|
SURSE DE FINANTARE
Pe masura ce ne apropiem tot mai mult momentul in care Romania va deveni stat membru al Uniunii Europene, institutiile europene, institutiile statului roman, mass-media si opinia publica in general, rostesc tot mai des, cu referire directa la tara noastra, doua sintagme: „Fonduri Structurale' si „capacitate de absorbtie'. In traducere, este vorba despre bani pe care Romania i-ar primi de la Uniunea Europeana pentru a se dezvolta, pentru a creste competitivitatea economica si a reduce decalajele fata de statele membre ale Uniunii Europene, pentru a creste ocuparea fortei de munca si a reduce somajul, pentru a creste nivelul de trai si a reduce saracia.
Bugetul Uniunii Europene pentru perioada urmatoare a fost deja agreat, astfel incat Romania ar putea primi pana la €30 de miliarde in perioada 2007-2013. La aceste sume trebuie sa adaugam fondurile cu care suntem deja familiari—PHARE, ISPA si SAPARD, de care Romania va beneficia pana in 2009/2010, ca efect al decalajului intre programare si cheltuirea lor efectiva. Sumele de bani despre care vorbim provin din asa-numitele „Fonduri Structurale' ale Uniunii Europene. Mai exact, este vorba de instrumente financiare cu obiective specifice, prin care Uniunea Europeana finanteaza programe si proiecte inca de la inceputul anilor '90.
Orice persoana sau grup de persoane care desfasoara activitati de cercetare – dezvoltare trebuie sa fie in permanenta la curent cu sursele si posibilitatile de finantare a proiectelor si in sectorul public.
In general sursele de finantare pot fi:
a) la nivel international:
programe ale Bancii Mondiale;
programe ale FMI;
programe ale NATO;
programe ale unor fundatii cunoscute (SOROS, ROCKEFELLER, etc).
b) programe la nivel european:
programe ale CEE (CORDIS, TQM, etc.);
programul cadru PC7
Fonduri structurale
programe ale Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
c) programe la nivel national:
programe din planul National de Cercetare – Dezvoltare si Inovare;
programe ale unor ministere, departamente;
programe ale unor agentii de specialitate Agentia Romana pentru Dezvoltare, (ARD), Agentia Nationala a drumurilor (AND);
programe ale unor societati sau ale unor fundatii.
d) programe la nivel local:
prefecturi;
primarii;
grupuri de investitori
Vom prezenta in continuare instrumentele de finantare din partea Uniunii Europene ia care Romania are acces in procesul de integrare.
Sursele de finantare pentru proiectele publice sunt de doua categorii:
T Surse interne — Planul National de Dezvoltare si Inovare PNCDI 2007-2013, de la bugetele administratiei locale si centrale si contributii ale partenerilor privati
T Surse externe — prin atragerea de fonduri:”Fondurile structurale-Programul IMPACT, de la Banca Mondiala (de exempiu in cazul Programului de dezvoltare rurala) si Uniunea Europeana (in principal prin programele PHARE, ISPA, SAPARD, Programul Cadru PC7).
Politica de coeziune a Uniunii Europene si Fondurile Structurale
Uniunea Europeana este una dintre regiunile cele mai prospere din lume. De la data largirii acesteia cu inca noi 10 membri, la 1 mai 2004, are puterea unei piete interne a 25 de state membre cu peste 454 milioane locuitori care locuiesc in 254 de regiuni[1]. Insa nu toti europenii au aceleasi avantaje si sanse de succes in termeni socio-economici. Diferenta este facuta de zona in care locuiesc – daca e o regiune prospera ori saraca, o zona aflata in expansiune sau declin economic, o zona urbana sau rurala, la periferia Uniunii Europene sau intr-unul dintre centrele sale economice.
Exista disparitati semnificative intre statele membre ale Uniunii Europene si regiunile sale. Primele 10 cele mai dinamice regiuni din Uniunea Europeana au un Produs National Brut (PNB) de peste 5 ori mai mare decat ultimele 10 cele mai ramase in urma regiuni din Uniunii Europene[2]. In afara statisticilor PNB, disparitatile mai complexe intre statele membre ale Uniunii Europene si regiuni sunt date de:
dotarile cu infrastructura;
calitatea mediului;
somaj si aptitudinile fortei de munca necesare pentru dezvoltarea viitoare;
marimea si diversitatea mediului de afaceri;
diferente in ceea ce priveste utilizarea noilor tehnologii.
Ce este politica de coeziune?
Politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene este, inainte de toate, o politica a solidaritatii. Scopul acesteia este sa promoveze un inalt nivel de competitivitate si de ocupare a fortei de munca, oferind ajutor regiunilor mai putin dezvoltate si celor care se confrunta cu probleme structurale. Se asigura astfel o dezvoltare stabila si durabila a Uniunii Europene si o functionare optima a Pietei Interne[3].
Politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 are 3 mari obiective:
Convergenta (finantat cu 80% din bugetul destinat fondurilor structurale si de coeziune[4]) – vizeaza:
regiunile din statele membre ale Uniunii Europene care au un PIB/locuitor mai mic decat 75% din media comunitara;
regiunile care intra sub asa numitul 'efect statistic';
Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca (finantat cu 15% din bugetul destinat fondurilor structurale si de coeziune) – vizeaza:
regiunile care nu sunt eligibile in cadrul obiectivului de convergenta;
Cooperare teritoriala europeana (finantat cu 5% din bugetul destinat fondurilor structurale si de coeziune) – se refera la:
cooperarea transnationala;
cooperarea transfrontaliera;
cooperarea interregionala.
Atingerea obiectivelor politicii de coeziune economica si sociala se realizeaza prin intermediul a 3 instrumente financiare:
Fondul European de Dezvoltare Regionala
Fondul Social European
Fondul de Coeziune
Obiectivele, actiunile eligibile, modul de functionare ale celor 3 instrumente financiare mentionate sunt reglementate prin intermediul a 4 regulamente, unul cu caracter general, celelalte cu caracter specific:
Regulamentul care stabileste prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune.
Regulamentul care se refera la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala
Regulamentul care se refera la Fondul Social European
Regulamentul care se refera la Fondul de Coeziune
Prevederile acestor regulamente sunt obligatorii pentru statele membre ale Uniunii Europene.
In acest moment, cele 4 regulamente se afla in curs de adoptare la Parlamentul European, fiind prevazut la in data de 20 iulie 2006 sa fie publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Cate o sinteza a prevederilor din regulament pentru fiecare dintre cele 3 instrumente financiare mentionate (Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European, Fondul de Coeziune) se gaseste anexat.
Anexa nr. 1 – sinteza Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR)
Obiectiv:
FEDR trebuie sa contribuie la cresterea coeziunii economice si sociale si reducerea disparitatilor regionale, prin sprijinirea:
dezvoltarii si ajustarii structurale a economiilor regionale, inclusiv conversia regiunilor aflate in declin industrial si a regiunilor ramase in urma;
cooperarii frontaliere, transnationale si inter-regionale.
In acest sens, FEDR va sustine prioritatile Comunitatii, in special intarirea competitivitatii si inovarii, crearea de locuri de munca pe termen lung si asigurarea dezvoltarii durabile.
Sfera de aplicare:
Prin FEDR vor fi finantate:
investitii productive care sa contribuie la crearea si salvarea de locuri de munca, in principal prin investitii cu prioritate in IMM-uri,
investitii in infrastructura,
dezvoltarea potentialului autohton prin masuri de sprijin la nivel regional si local.
Masuri de asistenta tehnica.
Sub obiectivul Convergenta, actiunile finantate prin FEDR se vor axa pe sprijinirea dezvoltarii economice locale si regionale integrate si a ocuparii prin mobilizarea capacitatilor interne prin programele operationale destinate modernizarii si diversificarii economiilor regionale si locale si crearea de locuri de munca sigure si durabile.
Actiuni care vor fi finantate sub acest obiectiv:
a) Cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare, antreprenoriat, inclusiv intarirea capacitatilor de cercetare si dezvoltare tehnologica si integrarea acestora in Zona Europeana de cercetare, inclusiv infrastructura, ajutor pentru CDI in special in domeniul IMM-urilor si al transferului tehnologic; imbunatatirea legaturii intre IMM-uri, educatia universitara si centrele de cercetare-dezvoltare; dezvoltarea de retele de afaceri, a parteneriatelor public-privat, sprijin pentru furnizarea de servicii grupurilor de IMM-uri, hranirea antreprenoriatului si a inovarii.
b) Societatea informationala inclusiv dezvoltarea infrastructurii de comunicatii electronice, imbunatatirea accesului si dezvoltarea serviciilor publice on-line; sprijin pentru IMM-uri pentru adoptarea si utilizarea eficienta a tehnologiilor informationale si comunicationale sau pentru exploatarea noilor idei.
c) Dezvoltarea initiativelor locale si ajutor pentru crearea de servicii pentru crearea de noi locuri de munca, atunci cand asemenea actiuni nu sunt acoperite de FSE.
d) Mediu, inclusiv investitii legate de furnizarea de apa si managementul deseurilor, tratamentul apelor reziduale, calitatea aerului, prevenirea, controlul si lupta impotriva secetei, preventia si controlul integrat al poluarii, sprijin pentru concilierea efectelor schimbarilor climaterice, reabilitarea mediului fizic, refacerea locurilor contaminate si a terenurilor parasite, promovarea biodiversitatii si protectia naturii, sprijin pentru IMM-uri pentru promovarea productiei durabile prin introducerea sistemelor de management de mediu eficiente si adoptarea si utilizarea tehnologiilor de prevenire a poluarii.
