Surse de finantare - phare, sapard, life, ispa

SURSE DE FINANTARE

Pe masura ce ne apropiem tot mai mult momentul in care Romania va deveni stat membru al Uniunii Europene, institutiile europene, institutiile statului roman, mass-media si opinia publica in general, rostesc tot mai des, cu referire directa la tara noastra, doua sintagme: „Fonduri Structurale' si „capacitate de absorbtie'. In traducere, este vorba despre bani pe care Romania i-ar primi de la Uniunea Europeana pentru a se dezvolta, pentru a creste competitivitatea economica si a reduce decalajele fata de statele membre ale Uniunii Europene, pentru a creste ocuparea fortei de munca si a reduce somajul, pentru a creste nivelul de trai si a reduce saracia.

Bugetul Uniunii Europene pentru perioada urmatoare a fost deja agreat, astfel incat Romania ar putea primi pana la €30 de miliarde in perioada 2007-2013. La aceste sume trebuie sa adaugam fondurile cu care suntem deja familiari—PHARE, ISPA si SAPARD, de care Romania va beneficia pana in 2009/2010, ca efect al decalajului intre programare si cheltuirea lor efectiva. Sumele de bani despre care vorbim provin din asa-numitele „Fonduri Structurale' ale Uniunii Europene. Mai exact, este vorba de instrumente financiare cu obiective specifice, prin care Uniunea Europeana finanteaza programe si proiecte inca de la inceputul anilor '90.

Orice persoana sau grup de persoane care desfasoara activitati de cercetare – dezvoltare trebuie sa fie in permanenta la curent cu sursele si posibilitatile de finantare a proiectelor si in sectorul public.

In general sursele de finantare pot fi:

a)     la nivel international:

programe ale Bancii Mondiale;

programe ale FMI;

programe ale NATO;

programe ale unor fundatii cunoscute (SOROS, ROCKEFELLER, etc).

b) programe la nivel european:

programe ale CEE (CORDIS, TQM, etc.);

programul cadru PC7

Fonduri structurale

programe ale Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

c) programe la nivel national:

programe din planul National de Cercetare – Dezvoltare si Inovare;

programe ale unor ministere, departamente;

programe ale unor agentii de specialitate Agentia Romana pentru Dezvoltare, (ARD), Agentia Nationala a drumurilor (AND);

programe ale unor societati sau ale unor fundatii.

d) programe la nivel local:

prefecturi;

primarii;

grupuri de investitori

Vom prezenta in continuare instrumentele de finantare din partea Uniunii Europene ia care Romania are acces in procesul de integrare.

Sursele de finantare pentru proiectele publice sunt de doua categorii:

T     Surse interne — Planul National de Dezvoltare si Inovare PNCDI 2007-2013, de la bugetele administratiei locale si centrale si contributii ale partenerilor privati

T    Surse externe — prin atragerea de fonduri:”Fondurile structurale-Programul IMPACT, de la Banca Mondiala (de exempiu in cazul Programului de dezvoltare rurala) si Uniunea Europeana (in principal prin programele PHARE, ISPA, SAPARD, Programul Cadru PC7).

Politica de coeziune a Uniunii Europene si Fondurile Structurale

Uniunea Europeana este una dintre regiunile cele mai prospere din lume. De la data largirii acesteia cu inca noi 10 membri, la 1 mai 2004, are puterea unei piete interne a 25 de state membre cu peste 454 milioane locuitori care locuiesc in 254 de regiuni[1]. Insa nu toti europenii au aceleasi avantaje si sanse de succes in termeni socio-economici. Diferenta este facuta de zona in care locuiesc – daca e o regiune prospera ori saraca, o zona aflata in expansiune sau declin economic, o zona urbana sau rurala, la periferia Uniunii Europene sau intr-unul dintre centrele sale economice.

Exista disparitati semnificative intre statele membre ale Uniunii Europene si regiunile sale. Primele 10 cele mai dinamice regiuni din Uniunea Europeana au un Produs National Brut (PNB) de peste 5 ori mai mare decat ultimele 10 cele mai ramase in urma regiuni din Uniunii Europene[2]. In afara statisticilor PNB, disparitatile mai complexe intre statele membre ale Uniunii Europene si regiuni sunt date de:

dotarile cu infrastructura;

calitatea mediului;

somaj si aptitudinile fortei de munca necesare pentru dezvoltarea viitoare;

marimea si diversitatea mediului de afaceri;

diferente in ceea ce priveste utilizarea noilor tehnologii.

Ce este politica de coeziune?

Politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene este, inainte de toate, o politica a solidaritatii. Scopul acesteia este sa promoveze un inalt nivel de competitivitate si de ocupare a fortei de munca, oferind ajutor regiunilor mai putin dezvoltate si celor care se confrunta cu probleme structurale. Se asigura astfel o dezvoltare stabila si durabila a Uniunii Europene si o functionare optima a Pietei Interne[3].

Politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 are 3 mari obiective:

Convergenta (finantat cu 80% din bugetul destinat fondurilor structurale si de coeziune[4]) – vizeaza:

regiunile din statele membre ale Uniunii Europene care au un PIB/locuitor mai mic decat 75% din media comunitara;

regiunile care intra sub asa numitul 'efect statistic';

Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca (finantat cu 15% din bugetul destinat fondurilor structurale si de coeziune) – vizeaza:

regiunile care nu sunt eligibile in cadrul obiectivului de convergenta;

Cooperare teritoriala europeana (finantat cu 5% din bugetul destinat fondurilor structurale si de coeziune) – se refera la:

cooperarea transnationala;

cooperarea transfrontaliera;

cooperarea interregionala.

Atingerea obiectivelor politicii de coeziune economica si sociala se realizeaza prin intermediul a 3 instrumente financiare:

Fondul European de Dezvoltare Regionala

Fondul Social European

Fondul de Coeziune

Obiectivele, actiunile eligibile, modul de functionare ale celor 3 instrumente financiare mentionate sunt reglementate prin intermediul a 4 regulamente, unul cu caracter general, celelalte cu caracter specific:

Regulamentul care stabileste prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune.

Regulamentul care se refera la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala

Regulamentul care se refera la Fondul Social European

Regulamentul care se refera la Fondul de Coeziune

Prevederile acestor regulamente sunt obligatorii pentru statele membre ale Uniunii Europene.

In acest moment, cele 4 regulamente se afla in curs de adoptare la Parlamentul European, fiind prevazut la in data de 20 iulie 2006 sa fie publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cate o sinteza a prevederilor din regulament pentru fiecare dintre cele 3 instrumente financiare mentionate (Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European, Fondul de Coeziune) se gaseste anexat.

Anexa nr. 1 – sinteza Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR)

Obiectiv:

FEDR trebuie sa contribuie la cresterea coeziunii economice si sociale si reducerea disparitatilor regionale, prin sprijinirea:

dezvoltarii si ajustarii structurale a economiilor regionale, inclusiv conversia regiunilor aflate in declin industrial si a regiunilor ramase in urma;

cooperarii frontaliere, transnationale si inter-regionale.

In acest sens, FEDR va sustine prioritatile Comunitatii, in special intarirea competitivitatii si inovarii, crearea de locuri de munca pe termen lung si asigurarea dezvoltarii durabile.

Sfera de aplicare:

Prin FEDR vor fi finantate:

investitii productive care sa contribuie la crearea si salvarea de locuri de munca, in principal prin investitii cu prioritate in IMM-uri,

investitii in infrastructura,

dezvoltarea potentialului autohton prin masuri de sprijin la nivel regional si local.

Masuri de asistenta tehnica.

Sub obiectivul Convergenta, actiunile finantate prin FEDR se vor axa pe sprijinirea dezvoltarii economice locale si regionale integrate si a ocuparii prin mobilizarea capacitatilor interne prin programele operationale destinate modernizarii si diversificarii economiilor regionale si locale si crearea de locuri de munca sigure si durabile.

Actiuni care vor fi finantate sub acest obiectiv:

a)      Cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare, antreprenoriat, inclusiv intarirea capacitatilor de cercetare si dezvoltare tehnologica si integrarea acestora in Zona Europeana de cercetare, inclusiv infrastructura, ajutor pentru CDI in special in domeniul IMM-urilor si al transferului tehnologic; imbunatatirea legaturii intre IMM-uri, educatia universitara si centrele de cercetare-dezvoltare; dezvoltarea de retele de afaceri, a parteneriatelor public-privat, sprijin pentru furnizarea de servicii grupurilor de IMM-uri, hranirea antreprenoriatului si a inovarii.

b)      Societatea informationala inclusiv dezvoltarea infrastructurii de comunicatii electronice, imbunatatirea accesului si dezvoltarea serviciilor publice on-line; sprijin pentru IMM-uri pentru adoptarea si utilizarea eficienta a tehnologiilor informationale si comunicationale sau pentru exploatarea noilor idei.

c)      Dezvoltarea initiativelor locale si ajutor pentru crearea de servicii pentru crearea de noi locuri de munca, atunci cand asemenea actiuni nu sunt acoperite de FSE.

d)      Mediu, inclusiv investitii legate de furnizarea de apa si managementul deseurilor, tratamentul apelor reziduale, calitatea aerului, prevenirea, controlul si lupta impotriva secetei, preventia si controlul integrat al poluarii, sprijin pentru concilierea efectelor schimbarilor climaterice, reabilitarea mediului fizic, refacerea locurilor contaminate si a terenurilor parasite, promovarea biodiversitatii si protectia naturii, sprijin pentru IMM-uri pentru promovarea productiei durabile prin introducerea sistemelor de management de mediu eficiente si adoptarea si utilizarea tehnologiilor de prevenire a poluarii.

e)      Prevenirea riscurilor, inclusiv dezvoltarea si implementarea planurilor pentru prevenirea si lupta cu riscurile naturale si tehnologice,

f)       Activitati turistice, inclusiv promovarea valorilor naturale ca potential pentru dezvoltarea unui turism durabil, protectia patrimoniului natural in sprijinul dezvoltarii socio-economice, sprijin pentru imbunatatirea serviciilor turistice prin servicii de inalta calitate si incurajarea turismului durabil.

g)      Investitii in cultura, inclusiv protectia, promovarea si prezervarea mostenirii culturale, dezvoltarea infrastructurii culturale in sprijinul dezvoltarii socio-economice, turism durabil si imbunatatirea atractivitatii regionale, sprijin pentru imbunatatirea serviciilor culturale prin noi servicii de inalta calitate.

h)      Investitii in transport, inclusiv imbunatatirea retelelor transeuropene si a legaturilor cu retelele TEN-T, strategii integrate pentru transport curat care va contribui la imbunatatirea accesului pasagerilor la servicii de calitate, obtinerea unui transport modal mai balansat, promovarea sistemelor intermodale si reducerea impactului asupra mediului.

i)        Investitii in energie, inclusiv imbunatatirea retelelor transeuropene care contribuie la imbunatatirea securitatii furnizarii, integrarea aspectelor legate de mediu, imbunatatirea eficientei energetice si dezvoltarea surselor de energie regenerabile.

j)        Investitii in educatie inclusiv training vocational care contribuie la cresterea atractivitatii si calitatii vietii.

k)      Investitii in infrastructura de sanatate si sociala care vor contribui la dezvoltarea regionala si locala si cresterea calitatii vietii.

