarii si adancirii contradictiilor dintre interesele marilor puteri.

2.2 Bilantul dezvoltarii economico-sociale a Romaniei in perioada interbelica

Potentialul economic al Romaniei in urma reunificarii teritoriale a sporit de cca. 2,3 ori. Prin Marea Unire suprafata Romaniei a crescut de la cca. 130000 km² la 295000 km². Numarul populatiei se majoreaza de la cca. 7,7 mil. lcouitori la aproape 16 mil. locuitori.

Votul universal (noua Constitutie din 1923) si reforma agrara din anul 1921 incheie, in fapt, in linii generale, tranzitia societatii romanesti de la regimul social feudal la cel burghez;

Anul 1938 constituie totodata si ultima etapa a evolutiei tipice a sistemului economiei private de piata; dupa declansarea razboiului al doilea mondial (1939) si angajarea Romaniei in acesta, economia isi schimba radical cursul si scopul. Devine economie militarizata, de razboi, in scopul prioritar al sustinerii frontului, in care predomina consumul militar, distructiv asupra celui productiv;

Cu aparatul social de productie, in proces de transformare indelungata din manufacturier - manual - in mecanizat, a crescut productia marfa, a sporit potentialul economic al tarii; la 1938 acesta, in comparatie cu perioada de inceput - anul 1859 - se exprima prin suprafete si productii agricole (sporite si prin intregirea tarii la 1918) de 4-5 ori mai mari la diferite culturi; industria mecanizata, inexistenta la inceputul anilor cincizeci din secolul 19, devine a doua ramura de productie materiala a tarii dupa agricultura, relevandu-se ca cea mai activa si avansata in cresterea economica;

Transformarile tarii spre progres au fost conditionate si s-au accelerat o data cu cresterea puterii economice si a influentei politice in stat a burgheziei romane;

Cea mai numeroasa clasa a tarii, supusa schimbarilor, a fost taranimea; existenta si evolutia ei au suferit insa cele mai slabe modificari, atat ca modalitati de productie, cat si ca mod de viata si standard de trai, in comparatie cu toate celelalte clase si categorii ale tarii. Ea a mentinut forme traditionale, conservatoare de munca si viata, capabile sa-i asigure, pentru majoritatea ei, in conditiile social-economice dificile de dobandire a traiului, solutii de supravietuire. Slabele schimbari ale vietii rurale constituiau pentru societatea romaneasca carenta fundamentala ce determina caracterele de retardare, de slaba dezvoltare ale Romaniei, cu toate ca sectoarele neagrare realizeaza modernizari si dezvoltari la continut mediu continental;

Agricultura isi diminueaza substantial ponderea sa in produsul nou creat de la cca 70% in 1862 la 38% in 1938; in schimb, industria, transporturile si constructiile si-o sporesc de la 10% la 42% si, impreuna cu celelalte activitati neagricole, ajunge sa domine in crearea venitului national cu 62%;

Romania ca tara preponderent agrara avea localizata 77,2% din populatia activa in ramura cea mai putin productiva, in agricultura in timp ce in statele dezvoltate majoritatea populatiei era ocupata in industrie si in ramurile de servicii cu o productivitate ridicata. Dar si in agricultura populatia activa in aceste tari desfasura o activitate intensiva, cu randamente de 2-3 ori mai mari ca in agricultura traditionala extensiva romaneasca;

Structura si continutul economiei romanesti cumulau astfel inca mari dezechilibre economice, sociale, profesionale situate intre cei doi poli ai societatii romanesti: orasul si satul, industria si agricultura, dezvoltarea si inapoierea, performantele si mediocritatea; randamentele muncii, veniturile si consumul de produse industriale, instructiunea si cultura, nivelul de civilizatie se aflau in discrepante considerabile de 4-10 ori pe locuitor, intre cele doua zone ale comunitatii noastre nationale;

Productivitatea scazuta a muncii in Romania se datora si marii suprapopulatii agricole, explicata pe larg mai inainte. In comparatie cu tarile industriale nivelul productivitatii in Romania era mai redus de 2-3 ori in industrie si de 3,5 - 7 ori in agricultura.

