|
|
|
Elementele asigurarilor de bunuri si persoane. Contractul de asigurare.
Elementele asigurarii sunt:
asiguratorul;
asiguratul;
contractantul asigurarii;
beneficiarul asigurarii;
contractul de asigurare;
riscul asigurat;
obiectul asigurat;
suma asigurata;
prima de asigurare;
durata asigurarii;
paguba sau dauna;
despagubirea de asigurare.
Asiguratorul este persoana juridica, societate de asigurari, care in schimbul primei de asigurare incasate de la asigurati isi asuma obligatia sa plateasca acestora (beneficiarilor asigurarii) despagubirea ce li se cuvine pentru cazul de distrugere sau avarie a bunurilor asigurate ca urmare a calamitatilor naturii sau accidentelor , sa plateasca suma asigurata la survenirea unui eveniment in viata persoanelor asigurate (beneficiarilor) sau sa plateasca despagubirea pentru prejudiciul produs de asigurat unei terte persoane.
Asiguratul este persoana fizica sau juridica care, in schimbul primei de asigurare platita asiguratorului, isi asigura bunurile impotriva unor calamitati ale naturii sau accidente, ori persoana fizica ce se asigura impotriva unor evenimente ce pot aparea in viata sa, precum si persoana fizica sau juridica ce se asigura pentru prejudiciul pe care il poate aduce unor terte persoane de a carui producere raspunde potrivit legii.
Contractantul asigurarii este persoana fizica sau juridica ce poate incheia o asigurare, fara insa ca aceasta sa aiba calitatea de asigurat.
Astfel, de exemplu, un agent economic poate incheia o asigurare de accidente pentru personalul ei angajat care este transportat la si de la locul de munca folosind autovehiculele apartinand acestuia. In acest caz, calitatea de asigurati o au lucratorii pentru care a fost incheiata asigurarea, iar agentul economic este contractantul asigurarii.
Beneficiarul asigurarii este , de regula, insusi asiguratul. Exista categegorii de asigurari (de exemplu, de persoane si de transport) in care calitatea de beneficiar o pot avea si alte persoane, specificate nominal in contractul de asigurare.
Spre exemplu, beneficiar poate fi o terta persoana careia - in virtutea contractului sau a legii - asiguratorul urmeaza sa plateasca indemnizatia de asigurare la realizarea evenimentului prevazut in contract (caz asigurat).
Prin obiectul asigurarii se intelege ceea ce s-a asigurat : anumite bunuri, despagubirile datorate de asigurat ca urmare a raspunderii civile fata de o terta persoana (patrimoniul din care ar urma sa plateasca) sau un atribut al persoanei (viata, capacitatea de munca etc.), adica valorile patrimoniale sau nepatrimoniale expuse pericolului.
Astfel, in asigurarile de bunuri asiguratorul garanteaza asiguratului plata unor despagubiri, in cazul in care anumite calamitati sau accidente ar produce pagube bunului respectiv; in asigurarile de persoane se garanteaza plata unor sume dinainte stabilite, in cazul in care in viata asiguratului ar interveni un anumit eveniment (supravietuire, invaliditate, deces etc.) iar in asigurarile de raspundere civila asiguratorul preia asupra sa obligatiile de despagubire pe care asiguratul le-ar putea avea fata de o terta persoana, ca urmare a faptului ca i-a pricinuit acestuia un prejudiciu.
Riscul constituie elementul esential si caracteristic al contractului de asigurare.
Riscul asigurat este fenomenul sau evenimentul la producerea caruia societatea de asigurari este obligata prin lege sau contract sa achite asiguratului sau beneficiarului asigurarii despagubirea de asigurare la bunuri sau suma asigurata in cazul oersoanelor.
Notiunea de risc asigurat are, de regula, mai multe sensuri. Astfel, riscul asigurat este folosit in sensul de probabilitate a producerii fenomenului (evenimentului) impotriva caruia se incheie asigurarea.
Cu cat acest fenomen are frecventa mai mare, cu atat este mai mare pericolul de producere a pagubei si apare mai necesara asigurarea.