Cooperare europeana teritoriala:

Actiuni care vor fi finantate din acest obiectiv:

1.     Dezvoltarea activitatilor economice si sociale trans-frontaliere prin elaborarea de strategii comune pentru dezvoltare teritoriala durabila, in primul rand prin:

a.       incurajarea antreprenoriatului si dezvoltarea IMM-urilor, turismului, culturii si a comertului trans-frontalier,

b.       incurajarea protectiei comune a mediului,

c.       reducerea izolarii prin imbunatatirea accesului la transport, retele de comunicare si informare si servicii precum si la sisteme trans-frontaliere de apa, deseuri si energie,

d.       dezvoltarea colaborarii si a capacitatii de utilizare comuna a infrastructurii in special in domenii ca sanatate, cultura si educatie.

In plus, pot fi finantate masuri legate de promovarea integrarii pietelor de munca trans-frontaliere, a initiativelor de angajare locala, sanse egale, formare si incluziune sociala, utilizarea comuna a resurselor umane si utilitatilor pentru cercetare-dezvoltare.

2.     Dezvoltarea cooperarii transnationale, inclusiv cooperare bilaterala intre regiunile maritime prin finantarea retelelor si a actiunilor care sa conduca la dezvoltarea teritoriala integrata in urmatoarele domenii:

a.     managementul apelor inclusiv protectia bazinelor riverane, zonelor costale, resurselor marine si a serviciilor de aprovizionare cu apa,

b.     imbunatatirea accesului la retele trans-europene, imbunatatirea accesului local si regional la retele si platforme nationale si transnationale, promovarea comunicatiilor si tehnologiei informatiilor,

c.      prevenirea riscurilor, protectia impotriva inundatiilor, a cutremurelor si a avalanselor,

d.     crearea de retele stiintifice si tehnologice legate de dezvoltarea echilibrata a zonelor transnationale, inclusiv crearea de retele de universitati, centre de cercetare-dezvoltare, centre de excelenta, etc.

Eligibilitate:

Urmatoarele categorii de cheltuieli nu vor fi eligibile:

TVA;

dobanzi la credite;

achizitionarea de terenuri intr-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totala eligibila pentru activitatea respectiva;

constructii de locuinte;

dezactivarea statiilor de energie nucleara.

Rata maxima de interventie comunitara: 85%

Anexa nr. 2 – sinteza Fondul Social European (FSE)

Obiectiv:

FSE trebuie sa contribuie la indeplinirea prioritatilor Comunitatii in ceea ce priveste intarirea coeziunii economice si sociale, a asigurarii unui nivel inalt de ocupare si locuri de munca mai multe si mai bune, prin imbunatatirea oportunitatilor de angajare. Acesta va trebui sa sprijine politicile nationale pentru obtinerea unei ocupari depline a fortei de munca, asigurarea calitatii si productivitatea muncii si promovarea incluziunii sociale, prin asigurarea accesului la piata muncii a categoriilor dezavantajate si reducerea disparitatilor regionale si nationale.

FSE trebuie sa asigure realizarea actiunilor prevazute de Strategia europeana de ocupare a fortei de munca.

Sfera de aplicare:

In cadrul obiectivelor “Convergenta” si “Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca”, FSE va sprijini actiuni legate de:

1.     Cresterea adaptabilitatii lucratorilor, a intreprinderilor si antreprenorilor in vederea anticiparii si aplicarea unui management al schimbarii economice, in special prin promovarea:

1. invatarii pe tot parcursul vietii si cresterea investitiilor in resursele umane pentru intreprinderi, in special IMM-uri, prin dezvoltarea strategiilor care sa asigure acces la formare in special a lucratorilor nespecializati, dezvoltarea calificarilor si a competentelor, diseminarea informatiei tehnologiilor, a e-learning-ului si a aptitudinilor manageriale si promovarea antreprenoriatului, a inovarii si a start-up-urilor;
2. elaborarea si diseminarea unor forme de organizare a muncii mai productive si inovative, inclusiv conditii mai bune si mai sigure la locul de munca, identificarea necesitatilor de formare si dezvoltarea unor servicii de sprijin si formare precum si de plasare a lucratorilor in cazul companiilor si a sectoarelor care se restructureaza.
1. Imbunatatirea accesului la angajare si incluziune sustenabila pe piata muncii a persoanelor inactive, prevenirea somajului, in special a celui pe termen lung si in randul tinerilor, incurajarea imbatranirii active si prelungirea duratei de activitate, in special prin:
1. modernizarea si intarirea institutiilor legate de piata muncii, in special a serviciilor de ocupare si alte initiative relevante in contextul strategiilor pentru ocupare deplina a Comunitatii si a Statelor Membre,
2. implementarea masurilor active de prevenire prin asigurarea identificarii timpurii a necesitatilor de angajare, creare de afaceri, inclusiv a cooperarii intre intreprinderi, stimulente pentru incurajarea participarii pe piata muncii, mecanisme flexibile pentru retinerea angajatilor in varsta la munca, masuri de reconciliere a muncii cu viata privata.
3. actiuni specifice pentru imbunatatirea accesului la angajare a femeilor, eliminarea diferentierilor directe si indirecte pe baza de gen pe piata muncii,
4. actiuni specifice pentru cresterea participarii imigrantilor pe piata muncii prin intarirea integrarii sociale a acestora, facilitarea mobilitatii lucratorilor, integrarea pietelor de munca trans-frontaliere inclusiv prin formare, validarea competentelor si a aptitudinilor dobandite.

3.          Intarirea incluziunii sociale a categoriilor dezavantajate in vederea integrarii durabile a acestora pe piata muncii si combaterea tuturor formelor de discriminare pe piata muncii, in special prin promovarea:

1. cailor pentru integrarea si re-intrarea pe piata muncii a persoanelor dezavantajate cum sunt: persoane care se confrunta cu excluderea sociala, persoane care au parasit scoala timpuriu, minoritati, persoane cu dizabilitati,
2. acceptarea diversitatii la locul de munca si combaterea discriminarii la accesul si promovarea pe piata muncii care pot fi obtinute, printre altele, prin cresterea constientizarii si implicarii autoritatilor locale si a intreprinderilor pentru promovarea initiativelor locale de angajare.

4.          Intarirea resurselor umane, in special prin:

1. elaborarea si introducerea reformelor in sistemele de educatie si training pentru dezvoltarea angajarii,
2. crearea de retele informative intre institutiile de invatamant superior, centre de cercetare-dezvoltare si intreprinderi,
3. efectuarea de reforme in domeniul angajarii si incluziunii, in special prin promovarea start-up-urilor si implementarea parteneriatelor si a initiativelor prin crearea de retele intre principalii actori implicati cum sunt partenerii sociali, ONG-uri la nivel national, regional si transnational.

In cadrul obiectivului „Convergenta”, FSE va sprijini, de asemenea, masuri legate de:

1. Extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman prin promovarea:

1. implementarii reformelor in sistemele de educatie si formare, in special prin identificarea necesitatilor economiei bazate pe cunoastere si a invatarii pe tot parcursul vietii,
2. cresterea participarii la educatie si formare inclusiv prin actiuni menite sa reduca rata abandonului scolar si cresterea accesului la formare initiala, vocationala, tertiara si formare de calitate,
3. dezvoltarea potentialului uman in cercetare si inovare in special prin studii post-universitare si formare a cercetatorilor.
1. Intarirea capacitatii institutionale si eficientei administratiilor publice si a serviciilor publice la nivel national, regional si local si acolo unde este cazul, a partenerilor sociali si a ONG-urilor pentru promovarea bunei guvernari si a unei mai bune reglementari prin promovarea:
1. mecanismelor pentru imbunatatirea elaborarii, monitorizarii si evaluarii politicilor si programelor, prin efectuarea de studii, statistici si consultarea expertilor prin acordarea de sprijin pentru coordonarea interdepartamentala si a dialogului intre organismele publice si private relevante,
2. intarirea capacitatii de livrare a politicilor si programelor in domeniile relevante, inclusiv in ceea ce priveste aplicarea legislatiei, in special prin formare continua a structurilor manageriale si sprijin la serviciile cheie a inspectoratelor, a actorilor socio-economici si partenerilor sociali, a ONG-urilor relevante si a organizatiilor profesionale reprezentative.

Eligibilitate:

FSE va furniza sprijin pentru cheltuielile publice sub forma de:

granturi nerambursabile individuale sau globale;

granturi rambursabile;

reduceri ale dobanzilor la credite si micro-credite;

achizitionare de bunuri si servicii in conformitate cu legislatia privind achizitiile publice.

Urmatoarele categorii de cheltuieli nu vor fi eligibile:

TVA rambursabil;

dobanzi la credite;

achizitionarea de infrastructura, bunuri mobile depreciabile, bunuri imobile si terenuri.

Fara a aduce atingere regulilor nationale de eligibilitate, cheltuielile eligibile pot include:

prime sau salarii rambursate de un tert participantilor la o activitate si certificate de beneficiar, cu conditia ca aceste rambursari sa fie facute din cota nationala de co-finantare a activitatii respective, in conformitate cu prevederile nationale in vigoare;

costuri indirecte ale unei activitati fixate de pana la 20% din costurile directe declarate pentru acea activitate, in conformitate cu tipul activitatii, contextul in care este implementata si locatia sa.

Anexa nr. 3 – sinteza Fondul de Coeziune (FC)

Obiectiv:

FC trebuie sa contribuie la intarirea coeziunii economice si sociale a Comunitatii, in vederea promovarii unei dezvoltari durabile.

Sfera de aplicare:

• retele transeuropene de transport, in special proiecte prioritare de interes european identificate in Decizia nr. 1692/96/EC,
• proiecte de mediu conform prioritatilor identificate de politica de protectie a mediului comunitara si in planul de actiune pentru mediu. FC poate fi de asemenea folosit in domenii legate de dezvoltarea durabila care prezinta in mod evident beneficii pentru mediu, respectiv energie regenerabila iar in domeniul transporturilor sisteme de transport intermodale, management rutier si al traficului aerian si maritim, transport public si urban curat.

Eligibilitate:

Urmatoarele cheltuieli nu sunt eligibile:

• dobanzi la credite;
• achizitionarea de terenuri intr-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totala eligibila pentru activitatea respectiva;
• constructii de locuinte;
• dezactivarea statiilor de energie nucleara;
• TVA recuperabil.

Cadrul legislativ—exista deja acte normative care se refera la implementarea Fondurilor Structurale, cele mai importante fiind:

a)         Hotararea de Guvern nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului
institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor Structurale,

b)         Hotararea de Guvern nr. 1179/2004 pentru modificarea si
completarea Hotararii de Guvern nr. 497/2004 si

c)       Hotararea de Guvern nr. 1200/2004 pentru constituirea, organizarea si functionarea Comitetului national de coordonare a procesului de pregatire pentru gestionarea instrumentelor structurale.

Cadrul institutional—in afara Comitetului national de coordonare a procesului de pregatire pentru gestionarea instrumentelor structurale, s-a stabilit deja ca Ministerul Finantelor Publice va juca rolul de coordonator al asistentei comunitare, precum si care sunt autoritatile de management, organismele intermediare si autoritatile de plata.