Aceasta discrepanta se reflecta si in indicatorul cel mai sintetic si important al exprimarii nivelului de dezvoltare economica a unei tari, in venitul national pe locuitor. In anul 1938, in Anglia, venitul national pe locuitor era de 378 dolari, in Germania de 337 dolari, in Franta 236 dolari, in Austria de 176 dolari in vreme ce in Polonia acesta se situa la nivelul de 104 dolari, in Grecia la 80 dolari, in Bulgaria la 68 dolari; Romania producea, dupa unii autori, venit national pe locuitor de cca 75 dolari. De subliniat ca tarile din sudul si sud estul Europei aveau in medie 89 dolari;

In consecinta, venitul national, pe locuitor, al Romaniei in 1938 reprezenta circa 60% din venitul national al Angliei cu 150 de ani in urma sau 57% din cel al Frantei, cu peste un secol in urma sau 52% din venitul national al Italiei cu sapte - opt decenii in urma, ceea ce sugereaza o distanta de 100-150 ani fata de puterea de productie a unor tari occidentale.

Intrebari de autoevaluare:

Enumerati cele mai importante sase procese de tranzitie de la epoca feudala la cea moderna in perioada 1859-1914.

Prezentati cinci repere ale incheierii tranzitiei la organismul social-economic modern in perioada interbelica.

Precizati de cate ori a sporit potentialul economiei romanesti exprimat in suprafata teritoriului in perioada 1914-1918.

Prezentati sase domenii ale integrarii ansamblului economic national dupa Marea Unire din anul 1918.

Prezentati cinci tendinte ale evolutiei economiei mondiale in perioada interbelica.

Exprimati prin intermediul indicatorului Venit national raportul de marime care reflecta decalajul istoric dintre Romania pe de o parte si Anglia, Franta, Italia pe de alta parte in anul 1938.

3.3 Romania - "granarul Europei".

La nivelul anului 1938, Romania a fost si este considerata drept "granar al Europei". Aprecierea este necorespunzatoare realitatii si induce in eroare pe neavizat. Tara noastra nici pe departe, prin exportul sau interbelic, nu putea acoperi o parte insemnata din necesitatile de consum ale continentului. Chiar in perioada 1935-1939, cand s-au obtinut cele mai bune recolte interbelice, tara noastra realiza doar 8,7% din productia de grau a Europei - fara URSS -, 29,2% din cea de porumb, 6,7% din cea de orz si 2,3% din productia de ovaz. De mentionat ca din productia sa de cereale, in media perioadei, de 11,4 mil tone, patru cincimi se consumau in interior si doar o cincime se exporta.In importul european de cereale de cca 35-40 mil tone, adica in ceea ce avea nevoie Europa, pe langa propria sa productie de 125-130 mil tone, pentru a-si asigura consumul, media exportului romanesc de 1,8 mil tone reprezenta doar 7% din importul continentului; restul era furnizat de alte tari, in Europa prima fiind URSS, iar peste 50% din importul european de cereale provenea de peste Ocean, din SUA, Canada, Brazilia, Australia etc. Cu atat mai putin, cu cele 1,8 mil tone exportate, Romania conta in nevoile de consum ale continentului cu abia 1,2% si nu putea sa fie apreciata ca "granar al Europei".

Se poate afirma cu temei ca  in perioada interbelica (mai exact in anul 1938) Romania a fost "granarul Europei"?

9. Socialismul romanesc in perioada postbelica

Pe baza materialului cuprins in capitolul III al volumului Starea natiunii 2000. Romania incotro?, autor Aurelian Bondrea, p. 65-99 vor fi urmarite urmatoarele teme:

1.      Dezvoltarea industriala si critica sa in perioada 1950-1959 - p. 65-69.

2.      Agricultura Romaniei - 1950-1989 - intre dezvoltare si slaba eficienta - p. 70-76

3.      Infrastructura romaneasca intre anii 1950-1989 - p. 76-78.

4.      Urbanizarea moderna a Romaniei si carentele sale - p. 79-80.

5.      Comertul exterior, evolutie si structura in anii 1950-1989 - p. 81-83.

6.      Standardul de viata al populatiei in anii 1950-1989 si limitele sale - p. 84-90.

7.      Locul periferic al Romaniei in economia europeana la sfarsitul secolului XX - p. 91-94.

8.      Contradictii si crize in economia socialista a Romaniei - p. 94-9

Pe baza acestor date, se poate redacta sinteza: Evolutia economiei romanesti in conditiile continuarii functionarii cadrului institutional specific economiei de piata in locul socialismului in perioada 1945-1989

Teste de autoevaluare

1)     Paritatea legala a leului in aur in perioada 1867-1914 a fost (alegeti o singura varianta corecta):

a)      0,2336 gr.

b)      0,3226 gr.

c)      5,18 gr.

d)      3,226 gr.           (Pentru un punct, comentati cu argumente suplimentare, intr-o singura fraza, varianta aleasa.)