e) Prevenirea riscurilor, inclusiv dezvoltarea si implementarea planurilor pentru prevenirea si lupta cu riscurile naturale si tehnologice,
f) Activitati turistice, inclusiv promovarea valorilor naturale ca potential pentru dezvoltarea unui turism durabil, protectia patrimoniului natural in sprijinul dezvoltarii socio-economice, sprijin pentru imbunatatirea serviciilor turistice prin servicii de inalta calitate si incurajarea turismului durabil.
g) Investitii in cultura, inclusiv protectia, promovarea si prezervarea mostenirii culturale, dezvoltarea infrastructurii culturale in sprijinul dezvoltarii socio-economice, turism durabil si imbunatatirea atractivitatii regionale, sprijin pentru imbunatatirea serviciilor culturale prin noi servicii de inalta calitate.
h) Investitii in transport, inclusiv imbunatatirea retelelor transeuropene si a legaturilor cu retelele TEN-T, strategii integrate pentru transport curat care va contribui la imbunatatirea accesului pasagerilor la servicii de calitate, obtinerea unui transport modal mai balansat, promovarea sistemelor intermodale si reducerea impactului asupra mediului.
i) Investitii in energie, inclusiv imbunatatirea retelelor transeuropene care contribuie la imbunatatirea securitatii furnizarii, integrarea aspectelor legate de mediu, imbunatatirea eficientei energetice si dezvoltarea surselor de energie regenerabile.
j) Investitii in educatie inclusiv training vocational care contribuie la cresterea atractivitatii si calitatii vietii.
k) Investitii in infrastructura de sanatate si sociala care vor contribui la dezvoltarea regionala si locala si cresterea calitatii vietii.
Cooperare europeana teritoriala:
Actiuni care vor fi finantate din acest obiectiv:
1. Dezvoltarea activitatilor economice si sociale trans-frontaliere prin elaborarea de strategii comune pentru dezvoltare teritoriala durabila, in primul rand prin:
a. incurajarea antreprenoriatului si dezvoltarea IMM-urilor, turismului, culturii si a comertului trans-frontalier,
b. incurajarea protectiei comune a mediului,
c. reducerea izolarii prin imbunatatirea accesului la transport, retele de comunicare si informare si servicii precum si la sisteme trans-frontaliere de apa, deseuri si energie,
d. dezvoltarea colaborarii si a capacitatii de utilizare comuna a infrastructurii in special in domenii ca sanatate, cultura si educatie.
In plus, pot fi finantate masuri legate de promovarea integrarii pietelor de munca trans-frontaliere, a initiativelor de angajare locala, sanse egale, formare si incluziune sociala, utilizarea comuna a resurselor umane si utilitatilor pentru cercetare-dezvoltare.
2. Dezvoltarea cooperarii transnationale, inclusiv cooperare bilaterala intre regiunile maritime prin finantarea retelelor si a actiunilor care sa conduca la dezvoltarea teritoriala integrata in urmatoarele domenii:
a. managementul apelor inclusiv protectia bazinelor riverane, zonelor costale, resurselor marine si a serviciilor de aprovizionare cu apa,
b. imbunatatirea accesului la retele trans-europene, imbunatatirea accesului local si regional la retele si platforme nationale si transnationale, promovarea comunicatiilor si tehnologiei informatiilor,
c. prevenirea riscurilor, protectia impotriva inundatiilor, a cutremurelor si a avalanselor,
d. crearea de retele stiintifice si tehnologice legate de dezvoltarea echilibrata a zonelor transnationale, inclusiv crearea de retele de universitati, centre de cercetare-dezvoltare, centre de excelenta, etc.
Eligibilitate:
Urmatoarele categorii de cheltuieli nu vor fi eligibile:
TVA;
dobanzi la credite;
achizitionarea de terenuri intr-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totala eligibila pentru activitatea respectiva;
constructii de locuinte;
dezactivarea statiilor de energie nucleara.
Rata maxima de interventie comunitara: 85%
Anexa nr. 2 – sinteza Fondul Social European (FSE)
Obiectiv:
FSE trebuie sa contribuie la indeplinirea prioritatilor Comunitatii in ceea ce priveste intarirea coeziunii economice si sociale, a asigurarii unui nivel inalt de ocupare si locuri de munca mai multe si mai bune, prin imbunatatirea oportunitatilor de angajare. Acesta va trebui sa sprijine politicile nationale pentru obtinerea unei ocupari depline a fortei de munca, asigurarea calitatii si productivitatea muncii si promovarea incluziunii sociale, prin asigurarea accesului la piata muncii a categoriilor dezavantajate si reducerea disparitatilor regionale si nationale.
FSE trebuie sa asigure realizarea actiunilor prevazute de Strategia europeana de ocupare a fortei de munca.
Sfera de aplicare:
In cadrul obiectivelor “Convergenta” si “Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca”, FSE va sprijini actiuni legate de:
1. Cresterea adaptabilitatii lucratorilor, a intreprinderilor si antreprenorilor in vederea anticiparii si aplicarea unui management al schimbarii economice, in special prin promovarea:
3. Intarirea incluziunii sociale a categoriilor dezavantajate in vederea integrarii durabile a acestora pe piata muncii si combaterea tuturor formelor de discriminare pe piata muncii, in special prin promovarea:
4. Intarirea resurselor umane, in special prin:
In cadrul obiectivului „Convergenta”, FSE va sprijini, de asemenea, masuri legate de:
Eligibilitate:
FSE va furniza sprijin pentru cheltuielile publice sub forma de:
granturi nerambursabile individuale sau globale;
granturi rambursabile;
reduceri ale dobanzilor la credite si micro-credite;
achizitionare de bunuri si servicii in conformitate cu legislatia privind achizitiile publice.
Urmatoarele categorii de cheltuieli nu vor fi eligibile:
TVA rambursabil;
dobanzi la credite;
achizitionarea de infrastructura, bunuri mobile depreciabile, bunuri imobile si terenuri.
Fara a aduce atingere regulilor nationale de eligibilitate, cheltuielile eligibile pot include:
prime sau salarii rambursate de un tert participantilor la o activitate si certificate de beneficiar, cu conditia ca aceste rambursari sa fie facute din cota nationala de co-finantare a activitatii respective, in conformitate cu prevederile nationale in vigoare;
costuri indirecte ale unei activitati fixate de pana la 20% din costurile directe declarate pentru acea activitate, in conformitate cu tipul activitatii, contextul in care este implementata si locatia sa.
Anexa nr. 3 – sinteza Fondul de Coeziune (FC)
Obiectiv:
FC trebuie sa contribuie la intarirea coeziunii economice si sociale a Comunitatii, in vederea promovarii unei dezvoltari durabile.
Sfera de aplicare:
Eligibilitate:
Urmatoarele cheltuieli nu sunt eligibile:
Cadrul legislativ—exista deja acte normative care se refera la implementarea Fondurilor Structurale, cele mai importante fiind:
a)
Hotararea
de Guvern nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului
institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea
instrumentelor Structurale,
b)
Hotararea
de Guvern nr. 1179/2004 pentru modificarea si
completarea
Hotararii de Guvern nr. 497/2004 si
c) Hotararea de Guvern nr. 1200/2004 pentru constituirea, organizarea si functionarea Comitetului national de coordonare a procesului de pregatire pentru gestionarea instrumentelor structurale.
Cadrul institutional—in afara Comitetului national de coordonare a procesului de pregatire pentru gestionarea instrumentelor structurale, s-a stabilit deja ca Ministerul Finantelor Publice va juca rolul de coordonator al asistentei comunitare, precum si care sunt autoritatile de management, organismele intermediare si autoritatile de plata.
Mecanisme si proceduri—in acest moment, se lucreaza la redactarea procedurilor prin care banii vor putea fi accesati efectiv. Pana si la nivelul Uniunii Europene, regulamentele privitoare la instrumentele Structurale sunt inca in curs de finalizare
PHARE este creat initial ca un sprijin pentru Polonia si Ungaria in vederea reconstructiei economiei, si s-a extins treptat si la celelalte tari candidate. Scopul programului Phare este pregatirea tarilor candidate in procesul de aderare la Uniunea Europeana.
Romania a beneficiat de acest program incepand cu anul 1990.Domeniile care au beneficiat in primii ani de acest program au fost: restructurarea si privatizarea, agricultura, finantele, invatamantul, cercetarea, dezvoltarea economica locala, administratia publica, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea societatii civile si pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana.
In consecinta, Phare este orientat spre intarirea acelor institutii cheie in procesul de aderare si spre finantarea investitiilor in sectoarelor prioritare aflate in legatura directa cu procesul de aderare.
1.Obiective generale
PHARE este orientat spre doua prioritati pentru adoptarea acquis-ului comunitar: constructia institutionala si investitii.
Constructia institutionala va intari capacitatea institutionala si administrativa a tarilor candidate in vederea implementarii si punerii in aplicare a acquis-ului .Acestei componente ii este alocat orientativ 30% din bugetul PHARE. In acest context a fost introdus si instrumentul de twinning (infratire institutionala), care presupune ca in institutiile publice din tarile candidate sa lucreze experti din statele membre.
Investitiile vor contribui la sprijinirea tarilor candidate in adaptarea sectorului industrial si economic si infrastructurii la cerintele UE. Tipurile de sprijin investitional includ actiuni structurale, dezvoltarea IMM-urilor, adoptarea normelor UE si infrastructura de mari dimensiuni. Bugetul orientativ pentru aceasta componenta este de 70% din bugetul Phare, cu mentiunea unei obligativitati a cofinantarii de minim 25% din valoarea investitiei.