Mecanisme si proceduri—in acest moment, se lucreaza la redactarea procedurilor prin care banii vor putea fi accesati efectiv. Pana si la nivelul Uniunii Europene, regulamentele privitoare la instrumentele Structurale sunt inca in curs de finalizare

Programul PHARE

PHARE este creat initial ca un sprijin pentru Polonia si Ungaria in vederea reconstructiei economiei, si s-a extins treptat si la celelalte tari candidate. Scopul programului Phare este pregatirea tarilor candidate in procesul de aderare la Uniunea Europeana.

Romania a beneficiat de acest program incepand cu anul 1990.Domeniile care au beneficiat in primii ani de acest program au fost: restructurarea si privatizarea, agricultura, finantele, invatamantul, cercetarea, dezvoltarea economica locala, administratia publica, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea societatii civile si pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana.

In consecinta, Phare este orientat spre intarirea acelor institutii cheie in procesul de aderare si spre finantarea investitiilor in sectoarelor prioritare aflate in legatura directa cu procesul de aderare.

1.Obiective generale

PHARE este orientat spre doua prioritati pentru adoptarea acquis-ului comunitar: constructia institutionala si investitii.

Constructia institutionala va intari capacitatea institutionala si administrativa a tarilor candidate in vederea implementarii si punerii in aplicare a acquis-ului .Acestei componente ii este alocat orientativ 30% din bugetul PHARE. In acest context a fost introdus si instrumentul de twinning (infratire institutionala), care presupune ca in institutiile publice din tarile candidate sa lucreze experti din statele membre.

Investitiile vor contribui la sprijinirea tarilor candidate in adaptarea sectorului industrial si economic si infrastructurii la cerintele UE. Tipurile de sprijin investitional includ actiuni structurale, dezvoltarea IMM-urilor, adoptarea normelor UE si infrastructura de mari dimensiuni. Bugetul orientativ pentru aceasta componenta este de 70% din bugetul Phare, cu mentiunea unei obligativitati a cofinantarii de minim 25% din valoarea investitiei.

2.Criterii de eligibilitate

In vederea accelerarii si eficientizarii procesului de pregatire pentru aderare au fost schimbate si regulile de implementare prin alinierea procedurilor cu cele ale Fondurilor Structurale, Comisia renuntand la sistemul cu agentii de implementare la nivelul fiecarui beneficiar. Principalele elemente ale noilor reguli de implementare sunt:

• Incheierea unor contracte mai mari si anume de 2-3 Meuro pentru ca proiectele sa aiba un impact si o vizibilitate mai mari.
• Proiecte mature si anume acele proiecte pentru care contractarea poate fi posibila la 6-12 luni de la angajarea fondurilor
• Proces de luare a deciziilor mai simplu si mai rapid si anume simplificarea procedurilor.
• Simplificarea structurilor de management. In acest sens in 1988 sub autoritatea Ministerului de Finante s-a creat Oficiul Phare de Contractare si Plati (OPCP-CFCU) care este responsabil in ceea ce priveste contractarea, platile si contabilitatea serviciilor, achizitiile si lucrarile programului, la nivelul beneficiarilor ramanand numai implementarea tehnica. S-a creat de asemenea si Fondul National de Pre-aderare in care se acumuleaza si cofinantarea obligatorie a partii romane.

In acest sistem s-a introdus conceptul de descentralizare (DIS), insemnand ca responsabilitatea privind gestionarea proiectelor este impartita intre Comisie si tarile candidate, crescand rolul Delegatiilor Comisiei Europene.

3. Prezentarea generala a derularii unui proiect Phare

In sistemul de asistenta nerambursabila acordata de UE , cadrul de lucru efectiv este „Managementul prin Proiecte”

Cadrul general pentru aceste programe si proiecte finantate de Uniunea Europeana a fost elaborat de catre Comisia Europeana si este continut in asa numitul Manual al Sistemului de Implementare descentralizat PHARE. In acest cadru sunt definite nivelele de management si implementare ale unui program, dupa cum urmeaza:

• Comisia Europeana
• Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti
• Oficiul de Contractare si Plati Phare
• Fondul National
• Institutia Beneficiara reprezentata de catre „Senior Programme Officer”
• Unitatea de Implementare Programului (UIP)

4. Ciclul programului Phare

Pentru ca un proiect sa ajunga intr-un program ce va fi finantat este necesar sa se urmareasca pasii:

1. identificare, analiza si formulare (urmand o analiza a necesitatilor si a obiectivelor pentru a identifica foarte clar proiecte potentiale; in aceasta faza se elaboreaza si o matrice logica a proiectului care va urmari pe viitor proiectul, stabilind ierarhia si strategia lui)
2. pregatire, forma si contractare ( de la acest nivel intra in actiune stipularile din Manualul Phare DIS, UIP-urile si OPCP).
3. implementare, monitorizare si raportare
4. evaluare

Sub numele de PHARE se deruleaza mai multe tipuri de programe PHARE: Phare National, Phare CBC, Phare CES etc .

Incepand cu anul 2000 programarea Phare este realizata in baza Planului National de Dezvoltare (pentru perioadele 2000-2002, respectiv 2002-2005) document care cuprinde prioritatile nationale de dezvoltare regionala, integrand planurile de dezvoltare regionala ale celor opt regiuni.

Bugetul Phare alocat in anul 2001 componentei de Investitii in Coeziunea Economica si Sociala (CES), coordonata de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP),totalizeaza 85 milioane de euro, la care se adauga o finantare in valoare de 27,32 milioane euro, din partea Guvernului Romaniei.

La nivel national MDP, ca Agentie de Implementare, este responsabil cu coordonarea intregului proces, prin intermediul unui Comitet de Coordonare.

PROGRAMUL PHARE CES 2004 – COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA

„Schema de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor”

Prezentul docoment se refera la Schema de Investitii pentru Proiecte Mici de gestionare a deseurilor, componenta adresata autoritatilor locale din Regiunile de Dezvoltare cu exceptia Regiunii Centru, care a beneficiat de faza pilot finantata din Programul Phare 2003. Experienta implementarii activitatilor de gestionare a deseurilor in Regiunea Centru- ca regiune pilot va servi model de referinta pentru adaptarea si extinderea „Schemei de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor” la nivel national, pentru toate regiunile.

1.Cadrul institutional al Schemei de finantare

Ministerul Integrarii Europene are rolul de Agentie de Implementare- Autoritate contractanta si de Agentie de Plata in numele Guvernului, avand responsabilitati administrative si financiare.

Agentia pentru dezvoltare regionala (ADR) aflata in cadrul regiunii va avea rol de Autoritate de Implementare. In aceasta calitate, ADR si ARPM (Agentia Regionala de Protectie a Mediului ) vor raspunde de evaluarea cererilor si de formularea recomandarilor catre Consiliul pentru Dezvoltare Regionala (CDR) si MIE privind proiectele care ar trebui aprobate, precum si comunicarea deciziilor finale ale CDR solicitantilor care au fost/ nu au fost selectati.

In fiecare regiune, Consililul pentru Dezvoltare Regionala (CDR) va numi un Comitet de Selectie Regional (CSR) care va realiza evaluarea tehnica si financiara a cererilor de finantare nerambursabila. ADR alaturi de ARPM vor fi, de asemenea responsabile cu monitorizarea implementarii proiectelor contractate. Consiliul de Selectie Regional va avea 3 membrii cu drept de vot, astfel:

• ADR – 1 membru evaluator;
• ARPM  – 1 membru evaluator;
• MIE  – 1 membru evaluator;
• ADR – va numi presedintele si secretarul fara drept de vot;

Fiecare proiect trebuie sa se incadreze in calendarul de implementare al Schemei de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor, aceasta insemnand ca toate contractele cu beneficiarii locali sa fie semnate , cel tarziu pana la data de 30 noiembrie 2006. Termenul limlta de efectuare a platilor este 30 noiembrie 2007.

2.Obiectivul principal al proiectului:

Obiectivul principal al Schemei de Investitii pentru Proiecte Mici de gestionare a deseurilor este de a asigura atat asistenta tehnica cat si financiara autoritatilor publice locale responsabile cu gestionarea deseurilor in Regiunile de Dezvoltare (cu exceptia regiunii Centru), in eforturile lor de a reduce volumul deseurilor si de a stimula colectarea selectiva. Pentru a indeplini cerintele UE referitoare la sectorul deseurilor, trebuie luate in considerare urmatoarele masuri:

• Cresterea nivelului de colectare selectiva
• Reducerea volumului de deseuri depozitate, inclusiv deseuri periculoase
• Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile
• Reducerea impactului depozitelor de deseuri asupra mediului
• Reducerea cantitatilor de deseuri depozitate necontrolat

3.Alocari financiare oferite de catre autoritatea contractanta

Suma globala indicata disponibila pentru aceasta Schema va fi de 21,87 Milioane euro, din care 75% , respectiv 16,4 milioane de euro din fonduri Phare si 25% - respectiv 5,47 milioane euro co-finantare nationala de la Bugetul de Stat.

Fondurile mentionate anterior vor fi impartite in mod egal celor 7 regiuni ( cu exceptia Regiunii Centru care a beneficiat de aceasta finantare prin programul Phare 2003 CES, fiind regiune pilot de implementare a Schemei de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor.Astfel, fiecare regiune va beneficia de urmatoarele fonduri:

 2,343 Meuro –fonduri Phare

 0,78 Meuro – co0finantare

total 3,123 Meuro/ Regiune

Autoritatea contractanta isi rezerva dreptul de a nu aloca toate fondurile disponibile

4.Marimea finantarii nerambursabile:

Sumele minime si maxime ale finantarii nerambursabile, aferente proiectelor individuale ce pot fi finantate in cadrul programului (valoarea totala a fondurilor publice: 75% Phare+25% co-finantare de la bugetul de Stat ) sunt urmatoarele:

 suma minima : 300.000 euro

 suma maxima : 1.000.000 euro

In plus, finantarea nerambursabila nu poate depasi 90% din valoarea totala a costurilor eligibile ale proiectului. Diferenta trebuie acoperita din sursele proprii ale solicitantului sau ale partenerilor acestuia, sau din alte surse decat cele provenind din fondurile Comisiei Europene. Fiecare beneficiar al finantarii nerambursabile contribuie cu un aport propriu de cel putin 10% in numerar din bugetul proiectului. Contributia in natura nu este considerata ca fiind cost eligibil.