2)     Vechiul sistem de credit era incompatibil cu cerintele sistemului modern, deoarece (alegeti variantele corecte):

a)      dobanzile la credite erau mari;

b)      ratele dobanzilor excedau adeseori ratele medii ale profitului;

c)      imprumuturile erau destinate preponderent consumului neproductiv;

d)      rata dobanzii la depozite era prea mica;

e)      camataria era dominanta, avand un caracter net speculativ;

f)       conditiile "creditului mic" erau descurajante pentru investitii, prin nivelul extrem de ridicat al ratelor dobanzii;

g)      nu oferea conditii minime de mobilizare a economiilor populatiei.

3)     Constrangerile formale sunt reprezentate de obiceiuri, cutume, traditii. Este adevarat sau fals? _________

4) Rata dobanzii reprezinta pretul creditului. In conditiile vechiului sistem de credit, nivelul extrem de ridicat al ratelor dobanzii (in cazul creditului mic ele atingeau chiar 200%) era determinat de (alegeti o singura varianta corecta din punctul de vedere al unei judecati economice, iar nu etice. Atentie la formulari!):

a.          lacomia creditorilor camatari;

b.          cererea mare de credite;

c.           oferta mica de credite;

d.          insuficienta relativa a ofertei in raport cu cererea de credite.

5) Politica industriala adoptata in perioada 1886-1914 este cunoscuta sub denumirea de (alegeti o singura varianta corecta):

a.          politica liberului schimb;

b.          politica "Porti deschise capitalului strain";

c.           politica protectionismului industrial si a incurajarii industriei nationale.

6) In sistemul etalon aur cursurile de schimb ale monedelor nationale se calculau pe baza paritatilor teoretice, respectiv a continutului in aur fin, al diferitelor monede. Definitiile principalelor monede erau (alegeti o singura varianta corecta):

a.          1 dolar = 6,702 g aur fin; 1 lira sterlina = 32,54 g aur fin; 1 franc francez = 3,226 g aur fin;

b.          1 dolar = 5,18 g aur fin; 1 lira sterlina = 25,25 g aur fin; 1 franc francez = 1,504 g aur fin

c.           1 dolar = 1,504 g aur fin; 1 lira sterlina = 7,32 g aur fin; 1 franc francez = 0,2903 g aur fin

d.          1 dolar = 4,86 g aur fin; 1 lira sterlina = 22,54 g aur fin; 1 franc francez = 6,55 g aur fin.

7) Emisiunea de moneda generata de finantarea participarii Romaniei la primul razboi mondial, precum si de costurile unificarii monetare postbelice au determinat declansarea ________________

8) Transformarile tehnologice, alaturi de cele institutionale, au fost decisive pentru evolutia economica si sociala a Romaniei in epoca moderna. Revolutia industriala a patruns in Romania mai intai in (alegeti o singura varianta corecta)

9) numarul familiilor improprietarite in baza legilor din perioada 1864-1889 a fost _______________

In perioada 1919-1939 datoria externa a inregistrat urmatoarea evolutie (alegeti o singura varianta corecta):

10) Prin "foarfeca preturilor" se intelege (atentie la formulari!) (alegeti o singura varianta corecta):

Bibliografie

1.     Axenciuc Victor, Introducere in istoria economica a Romaniei; Epoca moderna. Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2001.

2.     Bondrea Aurelian, Starea natiunii 2000. Romania incotro? Volumul I. Romania la sfarsitul secolului XX, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2000.

Pentru evolutia relatiilor externe ale Romaniei in perioada 1874-1938, cu privire speciala asupra politicilor comerciale, sunt recomandate lucrarile:

1.     Ghiorghita Eugen, Liberul schimb si protectionismul, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002.

2.     Ghiorghita Eugen, Industrializare si comert exterior in Romania interbelica, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002