2.Criterii de eligibilitate
In vederea accelerarii si eficientizarii procesului de pregatire pentru aderare au fost schimbate si regulile de implementare prin alinierea procedurilor cu cele ale Fondurilor Structurale, Comisia renuntand la sistemul cu agentii de implementare la nivelul fiecarui beneficiar. Principalele elemente ale noilor reguli de implementare sunt:
In acest sistem s-a introdus conceptul de descentralizare (DIS), insemnand ca responsabilitatea privind gestionarea proiectelor este impartita intre Comisie si tarile candidate, crescand rolul Delegatiilor Comisiei Europene.
3. Prezentarea generala a derularii unui proiect Phare
In sistemul de asistenta nerambursabila acordata de UE , cadrul de lucru efectiv este „Managementul prin Proiecte”
Cadrul general pentru aceste programe si proiecte finantate de Uniunea Europeana a fost elaborat de catre Comisia Europeana si este continut in asa numitul Manual al Sistemului de Implementare descentralizat PHARE. In acest cadru sunt definite nivelele de management si implementare ale unui program, dupa cum urmeaza:
4. Ciclul programului Phare
Pentru ca un proiect sa ajunga intr-un program ce va fi finantat este necesar sa se urmareasca pasii:
Sub numele de PHARE se deruleaza mai multe tipuri de programe PHARE: Phare National, Phare CBC, Phare CES etc .
Incepand cu anul 2000 programarea Phare este realizata in baza Planului National de Dezvoltare (pentru perioadele 2000-2002, respectiv 2002-2005) document care cuprinde prioritatile nationale de dezvoltare regionala, integrand planurile de dezvoltare regionala ale celor opt regiuni.
Bugetul Phare alocat in anul 2001 componentei de Investitii in Coeziunea Economica si Sociala (CES), coordonata de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP),totalizeaza 85 milioane de euro, la care se adauga o finantare in valoare de 27,32 milioane euro, din partea Guvernului Romaniei.
La nivel national MDP, ca Agentie de Implementare, este responsabil cu coordonarea intregului proces, prin intermediul unui Comitet de Coordonare.
PROGRAMUL PHARE CES 2004 – COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA
„Schema de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor”
Prezentul docoment se refera la Schema de Investitii pentru Proiecte Mici de gestionare a deseurilor, componenta adresata autoritatilor locale din Regiunile de Dezvoltare cu exceptia Regiunii Centru, care a beneficiat de faza pilot finantata din Programul Phare 2003. Experienta implementarii activitatilor de gestionare a deseurilor in Regiunea Centru- ca regiune pilot va servi model de referinta pentru adaptarea si extinderea „Schemei de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor” la nivel national, pentru toate regiunile.
1.Cadrul institutional al Schemei de finantare
Ministerul Integrarii Europene are rolul de Agentie de Implementare- Autoritate contractanta si de Agentie de Plata in numele Guvernului, avand responsabilitati administrative si financiare.
Agentia pentru dezvoltare regionala (ADR) aflata in cadrul regiunii va avea rol de Autoritate de Implementare. In aceasta calitate, ADR si ARPM (Agentia Regionala de Protectie a Mediului ) vor raspunde de evaluarea cererilor si de formularea recomandarilor catre Consiliul pentru Dezvoltare Regionala (CDR) si MIE privind proiectele care ar trebui aprobate, precum si comunicarea deciziilor finale ale CDR solicitantilor care au fost/ nu au fost selectati.
In fiecare regiune, Consililul pentru Dezvoltare Regionala (CDR) va numi un Comitet de Selectie Regional (CSR) care va realiza evaluarea tehnica si financiara a cererilor de finantare nerambursabila. ADR alaturi de ARPM vor fi, de asemenea responsabile cu monitorizarea implementarii proiectelor contractate. Consiliul de Selectie Regional va avea 3 membrii cu drept de vot, astfel:
Fiecare proiect trebuie sa se incadreze in calendarul de implementare al Schemei de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor, aceasta insemnand ca toate contractele cu beneficiarii locali sa fie semnate , cel tarziu pana la data de 30 noiembrie 2006. Termenul limlta de efectuare a platilor este 30 noiembrie 2007.
2.Obiectivul principal al proiectului:
Obiectivul principal al Schemei de Investitii pentru Proiecte Mici de gestionare a deseurilor este de a asigura atat asistenta tehnica cat si financiara autoritatilor publice locale responsabile cu gestionarea deseurilor in Regiunile de Dezvoltare (cu exceptia regiunii Centru), in eforturile lor de a reduce volumul deseurilor si de a stimula colectarea selectiva. Pentru a indeplini cerintele UE referitoare la sectorul deseurilor, trebuie luate in considerare urmatoarele masuri:
3.Alocari financiare oferite de catre autoritatea contractanta
Suma globala indicata disponibila pentru aceasta Schema va fi de 21,87 Milioane euro, din care 75% , respectiv 16,4 milioane de euro din fonduri Phare si 25% - respectiv 5,47 milioane euro co-finantare nationala de la Bugetul de Stat.
Fondurile mentionate anterior vor fi impartite in mod egal celor 7 regiuni ( cu exceptia Regiunii Centru care a beneficiat de aceasta finantare prin programul Phare 2003 CES, fiind regiune pilot de implementare a Schemei de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor.Astfel, fiecare regiune va beneficia de urmatoarele fonduri:
2,343 Meuro –fonduri Phare
0,78 Meuro – co0finantare
total 3,123 Meuro/ Regiune
Autoritatea contractanta isi rezerva dreptul de a nu aloca toate fondurile disponibile
4.Marimea finantarii nerambursabile:
Sumele minime si maxime ale finantarii nerambursabile, aferente proiectelor individuale ce pot fi finantate in cadrul programului (valoarea totala a fondurilor publice: 75% Phare+25% co-finantare de la bugetul de Stat ) sunt urmatoarele:
suma minima : 300.000 euro
suma maxima : 1.000.000 euro
In plus, finantarea nerambursabila nu poate depasi 90% din valoarea totala a costurilor eligibile ale proiectului. Diferenta trebuie acoperita din sursele proprii ale solicitantului sau ale partenerilor acestuia, sau din alte surse decat cele provenind din fondurile Comisiei Europene. Fiecare beneficiar al finantarii nerambursabile contribuie cu un aport propriu de cel putin 10% in numerar din bugetul proiectului. Contributia in natura nu este considerata ca fiind cost eligibil.
5.Solicitanti eligibili
Pentru a fi eligibili pentru o finantare nerambursabila, solicitantii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Solicitantii pot actiona individual sau asociatii intr-un consortiu ca alte organizatii partenere.
6.Durata
Durata unui proiect nu poate depasi 24 luni,dar nu mai tarziu de 30 noiembrie 2007
7.Tipul activitatilor
Orice proiect trebuie sa includa in mod obligatoriu urmatoarele 3 componente:
Sustinerea financiara pentru componentele 2 si 3, va fi furnizata de catre un consultant calificat in materie care va asigura consultanta beneficiarului. Consultantii calificati vor fi identificati dupa semnarea contractului de finantare, utilizandu-se procedura de achizitie a serviciilor.Principalele categorii de activitati de investitie care pot fi finantate sunt:
a)constructia de statii de pre-tratare bio-mecanica a deseurilor menajere;
-lucrari de constructie;
-investitii privind achizitionarea unor echipamente de maruntire (tocatoare);
-investitii in instalatiile de sortare;
-investitii in echipamentele de aerare;
-investitii in mijloace de transport pentru transferul deseurilor;
b) Constructia unor platforme de compostare
-lucrari de constructie;
-investitii in sisteme de compostare;
-achizitionarea unor mijloace de transport pentru transportarea compostului in zonele de deversare a deseurilor;
-echipamente pentru imbunatatirea calitatii procesului de compostare
-echipamente pentru impachetarea compostului
c) Reabilitare sistemelor de salubrizare si transport existente
- investitii pentru containere sau alte echipamentesimilare de colectare a deseurilor;
- echipamente pentru statiile de transfer
- facilitati specifice pentru transportul deseurilor;
d) dezvoltarea colectarii selective
- mijloace de transport specializare pentru transportul deseurilor bio-degradabile;
-containere si echipamente pentru colectarea selectiva pentru deseurile provenite de la locuinte si institutii publice (scoli, spitale, institutii publice, etc.)
-containere si echipamente pentru colectarea selectiva si impachetarea deseurilor reciclabile provenite de la locuinte;
e) dezvoltarea si reabilitarea sistemelor de igienizare si a spatiilor temporare de depozitare a deseurilor
- lucrari de constructie;
-echipamente pentru colectarea, reutilizarea, reciclarea si eliminarea deseurilor rezultate in urma lucrarilor de constructii si respectiv demolare;
Un solicitant poate depune mai multe cereri de finantare pentru proiecte diferite.Un solicitant poate sa beneficieze de mai multe finantari in cadrul acestei licitatii de propuneri
8.Termen limita de primire a solicitarilor preliminare:
Cererile de finantare nerambursabila trebuie trimise in plic sigilat, prin posta recomandata, mesagerie expresa sau inmanate personal (contra unei confirmari de primire cu data si semnatura) la adresa ADR aferenta regiunii respective.
9.Planul de comunicare
Birouri :HELPDESK”
Seminarii de informare si consultanta;
Aparitii inpresa locala si nationala;
10. Lansarea licitatiei:
La nivel national – prin conferinta nationala cu participarea MIE, delegatia CE si mass media centrala
La nivel regional – prin conferinte regionale cu participarea ADR, Autoritati locale si mass media locala, prin anunturi periodice in presa centrala si locala , prin organizarea de seminarii de instruire pentru potentialii aplicanti si prin infiintarea la nivelul fiecarui ADR a unui punct de contact „HELPDESK”.
PROGRAMUL PHARE CBC (Cooperare transfrontaliera)
Cooperarea transfrontaliera reprezinta un instrument ce contribuie la dezvoltarea cooperarii intre state pentru ridicarea nivelului de dezvoltare in regiunile respective si pentru stingerea unor conflicte generate de anumite situatii care pot sa apara in context transfrontier (de exemplu: poluarea accidentala).