5.Solicitanti eligibili

Pentru a fi eligibili pentru o finantare nerambursabila, solicitantii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

• sa fie autoritati publice locale, care vor fi responsabile cu gestionarea deseurilor, implementarea Proiectului si cu contractarea lucrarilor si serviciilor; solicitantii pot fi Consiliile Locale(CL), Primariii, Consilii Judetene (CJ);
• sa aiba sediul intr-una din Regiunile de Dezvoltare ale Romaniei (fara Regiunea 7 Centru)
• sa fie direct responsabili cu pregatirea si managementul proiectului si sa nu actioneze intermediar;
• sa fie autoritate publica locala aferenta unei localitati cu maxim 50.000 locuitori, localitate care va deveni proprietarul legal al lucrarilor care urmeaza a fi realizate, reabilitate si /sau imbunatatite; (se va acorda prioritate asociatiilor de localitati cu maxim 50.000 locuitori fiecare, in vederea promovarii proiectelor colective);
• sa fie o autoritate publica care nu a beneficiat de finantare (precum Phare, Life etc.) pentru proiecte similare in domeniul deseurilor pe parcursul ultimelor 12 luni premergatoare cererii de finantare;
• sa fie proprietarul legal al terenului si/sau cladirii unde vor fi amplasate structurile proiectului;
• sa se asigure ca solicitarea actuala nu se suprapune cu alte surse financiare sau alte programe de sustinere; proiectele nu vor fi eligibile pentru finantare ISPA sau Phare CBC;
• sa identifice fondurile aferente contributiei proprii, in suma de min.10% din bugetul proiectului in numerar.
• Sa certifice co-finantarea printr-o decizie a Consiliului Local sau a Consiliului Judetean;
• Sa detina resurse financiare stabile si suficiente pentru a asigura operarea si mentinerea structurii finantate, precum si pentru a mentine continuitatea organizarii pe parcursul desfasurarii proiectului si daca este necesar sa participe la finantarea acestuia;
• Sa aiba experienta sa poata demonstra capacitatea lor de a gestiona activitati de amploarea proiectului pentru care este ceruta finantarea nerambursabila;
• Sa fie elaborat un studiu de fezabilitate efectuat de catre  o echipa specializata si autorizata in conformitate cu reglementarile romane in domeniu, studiu care trebuie sa fie aprobat de catre autoritatea locala relevanta (Consiliul Local/ Consiliul Judetean); acest studiu ar trebui sa contina obiectivul(vele) proiectului, amplasamentul, descrierea calificata, estimari de costuri, aranjamente cu privire la supervizare, precum si un program de implementare. Studiul de fezabilitate trebuie sa demonstreze durabilitatea financiara a proiectului dupa terminarea ajutorului financiar venit din partea UE. Studiile de fezabilitate nu trebuie sa aiba o vechime de elaborare mai mare de un an , inaintea termenului limita aferent depunerii proiectului;
• Sa prezinte toate acordurile, aprobarilor si autorizatiilor cerute de legislatia romana pentru lucrarile care urmeaza a fi realizate, reabilitate si/sau imbunatatite.

Solicitantii pot actiona individual sau asociatii intr-un consortiu ca alte organizatii partenere.

6.Durata

Durata unui proiect nu poate depasi 24 luni,dar nu mai tarziu de 30 noiembrie 2007

7.Tipul activitatilor

Orice proiect trebuie sa includa in mod obligatoriu urmatoarele 3 componente:

1. actiuni de investitie;
2. o componenta de pregatire aferenta actiunii de investitie
3. o componenta de publicitate;

Sustinerea financiara pentru componentele 2 si 3, va fi furnizata de catre un consultant calificat in materie care va asigura consultanta beneficiarului. Consultantii calificati vor fi identificati dupa semnarea contractului de finantare, utilizandu-se procedura de achizitie a serviciilor.Principalele categorii de activitati de investitie care pot fi finantate sunt:

a)constructia de statii de pre-tratare bio-mecanica a deseurilor menajere;

-lucrari de constructie;

-investitii privind achizitionarea unor echipamente de maruntire (tocatoare);

-investitii in instalatiile de sortare;

-investitii in echipamentele de aerare;

-investitii in mijloace de transport pentru transferul deseurilor;

b) Constructia unor platforme de compostare

-lucrari de constructie;

-investitii in sisteme de compostare;

-achizitionarea unor mijloace de transport pentru transportarea compostului in zonele de deversare a deseurilor;

-echipamente pentru imbunatatirea calitatii procesului de compostare

-echipamente pentru impachetarea compostului

c) Reabilitare sistemelor de salubrizare si transport existente

- investitii pentru containere sau alte echipamentesimilare de colectare a deseurilor;

- echipamente pentru statiile de transfer

- facilitati specifice pentru transportul deseurilor;

d) dezvoltarea colectarii selective

- mijloace de transport specializare pentru transportul deseurilor bio-degradabile;

-containere si echipamente pentru colectarea selectiva pentru deseurile provenite de la locuinte si institutii publice (scoli, spitale, institutii publice, etc.)

-containere si echipamente pentru colectarea selectiva si impachetarea deseurilor reciclabile provenite de la locuinte;

e) dezvoltarea si reabilitarea sistemelor de igienizare si a spatiilor temporare de depozitare a deseurilor

- lucrari de constructie;

-echipamente pentru colectarea, reutilizarea, reciclarea si eliminarea deseurilor rezultate in urma lucrarilor de constructii si respectiv demolare;

Un solicitant poate depune mai multe cereri de finantare pentru proiecte diferite.Un solicitant poate sa beneficieze de mai multe finantari in cadrul acestei licitatii de propuneri

8.Termen limita de primire a solicitarilor preliminare:

Cererile de finantare nerambursabila trebuie trimise in plic sigilat, prin posta recomandata, mesagerie expresa sau inmanate personal (contra unei confirmari de primire cu data si semnatura) la adresa ADR aferenta regiunii respective.

9.Planul de comunicare

Birouri :HELPDESK”

Seminarii de informare si consultanta;

Aparitii inpresa locala si nationala;

10. Lansarea licitatiei:

La nivel national – prin conferinta nationala cu participarea MIE, delegatia CE si mass media centrala

La nivel regional – prin conferinte regionale cu participarea ADR, Autoritati locale si mass media locala, prin anunturi periodice in presa centrala si locala , prin organizarea de seminarii de instruire pentru potentialii aplicanti si prin infiintarea la nivelul fiecarui ADR a unui punct de contact „HELPDESK”.

PROGRAMUL PHARE CBC (Cooperare transfrontaliera)

Cooperarea transfrontaliera reprezinta un instrument ce contribuie la dezvoltarea cooperarii intre state pentru ridicarea nivelului de dezvoltare in regiunile respective si pentru stingerea unor conflicte generate de anumite situatii care pot sa apara in context transfrontier (de exemplu: poluarea accidentala).

Conform Reglementarii Comisiei Europene No. 2760/22.12.1998, Romania a fost declarata tara eligibila in cadrul programelor de cooperare transfrontaliera (pana la acea data, programele CBC presupuneau participarea unui partener dintr-o tara Phare si o tara membra UE, programul CBC Romania/Ungaria aprobat in1996, fiind considerat unul pilot). Astfel tarile cu care Romania poate dezvolta asemenea programe sunt Ungaria si Bulgaria.

1.Obiective generale

Obiectivele generale ale Programelor Phare CBC (Romania-Ungaria, Romania-Bulgaria) sunt:

 Promovarea relatiilor de buna vecinatate la granita cu Ungaria, Bulgaria prin finantarea de proiecte care conduc la dezvoltarea regiunilor de frontiera si comunitatilor locale din ambele parti ale granitei;

 Promovarea cooperarii in regiunile de frontiera in vederea sprijinirii depasirii unor probleme de dezvoltare economico-sociala intr-o maniera care sa aiba in vedere interesele comunitatilor locale si protectia mediului;

 Promovarea crearii de retele de cooperare la frontiera si stabilirea de legaturi intre acestea si retelele comunitare;

 Promovarea coeziunii economice si sociale in regiunile de granita.

2.Criterii de eligibilitate

Cine poate beneficia de finantare Phare CBC?

Judetele eligibile la granita cu Bulgaria sunt: Calarasi,Constanta, Dolj, Giurgiu, Mehedinti,Teleorman, Olt.Judete eligibile la granita cu Ungaria sunt: Arad, Bihor, Satu Mare, Timis.Beneficiari pot fi autoritatile centrale si institutiile subordonate din teritoriu, institutiile subordonate acestora, consilii locale, primarii.

Ce tip de proiecte pot fi finantate?

Programul Phare CBC a fost accesibil Romaniei incepand cu anul 1999. Programele de tip CBC prezinta urmatoarele caracteristici:

 Se deruleaza numai in zona de granita cu Ungaria respectiv Bulgaria.

 Trebuie sa existe un proiect similar „in oglinda” peste granita, inclusiv acceptul partenerilor straini pentru derularea proiectului

 Valoarea minima este de 2 mil euro

 Beneficiari pot fi autoritatile centrale si institutiile subordonate din teritoriu, institutiile subordonate acestora, consilii locale , primarii;

 Coordonatorul programului este Ministerul Dezvoltarii si Prognozei

Conform prioritatilor pe termen scurt, mediu si lung stabilite de Comitetele Mixte de Cooperare instituite cu acest prilej la cele doua granite au beneficiat de credite nerambursabile puse la dispozitie de Uniunea Europeana, proiectele promovate in urmatoarele domenii:

• Imbunatatirea infrastructurii existente pe coridoarele trans-europene IV si IX
• Actiuni de protectie a mediului
• Fluidizarea liberei circulatii a persoanelor, serviciilor si bunurilor in punctele de trecere a frontierei
• Dezvoltarea regionala socio-economica, promovata in special prin intermediul Fondului Proiectelor Mici.

Care sunt conditiile de finantare?

Tipul de asistenta tehnica financiara: credit nerambursabil

Valoarea maxima si minima a asistentei: Proiectele finantate prin Phare CBC trebuie sa aiba o valoare de minim 2.000.000 euro. Potrivit acordului comun intre partenerii romani, pe deo parte si cei ungari si bulgari pe de alta parte, reuniti in comitetele prezentate anterior, incepand cu anul 2000 se pune accent deosebit pe proiectele promovate exclusiv de actorii locali prin Fondul Proiectelor mici, cuantumul fondurilor alocate acestui gen de propuneri putand atinge anual pana la 20% din totalul creditului nerambursabil.

Conditii de co-finantare: Avand in vedere noile reglementari ale Comisiei Europene privind cooperarea transfrontaliera ccel putin 80% din creditele alocate in fiecare an pentru o regiune frontaliera vor fi destinate proiectelor majore de investitii.

3.Metoda de accesare a fondurilor

Care este procedura de aprobare?

Pentru coordonarea si implementarea programelor, in concordanta cu prevederile art. 7.1.din Reglementarea Comisiei Europene nr. 2760/1998, incepand cu luna ianuarie exista si functioneaza urmatoarele structuri:

• Comitetele mixte de cooperare cu rol decizional in faza de programare, in stabilirea proiectelor ce urmeaza a fi finantate in fiecare an, formate din presedinti ai consiliilor judetene reprezentand administratia publica locala si demnitari reprezentand administratia publica centrala;
• Grupurile mixte de lucru cu rol consultativ in faza de programare, in evaluarea propunerilor de proiecte, formate din experti reprezentand autoritatile publice locale si centrale
• Birourile regionale pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontaliera la granitele dintre Romania si Bulgaria si respectiv Romania si ungaria.
• Unitatea de coordonare a programelor de cooperare transfrontaliera, in cadrul Directiei Cooperare Transfrontaliera, din cadrul Ministerului Dezvoltarii.