Suma asigurata este partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii fenomenului (evenimentului) pentru care s-a incheiat asigurarea.
Suma asigurata reprezinta limita maxima a raspunderii asiguratorului si constituie unul din elementele care stau la baza calcularii primei de asigurare. In cazul asigurarilor de bunuri, suma asigurata nu poate depasi valoarea reala a bunului la data asigurarii(valoarea de asigurare).
In cazul asigurarii de raspundere civila, intrucat nu exista o valoare de asigurare, suma asigurata se stabileste prin conventie, iar in cazul asigurarii obligatorii, prin hotarare a Guvernului.
In cazul asigurarilor de persoane, suma asigurata nu este limitata, fiind vorba de viata si sanatatea omului nu se poate stabili o limita minima sau maxima de valoare.
Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul este obligat, in baza contractului sau a legii, sa o plateasca asiguratorului, in schimbul garantiei pe care acesta i-o acorda si se foloseste pentru constituirea fondului de asigurare, a fondurilor de rezerva, pentru finantarea actiunilor de prevenire si combatere a unor evenimente producatoare de pagube si pentru acoperirea cheltuielilor legate de administrarea asigurarilor.
Prima de asigurare este, asadar, pretul platit de asigurat pentru ca asiguratorul sa preia asupra sa riscul.
Paguba sau dauna reprezinta pierderea, exprimata valoric, intervenita la bunul asigurat, ca urmare a producerii riscului asigurat.
Dauna (paguba) de asigurare se numeste prejudiciul suferit de asigurat in urma realizarii cazului asigurat. Se au in vedere numai prejudiciile efective suferite de asigurat, nu si beneficiul nerealizat.
In cazul asigurarii de raspundere civila, beneficiul nerealizat de terta persoana pagubita reprezinta pentru asigurat o paguba efectiva, deoarece se include in despagubirile datorate (reparare integrala). Notiunea de dauna este aplicabila numai la asigurarile contra pagubelor (asigurari de daune).
Despagubirea de asigurare reprezinta suma de bani pe care asiguratorul o plateste asiguratului pentru refacerea bunului distrus de un risc asigurat sau pentru compensarea unui prejudiciu la asigurarea de raspundere civila.
Cuantumul despagubirii de asigurare depinde de marimea pagubei si nu poate depasi sums asigurata.
Contractul de asigurare
Incheierea contractului. Drepturi si obligatii
Prin contractul de asigurare, contractantul asigurarii sau asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea riscului asigurat, sa plateasca asiguratului, beneficiarului asigurarii sau tertului pagubit despagubirea ori suma asigurata, denumita indemnizatie, rezultata din contractul de asigurare incheiat in conditiile legii, in limitele si la termenele convenite.
Contractul de asigurare se incheie in forma scrisa. El nu poate fi probat cu martori, chiar daca exista un inceput de dovada scrisa.
In contractul de asigurare se specifica cel putin detaliile de identificare a partilor contractante si numele beneficiarului asigurarii, daca acesta nu este parte la contract.
Contractul de asigurare cuprinde:
a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul partilor contractante;
b) obiectul asigurarii: bunuri, persoane, raspundere civila, credite si garantii, asigurari de pierderi financiare, alte asigurari;
c) riscurile ce se asigura;
d) momentul inceperii si cel al incetarii raspunderii asiguratorului;
e) primele de asigurare;
f) sumele asigurate.
Alte elemente pe care trebuie sa le cuprinda contractul de asigurare se stabilesc prin norme adoptate in baza legii de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Incheierea contractului de asigurare se probeaza cu polita de asigurare sau cu certificatul de asigurare emis si semnat de asigurator ori cu nota de acoperire emisa si semnata de brokerul de asigurare.
Documentul de asigurare poate fi, dupa caz, nominal, la ordin sau la purtator.
Daca imprejurarile esentiale privind riscul se modifica in cursul executarii contractului, asiguratul este obligat sa comunice in scris asiguratorului schimbarea.