Conform Reglementarii Comisiei Europene No. 2760/22.12.1998, Romania a fost declarata tara eligibila in cadrul programelor de cooperare transfrontaliera (pana la acea data, programele CBC presupuneau participarea unui partener dintr-o tara Phare si o tara membra UE, programul CBC Romania/Ungaria aprobat in1996, fiind considerat unul pilot). Astfel tarile cu care Romania poate dezvolta asemenea programe sunt Ungaria si Bulgaria.
1.Obiective generale
Obiectivele generale ale Programelor Phare CBC (Romania-Ungaria, Romania-Bulgaria) sunt:
Promovarea relatiilor de buna vecinatate la granita cu Ungaria, Bulgaria prin finantarea de proiecte care conduc la dezvoltarea regiunilor de frontiera si comunitatilor locale din ambele parti ale granitei;
Promovarea cooperarii in regiunile de frontiera in vederea sprijinirii depasirii unor probleme de dezvoltare economico-sociala intr-o maniera care sa aiba in vedere interesele comunitatilor locale si protectia mediului;
Promovarea crearii de retele de cooperare la frontiera si stabilirea de legaturi intre acestea si retelele comunitare;
Promovarea coeziunii economice si sociale in regiunile de granita.
2.Criterii de eligibilitate
Cine poate beneficia de finantare Phare CBC?
Judetele eligibile la granita cu Bulgaria sunt: Calarasi,Constanta, Dolj, Giurgiu, Mehedinti,Teleorman, Olt.Judete eligibile la granita cu Ungaria sunt: Arad, Bihor, Satu Mare, Timis.Beneficiari pot fi autoritatile centrale si institutiile subordonate din teritoriu, institutiile subordonate acestora, consilii locale, primarii.
Ce tip de proiecte pot fi finantate?
Programul Phare CBC a fost accesibil Romaniei incepand cu anul 1999. Programele de tip CBC prezinta urmatoarele caracteristici:
Se deruleaza numai in zona de granita cu Ungaria respectiv Bulgaria.
Trebuie sa existe un proiect similar „in oglinda” peste granita, inclusiv acceptul partenerilor straini pentru derularea proiectului
Valoarea minima este de 2 mil euro
Beneficiari pot fi autoritatile centrale si institutiile subordonate din teritoriu, institutiile subordonate acestora, consilii locale , primarii;
Coordonatorul programului este Ministerul Dezvoltarii si Prognozei
Conform prioritatilor pe termen scurt, mediu si lung stabilite de Comitetele Mixte de Cooperare instituite cu acest prilej la cele doua granite au beneficiat de credite nerambursabile puse la dispozitie de Uniunea Europeana, proiectele promovate in urmatoarele domenii:
Care sunt conditiile de finantare?
Tipul de asistenta tehnica financiara: credit nerambursabil
Valoarea maxima si minima a asistentei: Proiectele finantate prin Phare CBC trebuie sa aiba o valoare de minim 2.000.000 euro. Potrivit acordului comun intre partenerii romani, pe deo parte si cei ungari si bulgari pe de alta parte, reuniti in comitetele prezentate anterior, incepand cu anul 2000 se pune accent deosebit pe proiectele promovate exclusiv de actorii locali prin Fondul Proiectelor mici, cuantumul fondurilor alocate acestui gen de propuneri putand atinge anual pana la 20% din totalul creditului nerambursabil.
Conditii de co-finantare: Avand in vedere noile reglementari ale Comisiei Europene privind cooperarea transfrontaliera ccel putin 80% din creditele alocate in fiecare an pentru o regiune frontaliera vor fi destinate proiectelor majore de investitii.
3.Metoda de accesare a fondurilor
Care este procedura de aprobare?
Pentru coordonarea si implementarea programelor, in concordanta cu prevederile art. 7.1.din Reglementarea Comisiei Europene nr. 2760/1998, incepand cu luna ianuarie exista si functioneaza urmatoarele structuri:
Tabloul unui program Phare CBC trebuie completat cu ceilalti actori care participa la acest proces. Acestia sunt:
In calitatea sa de coordonator al acestor programe MDP pune un accent mare pe implicarea actorilor locali din judetele de la granitele cu Ungaria si Bulgaria in elaborarea proiectelor propuse spre finantare cat si pe coordonarea dintre necesitatile colectivitatilor locale si reperele Planului National de Dezvoltare.
Edificator in acest sens este cazul cooperarii romano-ungare unde, daca in 1999 s-au alocat 60% din fondurile disponibilizate prin programul Phare proiectelor promovate si co-finantate de autoritatile publice locale, in anul 2000 acest program atinge 100%.
4.Ciclul proiectelor Phare CBC
Ciclul proiectelor CBC este similar cu cel al proiectelor Phare National cu mentiunea ca MDP este cel care urmareste si coordoneaza toate fazele ciclului de proiect. Termenele de depunere al proiectelor sunt aceleasi cu cele de la Phare National, in plus Ministerul Dezvoltarii are calitatea de Autoritate de Implementare si colaboreaza eficient cu Oficiul de Plati si Contractare Phare din cadrul ministerului Finantelor Publice, in calitatea sa de Agentie de Implementare, in vederea contractarii tuturor proiectelor.
O caracteristica aparte in cadrul Programelor Phare CBC 2000, este existenta Fondului Comun al proiectelor Mici care se adreseaza nivelului local sau regional in federea finantarii proiectelor cu valori cuprinse 10.000-100.000 euro. Pentru derulare cu succes a acestui tip de proiect a fost infiintat un birou regional. Aceste birouri au pe partea bulgara, respectiv ungara structuri similare pentru punerea in aplicare, in comun a Fondului Proioectelor Mici.
Pentru implementarea Fondului Proiectelor Mici s-a elaborat in comun atat cu partea bulgara cat si cu cea ungara, un pachet de documente pentru fiecare granita pe baza structurii corespunzatoare granturilor. Acest pachet de documente finalizat in 2002 contine liniile directoare pentru implementarea programului si instructiunile pentru aplicanti. Incepand cu programele de cooperare transfrontaliera 2001, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a devenit Agentie de Implementare.
5.Persoane de contact pentru Programul Phare CBC:
Ministerul Dezvoltarii si Prognozei
Ministerul Integrarii Europene
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti
Exemple: Derularea de proiecte si cooperarea regionala Dunare-Cris-Mures-Tisa pe partea de Vest: Euroregiunea Dunare-Cris-Mures-Tisa (DKMT) aflata in sud-estul Bazinului Carpatic reprezinta de fapt centrul geografic al Europei. Pe o suprafata de peste 70 mii kmp si cu o populatie in jur de 5,4 milioane persoane aceasta coopeare integreaza regiunea Del-Alfold ( judetele Bacs-Kiskun, Bekes si Csongrad) din Ungaria, regiunea V Vest (judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis) din Romania precum si Provincia Autonoma Voivodina din Serbia si Muntenegru. Regiunea prin caracteristicul agrcol, logistic si turistic precum si prin potentialul inovator este una din regiunile determinante ale Europei Unite, a carei importanta creste si prin rolul strategic pe care o detine in procesul de stabilizare a zonei Balcani.
Euroregiunea DKMT s-a creat pe data de 21.noiembrie 1997 , cu scopul de a sprijini si stimula colaborarea autoritatilor publice locale, a actorilor economici si a cetatenilor in acele domenii care pot contribui la democratizarea regiunii, la accelerarea integrarii europene, la dezvoltarea social-economica si la realizarea unor contracte si relatii stabile in regiune. Institutiile DKMT (Adunarea Generala, Secretariatul, Agentia de Dezvoltare si Grupurile de Lucru) au in primul rand un rol de coordonare, participa la realizarea si finalizarea programelor de dezvoltare europene, pe langa acestea prin legaturile politice si profesionale pot intari gandirea euroregionala atat spre interior cat si spre exterior.Secretariatul permanent si sediul Agentiei de Dezvoltare a Euroregiunii se gaseste la Szeged. Colaboratorii biroului pot da informatii in toate problemele legate de cooperarea transfrontaliera intre Ungaria, Romania si Serbia si Munte negru.Relatii la adresa: http://www.dkmt.net/
PROGRAMUL PHARE NATIONAL
Programul Phare National are mai multe componente referitoare la indeplinirea criteriilor politice, economice,de adoptare a aquis-ului comunitar si de intarire a capacitatii administrative, de coeziune economica si sociala si de participare la programele si agentiile comunitare.
In ceea ce priveste componenta de adoptare a aquis-ului comunitar si de intarire a capacitatii administrative, beneficiarii directi ai acestui tip de proiecte sunt autoritatile guvernamentale, ministerele si structurile descentralizate ale acestora. Aplicantul este un minister sau o agentie guvernamentala
In faza de identificare, UIP-urile din cadrul autoritatilor de implementare realizeaza fisele de proiect in functie de prioritatile fiecarui sector si in conformitate cu documentele programatice. MIE, colecteaza toate aceste propuneri si intocmeste propunerea financiara pe care o inainteaza Comisiei Europene. Pentru fiecare an bugetar, acest exercitiu de programare incepe in trimestrul III al anului precedent si se incheie in trimestrul II al anului respectiv.Dupa aprobarea Comisiei Europene in Comitetul de Gestiune Phare, totul se concretizeaza intr-un Memorandum de Finantare.
Dupa momentul semnarii Memorandumului Financiar, cu programele aferente, UIP trebuie sa dezvolte Termenii de Referinta pentru Program care vor defini mai clar obiectivele generale si obiectivele imediate ale programului, activitatile care urmeaza sa se drdfasoare si rezultatele asteptate mult mai detaliat decat in fisa programului, si care este foarte important sa urmareasca matricea proiectului.