Tabloul unui program Phare CBC trebuie completat cu ceilalti actori care participa la acest proces. Acestia sunt:

• Beneficiarul, cel care practic propune proiectul si care este in acelasi timp si subiectul proiectului respectiv. Pentru proiectele de mediu, beneficiarul poate fi MAPM sau una din institutiile aflate in subordinea sa sau alte institutii.
• Oficiul de Plati si Contractare (OPCP) aflat in subordinea Ministerului Finantelor Publice si care se ocupa de toate aspectele financiare ale proiectului (contractarea consultantului, efectuarea platilor, organizarea de licitatii pentru desemnarea furnizorului).
• Delegatia Comisiei Europene in Romania, care isi da acordul asupra tuturor documentelor legate de un proiect, dupa ce atesta concordanta lor cu Reglementarile CE si cu manualul de proceduri Phare. Acesta este Practical Guide for Phare, ISPA and Sapard adica Phare Descentralised Implementation System

In calitatea sa de coordonator al acestor programe MDP pune un accent mare pe implicarea actorilor locali din judetele de la granitele cu Ungaria si Bulgaria in elaborarea proiectelor propuse spre finantare cat si pe coordonarea dintre necesitatile colectivitatilor locale si reperele Planului National de Dezvoltare.

Edificator in acest sens este cazul cooperarii romano-ungare unde, daca in 1999 s-au alocat 60% din fondurile disponibilizate prin programul Phare proiectelor promovate si co-finantate de autoritatile publice locale, in anul 2000 acest program atinge 100%.

4.Ciclul proiectelor Phare CBC

Ciclul    proiectelor CBC este similar cu cel al proiectelor Phare National cu mentiunea ca MDP este cel care urmareste si coordoneaza toate fazele ciclului de proiect. Termenele de depunere al proiectelor sunt aceleasi cu cele de la Phare National, in plus Ministerul Dezvoltarii are calitatea de Autoritate de Implementare si colaboreaza eficient cu Oficiul de Plati si Contractare Phare din cadrul ministerului Finantelor Publice, in calitatea sa de Agentie de Implementare, in vederea contractarii tuturor proiectelor.

O caracteristica aparte in cadrul Programelor Phare CBC 2000, este existenta Fondului Comun al proiectelor Mici care se adreseaza nivelului local sau regional in federea finantarii proiectelor cu valori cuprinse 10.000-100.000 euro. Pentru derulare cu succes a acestui tip de proiect a fost infiintat un birou regional. Aceste birouri au pe partea bulgara, respectiv ungara structuri similare pentru punerea in aplicare, in comun a Fondului Proioectelor Mici.

Pentru implementarea Fondului Proiectelor Mici s-a elaborat in comun atat cu partea bulgara cat si cu cea ungara, un pachet de documente pentru fiecare granita pe baza structurii corespunzatoare granturilor. Acest pachet de documente finalizat in 2002 contine liniile directoare pentru implementarea programului si instructiunile pentru aplicanti. Incepand cu programele de cooperare transfrontaliera 2001, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a devenit Agentie de Implementare.

5.Persoane de contact pentru Programul Phare CBC:

 Ministerul Dezvoltarii si Prognozei

 Ministerul Integrarii Europene

 Ministerul Apelor si Protectiei Mediului

 Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti

Exemple: Derularea de proiecte si cooperarea regionala Dunare-Cris-Mures-Tisa pe partea de Vest: Euroregiunea Dunare-Cris-Mures-Tisa (DKMT) aflata in sud-estul Bazinului Carpatic reprezinta de fapt centrul geografic al Europei. Pe o suprafata de peste 70 mii kmp si cu o populatie in jur de 5,4 milioane persoane aceasta coopeare integreaza regiunea Del-Alfold ( judetele Bacs-Kiskun, Bekes si Csongrad) din Ungaria, regiunea V Vest (judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis) din Romania precum si Provincia Autonoma Voivodina din Serbia si Muntenegru. Regiunea prin caracteristicul agrcol, logistic si turistic precum si prin potentialul inovator este una din regiunile determinante ale Europei Unite, a carei importanta creste si prin rolul strategic pe care o detine in procesul de stabilizare a zonei Balcani.

Euroregiunea DKMT s-a creat pe data de 21.noiembrie 1997 , cu scopul de a sprijini si stimula colaborarea autoritatilor publice locale, a actorilor economici si a cetatenilor in acele domenii care pot contribui la democratizarea regiunii, la accelerarea integrarii europene, la dezvoltarea social-economica si la realizarea unor contracte si relatii stabile in regiune. Institutiile DKMT (Adunarea Generala, Secretariatul, Agentia de Dezvoltare si Grupurile de Lucru) au in primul rand un rol de coordonare, participa la realizarea si finalizarea programelor de dezvoltare europene, pe langa acestea prin legaturile politice si profesionale pot intari gandirea euroregionala atat spre interior cat si spre exterior.Secretariatul permanent si sediul Agentiei de Dezvoltare a Euroregiunii se gaseste la Szeged. Colaboratorii biroului pot da informatii in toate problemele legate de cooperarea transfrontaliera intre Ungaria, Romania si Serbia si Munte negru.Relatii la adresa: http://www.dkmt.net/

PROGRAMUL PHARE NATIONAL

Programul Phare National are mai multe componente referitoare la indeplinirea criteriilor politice, economice,de adoptare a aquis-ului comunitar si de intarire a capacitatii administrative, de coeziune economica si sociala si de participare la programele si agentiile comunitare.

In ceea ce priveste componenta de adoptare a aquis-ului comunitar si de intarire a capacitatii administrative, beneficiarii directi ai acestui tip de proiecte sunt autoritatile guvernamentale, ministerele si structurile descentralizate ale acestora. Aplicantul este un minister sau o agentie guvernamentala

In faza de identificare, UIP-urile din cadrul autoritatilor de implementare realizeaza fisele de proiect in functie de prioritatile fiecarui sector si in conformitate cu documentele programatice. MIE, colecteaza toate aceste propuneri si intocmeste propunerea financiara pe care o inainteaza Comisiei Europene. Pentru fiecare an bugetar, acest exercitiu de programare incepe in trimestrul III al anului precedent si se incheie in trimestrul II al anului respectiv.Dupa aprobarea Comisiei Europene in Comitetul de Gestiune Phare, totul se concretizeaza intr-un Memorandum de Finantare.

Dupa momentul semnarii Memorandumului Financiar, cu programele aferente, UIP trebuie sa dezvolte Termenii de Referinta pentru Program care vor defini mai clar obiectivele generale si obiectivele imediate ale programului, activitatile care urmeaza sa se drdfasoare si rezultatele asteptate mult mai detaliat decat in fisa programului, si care este foarte important sa urmareasca matricea proiectului.

Termenii de Referinta care trebuie sa precizeze tot ansamblul privind obiectivele, modalitatile de implementare a lor si rezultatele asteptate ale proiectului sunt creati si definitivati cu aprobarea Delegatiei Comosiei Europene. Termenii de Referinta vor constitui anexa la contract. Organizarea licitatiei si intocmirea contractului intra in responsabilitatea OPCP.

Implementarea priveste urmatoarele aspecte separate:

• Definirea clara a responsabilitatilor;
• Separarea activitatilor pe posturi: post administrativ, aspecte tehnice, legislative si politice ale proiectului si managementul financiar;
• La randul sau managementul financiar are doua componente: controlul( contractare, verificare facturi) si contabilitatea( contabilitate si plati)

Monitorizarea se refera la urmatoarele aspecte:

• Monitorizarea operationala (analiza rapoartelor, discutii intre principalii actori implicati in proiect, vizite in teritoriu)
• Monitorizarea contractuala: pentru servicii (cerintele de raportare, plati), pentru achizitii (plati, garantii bancare, acceptare finala).

Trebuie identificate din timp si analizate atat succesul cat si insuccesul pe parcursul derularii proiectului, cat si masurile ce trebuie intreprinse pentru eventuale corectii.

UIP trebuie sa identifice in timp util principalele elemente ale proiectului, sa evalueze criteriile impuse de program:

• Tehnic: conformitate, utilizarea resurselor locale, conditiile pentru cei implicati;
• Financiar: costuri si sustinere financiara;
• Economic: profilul economic al proiectului, eficienta costurilor;
• Institutional: capacitate,capabilitate, susstenabilitate;
• Distributie sociala: distributia de costuri si beneficii, constrangerile socio-culturale;
• Mediul inconjurator: impactul proiectului, costurile si beneficiile sale.

Toate acestea trebuie reprezentate in final atat calitativ cat si cantitativ, in indicatori de performanta specifici (grupuri tinta,cantitativ, calitativ, timp, loc) masurabili de atins, realisti si bazati pe elementul timp (SMART)

Pe parcursul proiectului Comosia efectueaza evaluari intermediare. La sfarsitul programului are loc o evaluare si un audit final care se efectueazab de catre Comisie care urmareste : monitorizarea, aprecierea si eval;uarea sistematica, verificarea performantelor, atingerea tintelor propuse.

Implementarea din punct de vedere financiar a programelor Phare se realizeaza prin intermediul Agentiilor de Implementare care pot fi in functie de specificul programului Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP) din Ministerul Finantelor sau alte institutii .

Persoane de contact:

• Minidterul Integrarii Europene
• Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
• Delegatia Comosiei Europene la Bucuresti

Resurse de internet – se pot obtine informatii si de la urmatoarele adrese Internet : http://www.mie.ro/; www.mappm.ro, http://www.infoeuropa.ro/; http://www.europa.eu.int/.

PROGRAMUL SAPARD

PROGRAM SPECIAL DE ADERARE PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA (SAPARD) care furnizeaza o contributie financiara a Comunitatii Europene, a fost stabilit prin reglementarea Comisiei Europene (CE) nr.122268/1999 din 21 iunie 1999 privind sprijinul Comunitatii Europene pentru masurile de preaderare din domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale in tarile candidate din Centrul si Estul Europei.Este conceput in exclusivitate pentru dezvoltarea rurala in tarile candidate. Programul se va derula timp de7 ani acordand Romaniei o finantare anuala nerambursabila de 150 milioane de euro.

Programul SAPARD din Romani a fost adoptat de Comisia Europeana pe 12.12.2000, pe baza Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) .versiunEA DIN 22 NOV. 2000.

Organismul insarcinat cu implementarea tehnica si financiara a Programului SAPARD este Agentia Sapard, institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, infiintata prin Ordonanta nr. 142/2000, aprobata prin legea 309/2001. Sediul central este in Bucuresti

Pentru definirea conditiilor privind regulile de gestiune si control financiar precum si a cadrului general administrativ, legislativ si tehnic pentru implementarea PNADR a fost semnat la Bruxelles la data de 2 02.2001; Acordul Multianual de Finantare 2000-2006 pentru Programul SAPARD intre Comisia Comunitatii Europene si Guvernul Romaniei sa ratificat prin legea 316/2001. Pe baza acestui acord s-a decis acordarea unei contributii financiare nerambursabile Romaniei de 1072 milioane de euro, angajata pe perioada 2000-2006, in vederea implementarii programului SAPARD.

PROGRAMUL SAPARD –

MASURA 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale

MASURA 3.3 Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural.

PROGRAMUL LIFE

LIFE – este un instrument financiar comunitar ce are ca scop protectia mediului, prin promovarea activitatilor de conservare a naturii, prin promovarea practicilor si tehnologiilor industriale nepoluante, amenajarea teritoriului si planificarea dezvoltarii urbane.