Termenii de Referinta care trebuie sa precizeze tot ansamblul privind obiectivele, modalitatile de implementare a lor si rezultatele asteptate ale proiectului sunt creati si definitivati cu aprobarea Delegatiei Comosiei Europene. Termenii de Referinta vor constitui anexa la contract. Organizarea licitatiei si intocmirea contractului intra in responsabilitatea OPCP.
Implementarea priveste urmatoarele aspecte separate:
Monitorizarea se refera la urmatoarele aspecte:
Trebuie identificate din timp si analizate atat succesul cat si insuccesul pe parcursul derularii proiectului, cat si masurile ce trebuie intreprinse pentru eventuale corectii.
UIP trebuie sa identifice in timp util principalele elemente ale proiectului, sa evalueze criteriile impuse de program:
Toate acestea trebuie reprezentate in final atat calitativ cat si cantitativ, in indicatori de performanta specifici (grupuri tinta,cantitativ, calitativ, timp, loc) masurabili de atins, realisti si bazati pe elementul timp (SMART)
Pe parcursul proiectului Comosia efectueaza evaluari intermediare. La sfarsitul programului are loc o evaluare si un audit final care se efectueazab de catre Comisie care urmareste : monitorizarea, aprecierea si eval;uarea sistematica, verificarea performantelor, atingerea tintelor propuse.
Implementarea din punct de vedere financiar a programelor Phare se realizeaza prin intermediul Agentiilor de Implementare care pot fi in functie de specificul programului Oficiul de Plati si Contractare Phare (OPCP) din Ministerul Finantelor sau alte institutii .
Persoane de contact:
Resurse de internet – se pot obtine informatii si de la urmatoarele adrese Internet : http://www.mie.ro/; www.mappm.ro, http://www.infoeuropa.ro/; http://www.europa.eu.int/.
PROGRAM SPECIAL DE ADERARE PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA (SAPARD) care furnizeaza o contributie financiara a Comunitatii Europene, a fost stabilit prin reglementarea Comisiei Europene (CE) nr.122268/1999 din 21 iunie 1999 privind sprijinul Comunitatii Europene pentru masurile de preaderare din domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale in tarile candidate din Centrul si Estul Europei.Este conceput in exclusivitate pentru dezvoltarea rurala in tarile candidate. Programul se va derula timp de7 ani acordand Romaniei o finantare anuala nerambursabila de 150 milioane de euro.
Programul SAPARD din Romani a fost adoptat de Comisia Europeana pe 12.12.2000, pe baza Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) .versiunEA DIN 22 NOV. 2000.
Organismul insarcinat cu implementarea tehnica si financiara a Programului SAPARD este Agentia Sapard, institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, infiintata prin Ordonanta nr. 142/2000, aprobata prin legea 309/2001. Sediul central este in Bucuresti
Pentru definirea conditiilor privind regulile de gestiune si control financiar precum si a cadrului general administrativ, legislativ si tehnic pentru implementarea PNADR a fost semnat la Bruxelles la data de 2 02.2001; Acordul Multianual de Finantare 2000-2006 pentru Programul SAPARD intre Comisia Comunitatii Europene si Guvernul Romaniei sa ratificat prin legea 316/2001. Pe baza acestui acord s-a decis acordarea unei contributii financiare nerambursabile Romaniei de 1072 milioane de euro, angajata pe perioada 2000-2006, in vederea implementarii programului SAPARD.
PROGRAMUL SAPARD –
MASURA 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale
MASURA 3.3 Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural.
LIFE – este un instrument financiar comunitar ce are ca scop protectia mediului, prin promovarea activitatilor de conservare a naturii, prin promovarea practicilor si tehnologiilor industriale nepoluante, amenajarea teritoriului si planificarea dezvoltarii urbane.
Programul LIFE are trei componente diferite: LIFE MEDIU, LIFE NATURA si LIFE State terte (tarile lumii a Treia). LIFE este singurul instrument financiar comunitar in domeniul protectiei mediului care este deschis participarii si statelor Candidate la Uniunea Europeana, in baza unei contributii financiare a acestora.Toate cele trei au ca obiectiv major imbunatatirea calitatii mediului inconjurator, insa fiecare program are prioritatile sale specifice. Pe 2000-2004 LIFE are un buget total de 613 milioane de euro.Descrierea celor trei componente ale programului LIFE ca si ghidul programelo si formularele de participare se face accesand pagina de web: http:/europa.eu.int/comm/life
Romania a fost prima tara candidata care a participat la programul comunitar LIFE
Cele mai importante sunt cele doua componente ale programului LIFE pentru care Romania este eligibila LIFE Mediu si LIFE Natura.
Scopul programului LIFE este sa cofinanteze atat actiunile de conservare a naturii cat si celelalte domenii ale mediului, precum si actiunile specifice de mediu in afara UE.
In sprijinul LIFE, actiunile de conservare a naturii sunt cele” necesare pentru mentinerea intr-o stare favorabila a habitatelor naturale si a populatiilor speciilor de flora si fauna salbatica” sau reabilitarea acestora.
ARPM Timisoara urmareste etapele programelor de finantare ale Uniunii Europene in domeniul protectiei mediului : ISPA, PHARE, SAPARD, LIFE.
PROGRAMUL ISPA – Instrument pentru Politici de Pre Aderare este un instrument financiar al UE si a fost infiintat in baza Regulamentului nr.1267/1999 al Comisiei Europene .Acesta este un instrument de finantare neramborsabila, care sprijina tarile candidate in pregatirea lor pentru aderarea lor la UE. Programul a demarat la 1 inuarie 2000 si se desfasoara in cele zece tari candidate: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia, Ungaria.
Programul ISPA finanteaza in intervalul 2000-2006, proiecte in domeniile:
Alocarea resurselor financiare ISPA pentru fiecare tara beneficiara in parte, s-a facut in functie de: suprafata tarii, numarul de locuitori si produsul national brut pe locuitor.Astfel din totalul finantarii ISPA de 1040 Miliarde Euro annual, Romania va primi intre 20-26%, reprezentand cca 240 milioane Euro anual, din care 50% pentru ISPA Transporturi si 50% pentru ISPA Mediu.
Obiectivele Programului sunt:
ISPA Mediu
Programul ISPA pentru Protectia Mediului in Romania
Programul ISPA Mediu finanteaza investitiile referitoare la armonizarea legislatiei de Mediu a Romaniei cu Directivele de Mediu ale UE in domeniul apei, deseurilor si aerului si la atingerea standardelor comunitare in domeniul mediului.
2.Criterii de eligibilitate
Cine poate solicita finantarea?
Beneficiarii fondurilor ISPA pot fi: Autoritatile Publice centrale sau locale (ministerele de resort, consiliile judetene, primariile), regiile autonome si companiile nationale care sunt capabile sa dezvolte proiecte de infrastructura de amploare.
In conformitate cu prevederile Strategiei Nationale ISPA Mediu pot aplica pentru finantarea de proiecte ISPA:
Ce tip de proiecte sunt eligibile?
Pentru a putea fi eligibile pentru finantare, proiectele ISPA Mediu trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
Prioritatile pentru selectarea si finantarea Proiectelor ISPA Mediu in Romania in conformitate cu Strategia Nationala ISPA Mediu sunt:
Sectorul de finantare
Prioritatea 1 – lucrarile de alimentare cu apa, canalizare si statii de epurare a apelor uzate;
Prioritatea 2 – sisteme de management al deseurilor – rampe ecologice incluzand inchiderea si ecologizarea celor existente; sisteme de colectare selective si reciclare a deseurilor menajere;
Prioritatea 3 – lucrari de imbunatatire a calitatii aerului in marile aglomerari urbane;
Populatia deservita trebuie sa depaseasca 100.000 locuitori, atat in cazul unui singur proiect cat si in cazul grupurilor de proiecte. Din acest punct de vedere vor fi preferate proiectele care vor deserve un numar cat mai mare de locuitori.
Capacitatea de cofinantare. Prioritate vor avea proiectele care vor asigura fonduri garantate de cofinantare de minim 25%. Mai mult decat atat, prioritate vor avea acele proiecte care vor atrage cele mai ridicate rate de cofinantare.
Impactul asupra mediului. Prioritare vor fi masurile care vor demonstra imbunatatirea calitatii factorilor de mediu si vor contribui la indeplinirea obligatiilor internationale de mediu ale Romaniei.
Angajamentele. Prioritatea va fi data proiectelor care vor atrage un mai mare nivel de angajamente de la potentialii beneficiari. Acest lucru va putea fi demonstrate prin asigurarea fondurilor locale in pregatirea efectiva a proiectelor si a unitatilor de implementare competente.
Ce tip de proiecte pot fi finantate?
Doar proiectele selectate in Strategia Nationala ISPA Mediu pot fi finantate prin Programul ISPA Mediu.
Principalele tipuri de proiecte ce pot fi finantate se refera la lucrari de reabilitare a infrastructurii existente sau investitii pentru servicii publice urbane.
Proiectele se refera la :
Referitor la proiectele de protectia areului – tipurile de proiecte eligibile si mecanismele de finantare nu sunt clare, pana in present nefiind finantat nici un astfel de proiect in nici una din tarile aplicante ale Programului ISPA.
Care sunt conditiile de finantare?
Tipul de asistenta financiara: asistenta financiara acordata prin programul ISPA reprezinta credit nerambursabil.
Valoarea minima eligibila a unui proiect propus pentru finantare prin Programul ISPA trebuie sa fie de 5 milioane de Euro.
2% din totalul fondurilor ISPA pot fi utilizate in derularea de proiecte de asistenta tehnica pentru pregatirea cererilor de finantare (intocmirea Aplicatiilor ISPA)
Finantarea ISPA Mediu este reprezentata de creditul nerambursabil, in proportie de maximum 75% din valoarea totala eligibila a proiectului propus. In cazuri exceptionale finantarea ISPA poate sa creasca pana la 85% din valoarea eligibila a proiectului.
Care sunt conditiile de cofinantare?
Cofinantarea unui proiect ISPA Mediu (minim 25% din valoarea totala eligibila si 100% valoarea neeligibila ISPA) trebuie sa fie asigurata de beneficiar din surse proprii sau alte surse (imprumuturi bancare).
Cofinantarea nu poate fi asigurata din fonduri provenite de la alte programe ale Uniunii Europene.
3.Metoda de accesare a fondurilor
Care este termenul limita pentru depunerea cererilor de finantare?
Comisia Europeana nu impune un calendar pentru desfasurarea Programului ISPA.Ministerul Integrarii Europene (coordonatorul national al Programului ISPA) si Unitatea de Coordonare a Implementarii ISPA din Ministerul Apelor si Protectiei Mediului asigura programarea pentru selectarea si implementarea Proiectelor ISPA in functie de fondurile disponibile in fiecare an
Documente de baza pentru accesarea fondurilor ISPA Mediu.
Conditiile de baza pentru accesarea fondurilor ISPA MEDIU sunt:
Elaborarea stategiei ISPA Mediu de catre coordonatorul sectorial Unitatea de Coordonare ISPA Mediu, si aprobarea acesteia de catre CE. Strategia ISPA Mediu contine:
1. date privind argumentarea necesitatii desfasurarii Programului ISPA in Romania;
2. starea mediului;
3. caracteristici generale ale politicilor de mediu in Romania;
4. prioritatile de finantare identificate in principalele documente strategice in domeniul mediului;
5. criteriile de selectie si ierarhizarea proiectelor ISPA;
6. portofoliul de proiecte elogibile pentru a fi finantate prin Programul ISPA ;
7. proiecte prioritare.
Documentele de referinta care stau la baza Strategiei ISPA sunt Planul National de Adoptare a Acquis-ului Comunitar, Planul National de Dezvoltare si Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului.
Pentru proiectele selectate de Strategia ISPA Mediu, ca fiind prioritare, pe baza planificarii anuale ISPA, beneficiarii intocmesc Aplicatiile ISPA (cererile de finantare a proiectelor ISPA) in conformitate cu cerintele UE.
Sa identifica mecanismele cele mai adecvate pentru garantarea cofinantarii proiectului ISPA si se demonstreaza asigurarea cofinantarii
Care este procedura de evaluare a cererilor de finantare?
La nivel national:
La nivel European:
Aplicatiile ISPA transmise la Comisia Europeana sunt analizate de comisiile de evaluare ale Directoarelor Generale – Politici Regionale, Mediu si Extindere.
De trei ori pe an se reuneste Comitetul de Management ISPA al Comisiei Europene, format din membrii ai Directoarelor Generale sus mentionate, care prezinta evaluarea finala a Aplicatiilor ISPA transmise la Comisia Europeana si discuta aprobarea finantarii pentru fiecare proiect in parte. In luna noiembrie are loc reuniunea Comitetului de Management ISPA pentru discutarea si aprobarea finantarii Aplicatiilor ISPA de rezerva in cazul in care in Comitetele anterioare au fost refuzate pentru finantare diverse alte Aplicatii ISPA.
Criterii de evaluare
Cererile de finantare (Aplicatiile ISPA) sunt intocmite de beneficiari sub indrumarea, evaluarea tehnico-financiara si aprobarea Unitatii de Coordonare ISPA Mediu.Aplicatiile finalizate sunt transmise la Comisia Europeana pentru evaluare de catre comisiile multi-disciplinare care discuta si aproba finantarea proiectelor ISPA.
Criteriile de evaluare:
Care este documentatia necesara?
Cererea de finantare ISPA (Aplicatia ISPA) are la baza un formular tip al Comisiei Europene ce poate fi obtinut de la Unitatea de Coordonare ISPA Mediu.
Aplicatia ISPA Mediu contine:
Aplicatia ISPA se intocmeste in minim 13 exemplare din care:
PROGRAMUL CADRU 7 (PC 7)
Programul Cadru 7 este conceput pentru a conduce realizarile programelor precedente catre crearea Ariei Europene de Cercetare si utilizarea acesteia pentru dezvoltarea in Europa a unei economii si societatii a cunoasterii.
Programul Cadru 7 (PC 7) va fi organizat in patru programe specifice, corespunzator celor patru obiective principale Europene. Scopul acestor patru programe specifice consta in crearea polilor de excelenta la scara Europeana.
-Cooperarea sprijinul va fi oferit pentru un sir intreg de activitati realizate prin cooperare internationala, din proiecte colaborative si retele de coordonare a programelor de cercetare. Cooperarea internationala dintre UE si terte tari reprezinta partea integrala a acestei actiuni;
-Idei se va crea Consiliul European al Cercetarii cu scopul sa sprijine persoanele cheie din cercetare 'Cercetarea de granita' (Frontier Research) de asemenea va sprijinii echipele individuale la nivel European, in toate domeniile stiintifice si tehnologice, incluzand inginerie, stiinte socio-umane si umanitare;
-Oamenii sunt activitati care sprijina pregatirea si dezvoltarea carierei cercetatorilor (in PC 6 fiind actiunile 'Marie Curie'. In PC 7 acestea vor fi disponibile prin mai multe instrumente atat institutionale cat si individuale;
-Capacitati se va ocupa cu aspectele cheie ale cercetarii Europene si a capacitatilor de inovare care vor fi sprijinite prin: infrastructurile de cercetare, cercetare in beneficiul IMM-urilor, clustere regionale de cercetare, deblocarea potentialului de cercetare in 'regiunile convergente' ale UE, respective activitatile orizontale ale cooperarii internationale.
Cele mai importante obiective ale Programului Cadru 7 sunt urmatoarele: -cooperarea internationala la nivel de UE;
T cresterea dinamismului, creativitatii si excelentei in cercetarea
Europeana atat cantitativ cat si calitativ;
T utilizarea optima a capacitatilor de cercetare si inovare din
Europa;
T se vor promova patru tipuri de programe cum ar fi: cooperarea internationala pe tematici bine definite 'Cooperare', cercetarea individuala bazata pe initiativa comunitatii de cercetare 'Idei', sprijin pentru cercetarea individuala 'Oamenii' si sprijina capacitatile de cercetare prin Programul 'Capacitati'.
In cadrul Programului 'Cooperare' se va realiza cooperarea internationala la nivelul Uniunii Europene. Numarul domeniilor tematice corespunzatoare domeniilor cheie al progresului de cunoastere si tehnologie. De asemenea vor fi finantate prin acest Program aspectele sociale, economice, de mediu si industriale.
Activitatile Programului 'Idei' vor fi implementate de catre Consiliul European al Cercetarii ('ERC') care se va bucura de un grad ridicat de autonomie.
Programul 'Oamenii' se refera la stimularea cercetatorilor ca cercetatorii Europeni sa fie incurajati sa stea in Europa, cercetatorii din toata lumea sa fie atrasi catre Europa si Europa poate fi cat mai atractiva pentru cei mai buni cercetatori.
Programul 'Capacitati' se refera la utilizarea optima si dezvoltarea infrastructurii de cercetare prin cresterea capacitatii de innovare a IMM-lor; imbunatatirea si dezvoltarea clusterelor regionale; va sprijinii activitati de politica Europeana, actiuni si masuri in sprijinul cooperarii internationale.
Centrul de Cercetare Comun (CCC) in engleza JRC poate contribui la realizarea obiectivelor prezentate mai sus si realizarea lor prin actiuni directe si va asigura si sprijinii implementarea politicilor UE. Misiunea JRC-lui este de a sprijinii activitati stintifice si tehnice de inalta calitate cum ar conceptia, dezvoltarea, implementarea si monitorizarea politicilor UE. JRC-ul functioneaza in serviciul Comisiei Europene. Este considerat centrul de referinta la nivel stiintific si tehnologic la nivelul Uniunii Europene. Serveste interesul tarilor membre fiind independent de interesele speciale atat din punct de vedere privat sau national. Instituuele JRC sunt urmatoarele:Institutul pentru Materialele de Referinta si Masuratori(IRMM), Institutul pentru Energie(IE), Institutul pentru Elemente Transuraniene(ITU), Institutul pentru Protectia si Securitatea Cetatenilor(IPSC), Institutul pentru Sanatatea si Protectia Consumatorului (IHCP), Institutul de Cercetari pentru Prospectiuni Tehnologice (IPTS), Institutul pentru Dezvoltare Durabila si Mediu (IES).
Program Cadru 7 complementeaza activitatile in Statele Membre. Implementarea obiectivelor Lisabona se bazeaza pe fondurile structurale, agricultura, educatie, training, competivitate si inovare, industrie, servicii si mediu.
In PC 7 vor fi sprijinite activitatile complementare de competivitate si inovare.
In primul rand se va realiza un sistem eficient si efectiv ce va contribui la realizarea strategiei Lisabona. Se va tine cont pe termen mediu de utilizarea noilor instrumente din PC 6 si se va tine cont de aspectele de evaluare si monitorizare ceea ce va permite obiectivelor politice ale UE de a se realiza intr-un mod cat mai eficient si flexibil. Obiectivele actiunilor mentionate mai inainte trebuie sa fie in concordanta cu Articol 163 din Tratat. Se va tine cont de aspectele de mediu si monitorizare.
Comunitatea poate adopta masuri in concordanta cu principiul subsidiaritatii stabilite in Articolul 5 al Tratatului si in concordanta cu principiul proportionalitatii.