Programul LIFE are trei componente diferite: LIFE MEDIU, LIFE NATURA si LIFE State terte (tarile lumii a Treia). LIFE este singurul instrument financiar comunitar in domeniul protectiei mediului care este deschis participarii si statelor Candidate la Uniunea Europeana, in baza unei contributii financiare a acestora.Toate cele trei au ca obiectiv major imbunatatirea calitatii mediului inconjurator, insa fiecare program are prioritatile sale specifice. Pe 2000-2004 LIFE are un buget total de 613 milioane de euro.Descrierea celor trei componente ale programului LIFE ca si ghidul programelo si formularele de participare se face accesand pagina de web: http:/europa.eu.int/comm/life

Romania a fost prima tara candidata care a participat la programul comunitar LIFE

Cele mai importante sunt cele doua componente ale programului LIFE pentru care Romania este eligibila LIFE Mediu si LIFE Natura.

Scopul programului LIFE este sa cofinanteze atat actiunile de conservare a naturii cat si celelalte domenii ale mediului, precum si actiunile specifice de mediu in afara UE.

In sprijinul LIFE, actiunile de conservare a naturii sunt cele” necesare pentru mentinerea intr-o stare favorabila a habitatelor naturale si a populatiilor speciilor de flora si fauna salbatica” sau reabilitarea acestora.

ARPM Timisoara urmareste etapele programelor de finantare ale Uniunii Europene in domeniul protectiei mediului : ISPA, PHARE, SAPARD, LIFE.

PROGRAMUL ISPA – Instrument pentru Politici de Pre Aderare este un instrument financiar al UE si a fost infiintat in baza Regulamentului nr.1267/1999 al Comisiei Europene .Acesta este un instrument de finantare neramborsabila, care sprijina tarile candidate in pregatirea lor pentru aderarea lor la UE. Programul a demarat la 1 inuarie 2000 si se desfasoara in cele zece tari candidate: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia, Ungaria.

Programul ISPA finanteaza in intervalul 2000-2006, proiecte in domeniile:

• Infrastructura pentru transporturi (ISPA TRANSPORTURI)
• Infrastructura urbana (servicii publice urbane) pentru protectia mediului (ISPA MEDIU)

Alocarea resurselor financiare ISPA pentru fiecare tara beneficiara in parte, s-a facut in functie de: suprafata tarii, numarul de locuitori si produsul national brut pe locuitor.Astfel din totalul finantarii ISPA de 1040 Miliarde Euro annual, Romania va primi intre 20-26%, reprezentand cca 240 milioane Euro anual, din care 50% pentru ISPA Transporturi si 50% pentru ISPA Mediu.

Obiectivele Programului sunt:

• Sprijinirea in vederea alinierii standardelor de mediu ale tarilor candidate la cele ale UE (ISPA Mediu)
• Extinderea si conectarea retelelor de transport nationale cu cele transeuropene (ISPA Transporturi)
• Familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de Programele similare care se deruleaza in UE – Fondurile Structurale si Fondurile de Coeziune care vor fi accesibile in momentul aderarii.

ISPA Mediu

Programul ISPA pentru Protectia Mediului in Romania

1. Obiective generale

Programul ISPA Mediu finanteaza investitiile referitoare la armonizarea legislatiei de Mediu a Romaniei cu Directivele de Mediu ale UE in domeniul apei, deseurilor si aerului si la atingerea standardelor comunitare in domeniul mediului.

2.Criterii de eligibilitate

Cine poate solicita finantarea?

Beneficiarii fondurilor ISPA pot fi: Autoritatile Publice centrale sau locale (ministerele de resort, consiliile judetene, primariile), regiile autonome si companiile nationale care sunt capabile sa dezvolte proiecte de infrastructura de amploare.

In conformitate cu prevederile Strategiei Nationale ISPA Mediu pot aplica pentru finantarea de proiecte ISPA:

• In cazul proiectelor de apa si de protectia aerului – autoritatile publice din asezarile urbane cu peste 100.000 locuitori.
• In cazul proiectelor de deseuri – asociatii ale autoritatilor publice din zonele de aglomerari urbane, periurbane si rurale invecinate cu peste 100.000 locuitori.

Ce tip de proiecte sunt eligibile?

Pentru a putea fi eligibile pentru finantare, proiectele ISPA Mediu trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

• Concordanta cu principiile si politicile de mediu ale UE;
• Contributie la indeplinirea treptata a coeziunii economice si sociale a Romaniei la UE.
• Satisfacerea prevederilor Planului National de Adoptare a Aquis-ului Comunitar si noua politica Nationala de Mediu;
• Mentinerea, protejarea si imbunatatirea starii calitatii mediului;
• Protectia sanatatii populatiei si imbunatatirea conditiilor de trai pentru un numar cat mai mare de oameni;
• Sporirea gradului de protectie in zonele sensibile de mediu
• Intreprinderea de masuri pentru combaterea poluarii la sursa
• Indeplinirea principiului “Poluatorul plateste”

Prioritatile pentru selectarea si finantarea Proiectelor ISPA Mediu in Romania in conformitate cu Strategia Nationala ISPA Mediu sunt:

Sectorul de finantare

Prioritatea 1 – lucrarile de alimentare cu apa, canalizare si statii de epurare a apelor uzate;

Prioritatea 2 – sisteme de management al deseurilor – rampe ecologice incluzand inchiderea si ecologizarea celor existente; sisteme de colectare selective si reciclare a deseurilor menajere;

Prioritatea 3 – lucrari de imbunatatire a calitatii aerului in marile aglomerari urbane;

Populatia deservita trebuie sa depaseasca 100.000 locuitori, atat in cazul unui singur proiect cat si in cazul grupurilor de proiecte. Din acest punct de vedere vor fi preferate proiectele care vor deserve un numar cat mai mare de locuitori.

Capacitatea de cofinantare. Prioritate vor avea proiectele care vor asigura fonduri garantate de cofinantare de minim 25%. Mai mult decat atat, prioritate vor avea acele proiecte care vor atrage cele mai ridicate rate de cofinantare.

Impactul asupra mediului. Prioritare vor fi masurile care vor demonstra imbunatatirea calitatii factorilor de mediu si vor contribui la indeplinirea obligatiilor internationale de mediu ale Romaniei.

Angajamentele. Prioritatea va fi data proiectelor care vor atrage un mai mare nivel de angajamente de la potentialii beneficiari. Acest lucru va putea fi demonstrate prin asigurarea fondurilor locale in pregatirea efectiva a proiectelor si a unitatilor de implementare competente.

Ce tip de proiecte pot fi finantate?

Doar proiectele selectate in Strategia Nationala ISPA Mediu pot fi finantate prin Programul ISPA Mediu.

Principalele tipuri de proiecte ce pot fi finantate se refera la lucrari de reabilitare a infrastructurii existente sau investitii pentru servicii publice urbane.

Proiectele se refera la :

• Lucrarile de constructie propriu zise a obiectivelor respective
• Sprijin pentru pregatirea proiectelor ce urmeza sa fie finantate
• Asistenta tehnica pentru urmarirea implementarii proiectelor de constructii propriu zise, supervizare si intarirea institutionala a beneficiarului

Referitor la proiectele de protectia areului – tipurile de proiecte eligibile si mecanismele de finantare nu sunt clare, pana in present nefiind finantat nici un astfel de proiect in nici una din tarile aplicante ale Programului ISPA.

Care sunt conditiile de finantare?

Tipul de asistenta financiara: asistenta financiara acordata prin programul ISPA reprezinta credit nerambursabil.

Valoarea minima eligibila a unui proiect propus pentru finantare prin Programul ISPA trebuie sa fie de 5 milioane de Euro.

2% din totalul fondurilor ISPA pot fi utilizate in derularea de proiecte de asistenta tehnica pentru pregatirea cererilor de finantare (intocmirea Aplicatiilor ISPA)

Finantarea ISPA Mediu este reprezentata de creditul nerambursabil, in proportie de maximum 75% din valoarea totala eligibila a proiectului propus. In cazuri exceptionale finantarea ISPA poate sa creasca pana la 85% din valoarea eligibila a proiectului.

Care sunt conditiile de cofinantare?

Cofinantarea unui proiect ISPA Mediu (minim 25% din valoarea totala eligibila si 100% valoarea neeligibila ISPA) trebuie sa fie asigurata de beneficiar din surse proprii sau alte surse (imprumuturi bancare).

Cofinantarea nu poate fi asigurata din fonduri provenite de la alte programe ale Uniunii Europene.

3.Metoda de accesare a fondurilor

Care este termenul limita pentru depunerea cererilor de finantare?

Comisia Europeana nu impune un calendar pentru desfasurarea Programului ISPA.Ministerul Integrarii Europene (coordonatorul national al Programului ISPA) si Unitatea de Coordonare a Implementarii ISPA din Ministerul Apelor si Protectiei Mediului asigura programarea pentru selectarea si implementarea Proiectelor ISPA in functie de fondurile disponibile in fiecare an

Documente de baza pentru accesarea fondurilor ISPA Mediu.

Conditiile de baza pentru accesarea fondurilor ISPA MEDIU sunt:

 Elaborarea stategiei ISPA Mediu de catre coordonatorul sectorial Unitatea de Coordonare ISPA Mediu, si aprobarea acesteia de catre CE. Strategia ISPA Mediu contine:

1. date privind argumentarea necesitatii desfasurarii Programului ISPA in Romania;

2. starea mediului;

3. caracteristici generale ale politicilor de mediu in Romania;

4. prioritatile de finantare identificate in principalele documente strategice in domeniul mediului;

5. criteriile de selectie si ierarhizarea proiectelor ISPA;

6. portofoliul de proiecte elogibile pentru a fi finantate prin Programul ISPA ;

7. proiecte prioritare.

Documentele de referinta care stau la baza Strategiei ISPA sunt Planul National de Adoptare a Acquis-ului Comunitar, Planul National de Dezvoltare si Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului.

 Pentru proiectele selectate de Strategia ISPA Mediu, ca fiind prioritare, pe baza planificarii anuale ISPA, beneficiarii intocmesc Aplicatiile ISPA (cererile de finantare a proiectelor ISPA) in conformitate cu cerintele UE.

 Sa identifica mecanismele cele mai adecvate pentru garantarea cofinantarii proiectului ISPA si se demonstreaza asigurarea cofinantarii

Care este procedura de evaluare a cererilor de finantare?

La nivel national:

• Ministerul Integrarii Europene reprezinta coordonatorul national al Programului ISPA
• Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, prin Unitatea de Coordonare ISPA Mediu:

1. elaboreaza strategia ISPA
2. selecteaza si programeaza proiectele ce urmeaza a fi finantate prin Programul ISPA;
3. coordoneaza procesul de intocmire, evalueaza, aproba si transmite la Comisia Europeana Aplicatia ISPA (cererea de finantare);

• Ministerul Finantelor Publice, prin Unitatea Centrala de Contractare si Plati reprezinta Agentia de Implementare a proiectelor ISPA

1. coordoneaza licitatiile pentru selectarea firmelor de supervizare a fiecarui proiect ISPA si a constructorilor
2. coordoneaza si urmareste procesul de implementare a proiectelor ISPA.

La nivel European:

Aplicatiile ISPA transmise la Comisia Europeana sunt analizate de comisiile de evaluare ale Directoarelor Generale – Politici Regionale, Mediu si Extindere.