Programul Cadru 7 poate conduce la o crestere a implicarii Statelor Membre luind in considerare Articolele 168, 169 si 171 ale Tratatului. Comunitatea a concluzionat un numar international de contracte in domeniul cercetarii si a depus eforturi in intarirea cooperarii internationale in cercetare.
Programul Cadru 7 poate contribui la cresterea dezvoltarii durabile si a protectiei mediului.Activitatile de cercetare pot fi sprijinite prin Programul cadru si pot respecta principiile etice fundamentale inclusive cele reflectate in Charta Drepturilor Fundamentale ale UE. Opiniile grupului European asupra Eticii in Stiinta si a noilor Tehnologii vor fi luate in considerare.
In PC 7 se va incuraja participarea femeilor in stiinta si cercetare prin calul Women&Science din Tematica Stiinta si Societatea. Call care a existat atat in PC 5 cat si in PC 6.
Ghidul Financiar al PC 7 stabileste cadrul financiar pentru intreaga perioada a programului (2007-2013) care reprezinta principalul punct de referinta pentru autoritatea bugetara, din punctul de vedere al Contractului Interinstitutional dintre Parlamentul European, Consiliul si Comisia pe disciplina bugetara. Masurile care vor fi luate in considerare pentru a prevenii iregularitatile si frauda. Se va tine cont de Regulamentele Consiliului (EC, Euratom) Nr: 2988/95 din 18 Decembrie 1995 cu privire la interesele financiare ale Comisiei Europene (EURATOM-EU) Nr:2185/96 din 11 noiembrie1996 cu privire la verificarile pe loc si inspectiile realizate de Comisie cu scopul de a proteja interesele financiare a Comunitatii Europene contra fraudei a celorlalte iregularitati si Regulamentele (EU) Nr: 1073/1999 a parlamentului European si a Consiliului cu privire la cercetarile conduse de Biroul Anti- Frauda (OLAF).
Foarte important pentru PC 7(2007-2013) sa fie asigurat un management financiar corespunzator si implementarea in modul cel mai efectiv precum si o utilizare corespunzatoare a resurselor financiare disponibile conform Regulamentului Consiliului (EC, EURATOM) Nr: 1605/2002 din 25 iunie 2002 . Descrierea Programului Cadru
Programul Cadru pentru activitatile comunitare in domeniul cercetarii si dezvoltarii tehnologice incluzand activitati demonstrative la cel de-al saptelea Program Cadru si de aici stabilirea unei perioade de la 1 ianuarie 2007 la 31 decembrie 2013.
5.2.1 Obiective si activitati
Programul Cooperare : va sprijinii un sir foarte mare de actiuni de cercetare in cooperarea internationala cum ar fi in tematicile urmatoare:
(a) Sanatate;
(b) Alimentatie, Agricultura si Biotehnologie;
(c) Informatia si Tehnologia Comunicarii;
(d) Nanostiinte, Nanotehnologii, Materiale si noi Produse Tehnologice;
(e) Energie;
(f) Mediu (incluzand Modificarea Climatica);
(g) Transport incluzand Aeronautica;
(h) Stiinte socio-economice si Umanitare;
(i) Securitate si Spatiu.
Programul IDEI : sprijina cercetatorii de cariera, senior researchers din toate domeniile tematice.
Programul OAMENI : are rolul de a intari din punct de vedere cantitativ si calitativ potentialul uman in cercetarea si tehnologie din Europa.
Programul CAPACITATI: sprijina aspectele cheie ale cercetarii Europene si capacitatile inovative cum ar fi infrastructura de cercetare, cercetarea regionala prin clustere, dezvoltrea unui potential de cercetare in convergenta cu Comunitatea si cu regiunile cele mai indepartate, cercetare in beneficiul IMM-lor; tematica 'Stiinta si Societate' activitati orizontale ale cooperarii internationale. Program Cadru 7 va sprijinii actiunile directe ne-nucleare stiintifice si tehnice realizate prin Cntrul Comun de Cercetare (CCC). Programul Cadru 7 va fi implementat prin programele specifice care vor stabili obiective precise si aspecte detaliate ale implementarii.
In figura de mai jos este reprezentata o analiza comparativa a fondurilor repartizate pe PC 6 si PC 7:
|
Schema fondurilor comparative dintre PC 6 si PC 7
11 13 |
|
Fig.5.1. Analiza comparativa a fondurilor pentru PC 6 si PC 7.
Din figura 5.1 se constata o triplare a fondurilor pentru PC 7 fata de PC 6. In figura 5.1 pe orizontala sunt trecute ariile tematice. Si in PC 7 se mentin fonduri ridicate in tehnologia informatiei, biotehnologie, stiintele vietii, nanomateriale si nanotehnologii si pentru mobilitati vezi Programul Oamenii (in PC 6 Actiuni Marie Curie).
Scopul acestor patru programe specifice consta in crearea polilor de excelenta Europene.
Programul Cooperare va fi organizat in sub-programe fiecare din el va fi operational autonom pe cat posibil sa reprezinte coerenta si consistenta.
Cele noua tematici existente in Programul Cooperare sunt: 1. sanatate; 2. alimentatie, agricultura si biotehnologie; 3. informatia si tehnologia comunicarii; 4. nanostiinte, nanotehnologii, materiale si noi produse tehnologice; 5. energie; 6. mediu (incluzand Modificarea Climatica); 7. transport (incluzand aeronautica); 8. stiinte socio-economice si umanitare; 9. securitate si spatiu.
Programul Cadru 7 se bazeaza pe decizia Parlamentului European si a Consiliului European cu privire la programul cadru 7 a Comunitatii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si activitati demonstrative (2007 la 2013). Comunitatea are ca obiectiv intarirea stiintifica si tehnologica a industriei Comunitare si sa asigure un nivel ridicat de competivitate. Comunitatea Europeana va promova toate activitatile de cercetare cu scopul de a incuraja implicarea IMM-lor, centrelor de cercetare, a universitatilor in activitatile de cercetare si dezvoltare tehnologica. Rolul primordial al cercetarii consta in asigurarea competivitatii si cresterii economice prin Consiliul Europei de la Lisabona care scoate in evidenta cunoasterea si inovarea ca scop principal al progresului economic, incluzand cresterea fortei de munca ocupate din Europa. In conformitate cu strategia Lisabona Consiliul European din Barcelona a stabilit cresterea alocarii cheltuielilor din cercetare 3% din PIB, 2/3 din acestea fiind din investitii private. Parlamentul European a scos in evidenta rolul cunoasterii pentru dezvoltarea economica. Comunitatea Europeana stabileste obiectivele stiintifice si tehnologice de a fi realizate din Programul Cadru in perioada 2007-2013.
Activitatile care fac parte din Programul Cadru va sprijinii dezvoltarea coerenta a politicilor, complementarea activitatilor de coordonare sub programele de Cooperare si contribuind politicilor Comunitare si initiativele cu scopul de a imbunatati coerenta si impactul asupra politicilor Statelor Membre.
Infrastructuri de cercetare;
Cercetare in beneficiul IMM-lor;
Regiunile cunoasterii;
Potentialul de cercetare;
Stiinta in societate;
Activitatile de cooperare internationla.
In schema 1 sunt prezentate aspectele legate de infrastructura din PC 7 si felul cum este prezentata aceasta problematica atat de diferentiat de la PC 5 la PC 7. Un aspect nou la PC 7 se vor permite finantari pe activitati de mentenanta, servicii pentru aparatura cumparata in PC 6.
Schema 1
Infrastructura de cercetare
PC 5
PC6
PC7
Aces la infrastructurile de
1 .Aces la infrastructurile de
1. Aces la infrastructurile de
cercetare:
cercetare:
cercetare:
-facilitati
-facilitati
-sprijin in realizarea infrastructurilor
-colectari
-colectii
existente
-banci de date
-banci de date
-sprijin in realizarea noilor
-lucrari speciale
-locatii speciale
infrastructuri de cercetare
-biblioteci
-biblioteci
2. Valoare adaugata a l sprijinului
-retele de calculatoare
-retele de calculatoare
financiar UE
-retele al centrelor de
-retele ale centrelor de competenta
3.Capacitate de a utilize servicii
competenta
2.Initiative ale Infrastructurilor
utilizatorilordelacomunitatea
Integrate
stiintifica (academic si industrial) la
3.Dezvoltarea Retelelor de
nivel European
Comunicare
4.Relevanta la nivel internatonal
4.Cercetari de proiectare
5. Fezabilitate tehnologica
5.Realizarea noilor infrastructuri
6. Posibilitati de parteneriat European
si comitetul imputernicitilor de sprijin
7. Constructie si operare a costurilor
evaluate.
Principiile procedurii de evaluare a proiectelor variaza in functie de programul specific PC7 la care se refera, fiind stabilite in cadrul acestuia.
Programul de lucru va specifica criteriile pe baza carora vor fi evaluate si selectate proiectele. Criteriile se vor referi la excelenta, impact si implementare, la care pot fi adaugate criterii aditionale specifice programului si tematicii;in programul de lucru pot fi specificate de asemenea ponderi si limite minime de punctaj.
In mod particular pentru programul „Oameni', criteriile de evaluare se vor referi la aspecte calitative privind ofertantii (cercetatori/organizatii) si potentialul lor pentru progres si/sau implementarea proiectelor, calitatea activitatilor de training si/sau transfer tehnologic propuse, valoarea adaugata si efectul de structurare al activitatilor propuse.
In general, criteriile de evaluare continua criteriile folosite in PC6. Criteriile orizontale din PC6 sunt incorporate in PC7 in contractul de grant, datorita experientei castigate in PC6 privind dificultatea de aplicare proprie a lor in procesul de evaluare.