De trei ori pe an se reuneste Comitetul de Management ISPA al Comisiei Europene, format din membrii ai Directoarelor Generale sus mentionate, care prezinta evaluarea finala a Aplicatiilor ISPA transmise la Comisia Europeana si discuta aprobarea finantarii pentru fiecare proiect in parte. In luna noiembrie are loc reuniunea Comitetului de Management ISPA pentru discutarea si aprobarea finantarii Aplicatiilor ISPA de rezerva in cazul in care in Comitetele anterioare au fost refuzate pentru finantare diverse alte Aplicatii ISPA.

Criterii de evaluare

Cererile de finantare (Aplicatiile ISPA) sunt intocmite de beneficiari sub indrumarea, evaluarea tehnico-financiara si aprobarea Unitatii de Coordonare ISPA Mediu.Aplicatiile finalizate sunt transmise la Comisia Europeana pentru evaluare de catre comisiile multi-disciplinare care discuta si aproba finantarea proiectelor ISPA.

Criteriile de evaluare:

• criterii formale- recpectarea formatului standard , a conditiilor de eligibilitate, prezentarea documentatiei complete.
• Criterii tehnico-financiare specifice- indeplinirea in totalitate a cerintelor Programului ISPA.

Care este documentatia necesara?

Cererea de finantare ISPA (Aplicatia ISPA) are la baza un formular tip al Comisiei Europene ce poate fi obtinut de la Unitatea de Coordonare ISPA Mediu.

Aplicatia ISPA Mediu contine:

• Un formular tip al Aplicatiei ISPA.
• Studiul de Fezabilitate privind investitia propusa
• Master Planul privind politica in domeniul serviciilor publice urbane respective in urmatoarele decenii;
• Analiza Economico-Financiara a investitiei propuse
• Analiza Institutionala a institutiilor locale care vor implementa si gestiona investitiile propuse
• Studiul de Impact asupra Mediului
• Termenii de Referinta (Caietul de Sarcini) pentru selectarea Supervizorului Proiectului.

Aplicatia ISPA se intocmeste in minim 13 exemplare din care:

• 2 exemplare cu semnaturi in original si 8 copii pentru Comisia Europeana
• cate 1 copie pentru Uniunea de Coordonare ISPA Mediu , Ministerul Integrarii Europene si Ministerul de Finante.

PROGRAMUL CADRU 7 (PC 7)

Programul Cadru 7 este conceput pentru a conduce realizarile programelor precedente catre crearea Ariei Europene de Cercetare si utilizarea acesteia pentru dezvoltarea in Europa a unei economii si societatii a cunoasterii.

Programul Cadru 7 (PC 7) va fi organizat in patru programe specifice, corespunzator celor patru obiective principale Europene. Scopul acestor patru programe specifice consta in crearea polilor de excelenta la scara Europeana.

-Cooperarea sprijinul va fi oferit pentru un sir intreg de activitati realizate prin cooperare internationala, din proiecte colaborative si retele de coordonare a programelor de cercetare. Cooperarea internationala dintre UE si terte tari reprezinta partea integrala a acestei actiuni;

-Idei se va crea Consiliul European al Cercetarii cu scopul sa sprijine persoanele cheie din cercetare 'Cercetarea de granita' (Frontier Research) de asemenea va sprijinii echipele individuale la nivel European, in toate domeniile stiintifice si tehnologice, incluzand inginerie, stiinte socio-umane si umanitare;

-Oamenii sunt activitati care sprijina pregatirea si dezvoltarea carierei cercetatorilor (in PC 6 fiind actiunile 'Marie Curie'. In PC 7 acestea vor fi disponibile prin mai multe instrumente atat institutionale cat si individuale;

-Capacitati se va ocupa cu aspectele cheie ale cercetarii Europene si a capacitatilor de inovare care vor fi sprijinite prin: infrastructurile de cercetare, cercetare in beneficiul IMM-urilor, clustere regionale de cercetare, deblocarea potentialului de cercetare in 'regiunile convergente' ale UE, respective activitatile orizontale ale cooperarii internationale.

Cele mai importante obiective ale Programului Cadru 7 sunt urmatoarele: -cooperarea internationala la nivel de UE;

T    cresterea dinamismului, creativitatii si excelentei in cercetarea

Europeana atat cantitativ cat si calitativ;

T    utilizarea optima a capacitatilor de cercetare si inovare din

Europa;

T    se vor promova patru tipuri de programe cum ar fi: cooperarea internationala pe tematici bine definite 'Cooperare', cercetarea individuala bazata pe initiativa comunitatii de cercetare 'Idei', sprijin pentru cercetarea individuala 'Oamenii' si sprijina capacitatile de cercetare prin Programul 'Capacitati'.

In cadrul Programului 'Cooperare' se va realiza cooperarea internationala la nivelul Uniunii Europene. Numarul domeniilor tematice corespunzatoare domeniilor cheie al progresului de cunoastere si tehnologie. De asemenea vor fi finantate prin acest Program aspectele sociale, economice, de mediu si industriale.

Activitatile Programului 'Idei' vor fi implementate de catre Consiliul European al Cercetarii ('ERC') care se va bucura de un grad ridicat de autonomie.

Programul 'Oamenii' se refera la stimularea cercetatorilor ca cercetatorii Europeni sa fie incurajati sa stea in Europa, cercetatorii din toata lumea sa fie atrasi catre Europa si Europa poate fi cat mai atractiva pentru cei mai buni cercetatori.

Programul 'Capacitati' se refera la utilizarea optima si dezvoltarea infrastructurii de cercetare prin cresterea capacitatii de innovare a IMM-lor; imbunatatirea si dezvoltarea clusterelor regionale; va sprijinii activitati de politica Europeana, actiuni si masuri in sprijinul cooperarii internationale.

Centrul de Cercetare Comun (CCC) in engleza JRC poate contribui la realizarea obiectivelor prezentate mai sus si realizarea lor prin actiuni directe si va asigura si sprijinii implementarea politicilor UE. Misiunea JRC-lui este de a sprijinii activitati stintifice si tehnice de inalta calitate cum ar conceptia, dezvoltarea, implementarea si monitorizarea politicilor UE. JRC-ul functioneaza in serviciul Comisiei Europene. Este considerat centrul de referinta la nivel stiintific si tehnologic la nivelul Uniunii Europene. Serveste interesul tarilor membre fiind independent de interesele speciale atat din punct de vedere privat sau national. Instituuele JRC sunt urmatoarele:Institutul pentru Materialele de Referinta si Masuratori(IRMM), Institutul pentru Energie(IE), Institutul pentru Elemente Transuraniene(ITU), Institutul pentru Protectia si Securitatea Cetatenilor(IPSC), Institutul pentru Sanatatea si Protectia Consumatorului (IHCP), Institutul de Cercetari pentru Prospectiuni Tehnologice (IPTS), Institutul pentru Dezvoltare Durabila si Mediu (IES).

Program Cadru 7 complementeaza activitatile in Statele Membre. Implementarea obiectivelor Lisabona se bazeaza pe fondurile structurale, agricultura, educatie, training, competivitate si inovare, industrie, servicii si mediu.

In PC 7 vor fi sprijinite activitatile complementare de competivitate si inovare.

In primul rand se va realiza un sistem eficient si efectiv ce va contribui la realizarea strategiei Lisabona. Se va tine cont pe termen mediu de utilizarea noilor instrumente din PC 6 si se va tine cont de aspectele de evaluare si monitorizare ceea ce va permite obiectivelor politice ale UE de a se realiza intr-un mod cat mai eficient si flexibil. Obiectivele actiunilor mentionate mai inainte trebuie sa fie in concordanta cu Articol 163 din Tratat. Se va tine cont de aspectele de mediu si monitorizare.

Comunitatea poate adopta masuri in concordanta cu principiul subsidiaritatii stabilite in Articolul 5 al Tratatului si in concordanta cu principiul proportionalitatii.

Programul Cadru 7 poate conduce la o crestere a implicarii Statelor Membre luind in considerare Articolele 168, 169 si 171 ale Tratatului. Comunitatea a concluzionat un numar international de contracte in domeniul cercetarii si a depus eforturi in intarirea cooperarii internationale in cercetare.

Programul Cadru 7 poate contribui la cresterea dezvoltarii durabile si a protectiei mediului.Activitatile de cercetare pot fi sprijinite prin Programul cadru si pot respecta principiile etice fundamentale inclusive cele reflectate in Charta Drepturilor Fundamentale ale UE. Opiniile grupului European asupra Eticii in Stiinta si a noilor Tehnologii vor fi luate in considerare.

In PC 7 se va incuraja participarea femeilor in stiinta si cercetare prin calul Women&Science din Tematica Stiinta si Societatea. Call care a existat atat in PC 5 cat si in PC 6.

Ghidul Financiar al PC 7 stabileste cadrul financiar pentru intreaga perioada a programului (2007-2013) care reprezinta principalul punct de referinta pentru autoritatea bugetara, din punctul de vedere al Contractului Interinstitutional dintre Parlamentul European, Consiliul si Comisia pe disciplina bugetara. Masurile care vor fi luate in considerare pentru a prevenii iregularitatile si frauda. Se va tine cont de Regulamentele Consiliului (EC, Euratom) Nr: 2988/95 din 18 Decembrie 1995 cu privire la interesele financiare ale Comisiei Europene (EURATOM-EU) Nr:2185/96 din 11 noiembrie1996 cu privire la verificarile pe loc si inspectiile realizate de Comisie cu scopul de a proteja interesele financiare a Comunitatii Europene contra fraudei a celorlalte iregularitati si Regulamentele (EU) Nr: 1073/1999 a parlamentului European si a Consiliului cu privire la cercetarile conduse de Biroul Anti- Frauda (OLAF).

Foarte important pentru PC 7(2007-2013) sa fie asigurat un management financiar corespunzator si implementarea in modul cel mai efectiv precum si o utilizare corespunzatoare a resurselor financiare disponibile conform Regulamentului Consiliului (EC, EURATOM) Nr: 1605/2002 din 25 iunie 2002 . Descrierea Programului Cadru

Programul Cadru pentru activitatile comunitare in domeniul cercetarii si dezvoltarii tehnologice incluzand activitati demonstrative la cel de-al saptelea Program Cadru si de aici stabilirea unei perioade de la 1 ianuarie 2007 la 31 decembrie 2013.

5.2.1 Obiective si activitati

Programul Cooperare : va sprijinii un sir foarte mare de actiuni de cercetare in cooperarea internationala cum ar fi in tematicile urmatoare:

(a)   Sanatate;

(b)   Alimentatie, Agricultura si Biotehnologie;

(c)    Informatia si Tehnologia Comunicarii;

(d)   Nanostiinte, Nanotehnologii, Materiale si noi Produse Tehnologice;

(e)   Energie;

(f)     Mediu (incluzand Modificarea Climatica);

(g)   Transport incluzand Aeronautica;

(h) Stiinte socio-economice si Umanitare;

(i) Securitate si Spatiu.

Programul IDEI : sprijina cercetatorii de cariera, senior researchers din toate domeniile tematice.

Programul OAMENI : are rolul de a intari din punct de vedere cantitativ si calitativ potentialul uman in cercetarea si tehnologie din Europa.

Programul CAPACITATI: sprijina aspectele cheie ale cercetarii Europene si capacitatile inovative cum ar fi infrastructura de cercetare, cercetarea regionala prin clustere, dezvoltrea unui potential de cercetare in convergenta cu Comunitatea si cu regiunile cele mai indepartate, cercetare in beneficiul IMM-lor; tematica 'Stiinta si Societate' activitati orizontale ale cooperarii internationale. Program Cadru 7 va sprijinii actiunile directe ne-nucleare stiintifice si tehnice realizate prin Cntrul Comun de Cercetare (CCC). Programul Cadru 7 va fi implementat prin programele specifice care vor stabili obiective precise si aspecte detaliate ale implementarii.

In figura de mai jos este reprezentata o analiza comparativa a fondurilor repartizate pe PC 6 si PC 7:

Schema fondurilor comparative dintre PC 6 si PC 7

Fig.5.1. Analiza comparativa a fondurilor pentru PC 6 si PC 7.

Din figura 5.1 se constata o triplare a fondurilor pentru PC 7 fata de PC 6. In figura 5.1 pe orizontala sunt trecute ariile tematice. Si in PC 7 se mentin fonduri ridicate in tehnologia informatiei, biotehnologie, stiintele vietii, nanomateriale si nanotehnologii si pentru mobilitati vezi Programul Oamenii (in PC 6 Actiuni Marie Curie).

Scopul acestor patru programe specifice consta in crearea polilor de excelenta Europene.

Programul Cooperare va fi organizat in sub-programe fiecare din el va fi operational autonom pe cat posibil sa reprezinte coerenta si consistenta.

Cele noua tematici existente in Programul Cooperare sunt: 1. sanatate; 2. alimentatie, agricultura si biotehnologie; 3. informatia si tehnologia comunicarii; 4. nanostiinte, nanotehnologii, materiale si noi produse tehnologice; 5. energie; 6. mediu (incluzand Modificarea Climatica); 7. transport (incluzand aeronautica); 8. stiinte socio-economice si umanitare; 9. securitate si spatiu.

Programul Cadru 7 se bazeaza pe decizia Parlamentului European si a Consiliului European cu privire la programul cadru 7 a Comunitatii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si activitati demonstrative (2007 la 2013). Comunitatea are ca obiectiv intarirea stiintifica si tehnologica a industriei Comunitare si sa asigure un nivel ridicat de competivitate. Comunitatea Europeana va promova toate activitatile de cercetare cu scopul de a incuraja implicarea IMM-lor, centrelor de cercetare, a universitatilor in activitatile de cercetare si dezvoltare tehnologica. Rolul primordial al cercetarii consta in asigurarea competivitatii si cresterii economice prin Consiliul Europei de la Lisabona care scoate in evidenta cunoasterea si inovarea ca scop principal al progresului economic, incluzand cresterea fortei de munca ocupate din Europa. In conformitate cu strategia Lisabona Consiliul European din Barcelona a stabilit cresterea alocarii cheltuielilor din cercetare 3% din PIB, 2/3 din acestea fiind din investitii private. Parlamentul European a scos in evidenta rolul cunoasterii pentru dezvoltarea economica. Comunitatea Europeana stabileste obiectivele stiintifice si tehnologice de a fi realizate din Programul Cadru in perioada 2007-2013.

Activitatile care fac parte din Programul Cadru va sprijinii dezvoltarea coerenta a politicilor, complementarea activitatilor de coordonare sub programele de Cooperare si contribuind politicilor Comunitare si initiativele cu scopul de a imbunatati coerenta si impactul asupra politicilor Statelor Membre.

Infrastructuri de cercetare;

Cercetare in beneficiul IMM-lor;

Regiunile cunoasterii;

Potentialul de cercetare;

Stiinta in societate;

Activitatile de cooperare internationla.

In schema 1 sunt prezentate aspectele legate de infrastructura din PC 7 si felul cum este prezentata aceasta problematica atat de diferentiat de la PC 5 la PC 7. Un aspect nou la PC 7 se vor permite finantari pe activitati de mentenanta, servicii pentru aparatura cumparata in PC 6.

Schema 1

Principiile procedurii de evaluare a proiectelor variaza in functie de programul specific PC7 la care se refera, fiind stabilite in cadrul acestuia.

Programul de lucru va specifica criteriile pe baza carora vor fi evaluate si selectate proiectele. Criteriile se vor referi la excelenta, impact si implementare, la care pot fi adaugate criterii aditionale specifice programului si tematicii;in programul de lucru pot fi specificate de asemenea ponderi si limite minime de punctaj.

In mod particular pentru programul „Oameni', criteriile de evaluare se vor referi la aspecte calitative privind ofertantii (cercetatori/organizatii) si potentialul lor pentru progres si/sau implementarea proiectelor, calitatea activitatilor de training si/sau transfer tehnologic propuse, valoarea adaugata si efectul de structurare al activitatilor propuse.

In general, criteriile de evaluare continua criteriile folosite in PC6. Criteriile orizontale din PC6 sunt incorporate in PC7 in contractul de grant, datorita experientei castigate in PC6 privind dificultatea de aplicare proprie a lor in procesul de evaluare.

Depunerea proiectelor

Se va utiliza in totalitate sistemul electronic de depunere si formulare de pre-inregistrare folosind date existente. Datele de inregistrare vor alimenta o baza de date comuna tuturor programelor ca si nevoile CE privind negocierea contractelor.

Se preconizeaza utilizare acelorasi doua tipuri de depunere: Depunerea intr-o singura etapa

Depunerea in doua etape, care se va folosi pentru instrumente mari si domenii cu multi depunatori. Etapa 1 este scurta si simpla, evaluata in ceea ce priveste calitatea ideii si a scopului propunerii.

6.6.3. Expertii evaluatori

Identificarea expertilor evaluatori se realizeaza prin cautare in baza de date de experti PC6 a CE. Expertii sunt selectati pe baza experientei lor in domeniu.

Criterii de evaluare

CE pregateste trei blocuri de criterii, privind: => calitatea => impactul si

=> implementarea propunerii.

Datorita problemelor legate de intelegere si interpretare, criteriul actual privind 'relevanta' propunerii va fi fie inclus ca subcriteriu, fie reformulat.

Criteriile 'orizontale' (gen, sinergii cu educatia, etc.) vor fi in majoritatea cazurilor luate in considerare in cadrul negocierilor contractuale sau prin alte mijloace (studii, etc.).

In ceea ce priveste managementul, ideea este de a dirija informatiile necesare in propuneri pentru management spre a reduce cantitatea de detalii care nu sunt necesare. Aplicantul poate fi totusi solicitat sa ofere informatii despre resursele ce vor fi folosite, efortul de personal si efortul financiar.

Evaluarea capacitatii operationale a consortiului poate fi facuta de catre evaluatorii externi in timpul etapei de evacuare, ceea ce ar indeparta acest lucru din faza de negociere si ar reduce posibilitatea tratarii diferentiate a depunatorilor de propuneri de catre diversele servicii ale Comisiei.

Procesul de evaluare

Se prevede utilizarea mai mult sau mai putin a unui sistem identic celui actual, fara modificari importante.

Va creste pondera evaluarii la distanta, fara insa a mai avea loc sedinte de consens la distanta, fiind preferate intalnirile de consens fata in fata.

Vor fi continuate audierile, daca se considera oportun.

Se va imbunatati sistemul de feedback pentru aplicanti.

6.6.6. Procesul de selectare a propunerilor

CE isi rezerva dreptul optiunii pentru selectia 'strategica', in vederea evitarii dublei finantari si in scopul indeplinirii programului de lucru.

In concluzie:

1.      in PC 7 nu va mai exista instrumentul STREP;

2.      ca instrumente vor fi Colective Research (Cercetari Colective) care va
inlocui instrumentul IP;

3.         un instrument care se va mentine va fi NoE-Network of Excellence (NoE)s

4.      de asemenea se vor mentine ca instrumente CA si SSA respectiv Actiuni
Suport de Coordonare si Actiuni Specifice Suport

5.        la PC 7 apare o noua organizare si o noua viziune in loc de ERA
(European Research Area) din PC 6 in PC 7 vom avea Platforme
Tehnologice si Initiative Tehnologice de Legatura in engleza Joint
Technology Initiatives (JTIs). Acest instrument va avea o implicare
industriala si va avea un impact industrial;

6.      Apar noutati la modul de privire a aspectelor legate de infrastructura
respective se vor putea finnanta in cadrul PC 7 servicii de reparatii,
mentenanta, etc.

7.        Ca Modele de Cost va fi un singur Model de Cost ceea ce va insemna o
noutate pentru PC 7;

8.        Si in PC 7 problemele legate de IMM-uri si Cooperare Internationla se
mentin si vor fi finantate prin apeluri specifice;

9.        Centrul Comun de Cercetare se va mentine si in PC 7 avand acelasi rol,
numai ca activitatile finantate respectiv tematicile vor fi diferite;

10.   La PC 6 aveam Articol 169 si Articol 171 acum la PC 7 vor fi mai multe
Articole respectiv Articol 163. 169, 171, 173 prin care se va finanta
cercetarea nationala, problematica nationala de cercetare (vezi gripa
aviara, inundatii);

11.   Ministerele Nationale respective Agentiile Nationale vor fi finanttae prin
schemele ERA-NETs si va conduce la amplificarea activitatilor din Articol
169;

12.O noutate in PC 7 vom avea actiuni PEOPLES (OAMENII) in EURATOM care vor finanta activitatile de mobilitati ale cercetatorilor.

 Planul National de Dezvoltare (PNDI 2007-2013)

Planul National de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala (Cohesion Policy), menit sa ofere o conceptie coerenta si stabila privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusa in prioritati de dezvoltare, programe, proiecte, in concordanta cu principiul programarii fondurilor structurale. In contextul aderarii Romaniei la UE in anul 2007, PND are rolul major de a alinia politica nationala de dezvoltare la prioritatile comunitare de dezvoltare, prin promovarea masurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economica durabila la nivel european.

PND 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

In acceptiunea politicii de coeziune, PND reprezinta un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare, orientat in principal asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune. In acest context, se impune sublinierea caracterului specific al PND 2007-2013, care nu substituie o Strategie Nationala de Dezvoltare Economica, ci reprezinta una dintre componentele majore ale acesteia. PND 2007-2013 fundamenteaza, intre altele, prioritatile si obiectivele strategice de dezvoltare ce vor fi negociate cu Comisia Europeana in vederea finantarii din Fondurile Structurale si de Coeziune in perioada 2007-2013.

PND reprezinta documentul pe baza caruia vor fi elaborate Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR)¹, reprezentand strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si Programele Operationale prin care se vor implementa aceste fonduri. In acest sens, redactarea PND s-a desfasurat in paralel cu cea a Programelor Operationale pentru implementarea Fondurilor Structurale si de Coeziune, asigurandu-se astfel coerenta intre aceste documente.

Elaborarea PND 2007-2013 s-a realizat conform prevederilor HG nr. 1115/2004 privind elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare, care stabileste principiile metodologice, cadrul de lucru inter–institutional si mecanismele de consultare parteneriala.

Din punct de vedere al continutului, PND 2007-2013 cuprinde urmatoarele sectiuni principale:

I. Analiza situatiei curente

II. Analiza SWOT

III. Strategia de dezvoltare

IV. Programarea financiara

V. Implementarea

VI. Parteneriatul