Depunerea proiectelor
Se va utiliza in totalitate sistemul electronic de depunere si formulare de pre-inregistrare folosind date existente. Datele de inregistrare vor alimenta o baza de date comuna tuturor programelor ca si nevoile CE privind negocierea contractelor.
Se preconizeaza utilizare acelorasi doua tipuri de depunere: Depunerea intr-o singura etapa
Depunerea in doua etape, care se va folosi pentru instrumente mari si domenii cu multi depunatori. Etapa 1 este scurta si simpla, evaluata in ceea ce priveste calitatea ideii si a scopului propunerii.
6.6.3. Expertii evaluatori
Identificarea expertilor evaluatori se realizeaza prin cautare in baza de date de experti PC6 a CE. Expertii sunt selectati pe baza experientei lor in domeniu.
Criterii de evaluare
CE pregateste trei blocuri de criterii, privind: => calitatea => impactul si
=> implementarea propunerii.
Datorita problemelor legate de intelegere si interpretare, criteriul actual privind 'relevanta' propunerii va fi fie inclus ca subcriteriu, fie reformulat.
Criteriile 'orizontale' (gen, sinergii cu educatia, etc.) vor fi in majoritatea cazurilor luate in considerare in cadrul negocierilor contractuale sau prin alte mijloace (studii, etc.).
In ceea ce priveste managementul, ideea este de a dirija informatiile necesare in propuneri pentru management spre a reduce cantitatea de detalii care nu sunt necesare. Aplicantul poate fi totusi solicitat sa ofere informatii despre resursele ce vor fi folosite, efortul de personal si efortul financiar.
Evaluarea capacitatii operationale a consortiului poate fi facuta de catre evaluatorii externi in timpul etapei de evacuare, ceea ce ar indeparta acest lucru din faza de negociere si ar reduce posibilitatea tratarii diferentiate a depunatorilor de propuneri de catre diversele servicii ale Comisiei.
Procesul de evaluare
Se prevede utilizarea mai mult sau mai putin a unui sistem identic celui actual, fara modificari importante.
Va creste pondera evaluarii la distanta, fara insa a mai avea loc sedinte de consens la distanta, fiind preferate intalnirile de consens fata in fata.
Vor fi continuate audierile, daca se considera oportun.
Se va imbunatati sistemul de feedback pentru aplicanti.
6.6.6. Procesul de selectare a propunerilor
CE isi rezerva dreptul optiunii pentru selectia 'strategica', in vederea evitarii dublei finantari si in scopul indeplinirii programului de lucru.
In concluzie:
1. in PC 7 nu va mai exista instrumentul STREP;
2.
ca instrumente vor fi
Colective Research (Cercetari Colective) care va
inlocui instrumentul IP;
3. un instrument care se va mentine va fi NoE-Network of Excellence (NoE)s
4.
de asemenea se vor mentine
ca instrumente CA si SSA respectiv Actiuni
Suport de Coordonare si Actiuni Specifice Suport
5.
la PC 7 apare o noua
organizare si o noua viziune in loc de ERA
(European Research Area) din PC 6 in PC 7 vom avea Platforme
Tehnologice si Initiative Tehnologice de Legatura in engleza Joint
Technology Initiatives (JTIs). Acest instrument va avea o implicare
industriala si va avea un impact
industrial;
6.
Apar noutati
la modul de privire a aspectelor legate de infrastructura
respective se vor putea finnanta in cadrul PC 7
servicii de reparatii,
mentenanta, etc.
7.
Ca Modele de Cost va fi
un singur Model de Cost ceea ce va insemna o
noutate pentru PC 7;
8.
Si in PC 7
problemele legate de IMM-uri si Cooperare Internationla se
mentin si vor fi finantate prin
apeluri specifice;
9.
Centrul Comun de
Cercetare se va mentine si in PC 7 avand acelasi rol,
numai ca activitatile finantate respectiv tematicile
vor fi diferite;
10.
La PC 6 aveam Articol
169 si Articol 171 acum la PC 7 vor fi mai multe
Articole respectiv Articol 163. 169, 171, 173 prin care se va finanta
cercetarea nationala, problematica nationala de
cercetare (vezi gripa
aviara, inundatii);
11.
Ministerele Nationale
respective Agentiile Nationale vor fi finanttae prin
schemele ERA-NETs si va conduce la
amplificarea activitatilor din Articol
169;
12.O noutate in PC 7 vom avea actiuni PEOPLES (OAMENII) in EURATOM care vor finanta activitatile de mobilitati ale cercetatorilor.
Planul National de Dezvoltare (PNDI 2007-2013)
Planul National de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala (Cohesion Policy), menit sa ofere o conceptie coerenta si stabila privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusa in prioritati de dezvoltare, programe, proiecte, in concordanta cu principiul programarii fondurilor structurale. In contextul aderarii Romaniei la UE in anul 2007, PND are rolul major de a alinia politica nationala de dezvoltare la prioritatile comunitare de dezvoltare, prin promovarea masurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economica durabila la nivel european.
PND 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
In acceptiunea politicii de coeziune, PND reprezinta un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare, orientat in principal asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune. In acest context, se impune sublinierea caracterului specific al PND 2007-2013, care nu substituie o Strategie Nationala de Dezvoltare Economica, ci reprezinta una dintre componentele majore ale acesteia. PND 2007-2013 fundamenteaza, intre altele, prioritatile si obiectivele strategice de dezvoltare ce vor fi negociate cu Comisia Europeana in vederea finantarii din Fondurile Structurale si de Coeziune in perioada 2007-2013.
PND reprezinta documentul pe baza caruia vor fi elaborate Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR)1, reprezentand strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si Programele Operationale prin care se vor implementa aceste fonduri. In acest sens, redactarea PND s-a desfasurat in paralel cu cea a Programelor Operationale pentru implementarea Fondurilor Structurale si de Coeziune, asigurandu-se astfel coerenta intre aceste documente.
Elaborarea PND 2007-2013 s-a realizat conform prevederilor HG nr. 1115/2004 privind elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare, care stabileste principiile metodologice, cadrul de lucru inter–institutional si mecanismele de consultare parteneriala.
Din punct de vedere al continutului, PND 2007-2013 cuprinde urmatoarele sectiuni principale:
I. Analiza situatiei curente
II. Analiza SWOT
III. Strategia de dezvoltare
IV. Programarea financiara
V. Implementarea
VI. Parteneriatul
[1] In afara acestora, dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, numarul de regiuni va creste cu 14 (Romania – 8, Bulgaria – 6), iar populatia cu aproximativ 30 milioane locuitori (Romania – circa 22 milioane, Bulgaria – circa 8 milioane).
[2] Conform unui comunicat de presa din luna mai 2006 al Eurostat, institutia responsabila cu analizele statistice la nivelul Uniunii Europene, la nivelul anului 2003 una din sapte regiuni a avut un PIB/locuitor mai mare de 125% din media Uniunii Europene, iar una din patru regiuni a avut un PIB/locuitor mai mic de 75% din media Uniunii Europene.
Cele mai bogate regiuni in 2003 au fost: Inner London (Marea Britanie) – PIB/locuitor 278%; Bruxelles – PIB/locuitor 238% si Luxemburg - PIB/locuitor 234%.
Cele mai sarace regiuni in 2003 au fost regiunile din Polonia, cu PIB/locuitor variind intre 33% si 36%. Este vorba despre: Lubelskie (33%), Podkarpackie (33%), Podlaskie (36%).
In Romania, la nivelul anului 2002, cea mai saraca regiune – Regiunea N-E – avea un PIB/locuitor de 20,5% din media Uniunii Europene.
Dupa integrarea celor 10 noi state membre in anul 2004, populatia care traieste in regiuni cu PIB/locuitor sub 75% din media Uniunii Europene a crescut de la 73 la 123 milioane.
[3] Obiectivele Uniunii Europene sunt prevazute in mai multe tratate si documente politice, dintre care amintim:
Art. 2 al Tratatului de la Maastricht (1993) prevede ca Uniunea Europeana trebuie 'sa promoveze progresul economic si social si un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca prin:
Crearea unui spatiu fara frontiere interne;
Consolidarea coeziunii economice si sociale;
Instituirea unei uniunii economice si monetare'
Art. 158 al Tratatului instituind Comunitatea Europeana (1957) se refera la 'reducerea diferentelor in nivelul de dezvoltare al diferitelor regiuni si ramanerea in urma a celor mai putin favorizate regiuni sau insule, inclusiv zonele rurale' iar Art. 159 al aceluiasi tratat cere ca aceasta actiune sa fie sprijinita din Fondurile Structurale, investitiile Bancii Europene de Investitii si alte instrumente financiare;
Strategia de la Lisabona (2000) are drept obiectiv ca 'Uniunea Europeana sa devina,pana in 2010, cea mai dinamica si competitiva economie si societate bazata pe cunoastere'.
Referitor la rata de ocupare, Strategia Lisabona, are drept tinte atingerea urmatoarelor rate de ocupare:
in 2005, 67%;
in 2010, 70% rata generala de ocupare;
in 2010, 60% rata de ocupare in randul femeilor;
in 2010, 50% rata de ocupare in randul persoanelor in varsta de 55-64 ani.
Liniile economice directoare ale Uniunii Europene (Broad Economic Policy Guidelines) acopera politicile macroeconomice si structurale. Liniile economice directoare recomanda ca actiunea sa se concentreze pe 4 domenii:
mentinerea stabilitatii macroeconomice;
crearea de noi locuri de munca si reducerea somajului;
asigurarea conditiilor pentru cresterea productivitatii;
promovarea dezvoltarii durabile/sustenabile.
[4] Pentru perioada 2007-2013, bugetul destinat fondurilor structurale si de coeziune este de 308,041 mld si reprezinta aproximativ 35,6% din bugetul Uniunii Europene (864,4 mld. Euro).