SERVICIILE CA BUNURI DE CONSUM: SERVICIILE PENTRU POPULATIE

CONTINUT

1. Aspecte generale privind serviciile pentru populatie

2. Evolutii statistice ale serviciilor pentru populatie

REZUMAT: Daca cu ceva timp in urma, rezultatele activitatilor proprii fiecarei persoane acopereau o mare parte din nevoile populatiei, odata cu dezvoltarea economica, numarul serviciilor prestate contra cost de diversi prestatori specializati a crescut, iar serviciile prestate cu titlu gratuit sau in schimbul altor servicii nu sunt deloc de neglijat.

OBIECTIVE: Tema aduce in atentia studentilor aspecte legate de serviciile pentru populatie, precum cele de sanatate, invatamant, serviciile prestate gratuit populatiei, etc.

1. aspecte generale privind serviciile pentru populatie

Dupa cum spun specialistii[1], nevoile materiale si spirituale ale populatiei pot fi satisfacute doar printr-un consum de bunuri materiale si servicii. Utilitatea bunurilor materiale este intregita de posibilitatea pe care le-o dau serviciile de a deveni consumabile.

O definitie explicita a serviciilor pentru populatie semnaleaza ca: "serviciile pentru populatie vizeaza satisfacerea unor cerinte de regula repetabile ale populatiei, constand in acoperirea unor necesitati general umane (biologice sau altele) ori aparute in urma convietuirii. Efectele lor se prezinta ca prestatii sau ca un complex de bunuri si prestatii ce diversifica oferta globala, avand un rol insemnat in caracterizarea nivelului de trai al unei societati, prin structura, volum si calitate"[2].

Serviciile pentru populatie cunosc o taxonomie vasta, drept pentru care apare necesitatea structurarii acestora, definirii unor categorii omegene, cu un comportament similar[3]. Astfel dupa cele mai importante criterii, serviciile pentru populatie sunt grupate astfel:

1.     dupa natura relatiilor economice si financiare ce intervin intre prestator si beneficiar, avem:

servicii de piata, platite de populatie;

servicii non-market, sau finantate public

2.     dupa caracteristicile beneficiarului avem:

servicii personale, la care populatia apeleaza in mod direct si care satisfac mai ales trebuintele individuale;

serviciile sociale ce presupun satisfacerea unor nevoi generale de organizare sociala a existentei oamenilor, a societatii in ansamblul ei

3.     din punct de vedere existential, serviciile din sfera consumului sunt:

servicii independente, cele care se afla in relatie de substituire sau de indiferenta fata de consumul de bunuri materiale;

servicii asociate bunurilor, care adauga utilitati noi bunurilor pe care le insotesc, crescandu-le valoarea

4.     dupa continutul activitatii, enumeram:

servicii cu caracter industrial;

servicii cu caracter neindustrial

5.     dupa nivelul de dezvoltare si importanta pentru consumul populatiei, avem:

servicii organizate ca ramuri distincte ale economiei;

servicii organizate ca activitati separate in interiorul unor sectoare

Principalele categorii de servicii pentru populatie[4] se pot grupa astfel:

prestari de servicii pentru populatie cu caracter individual, care cuprind serviciile de prelucrare intermediara si de finisare in vederea realizarii unor produse sau lucrari; servicii privind producerea si conservarea alimentelor, pentru realizarea confectiilor, incaltamintei si alte lucrari pe baza de comanda individuala; serviciile spalatoriilor si curatatoriilor chimice, etc.;

servicii de transport pentru populatie, cuprinzand transportul de calatorii (feroviar, rutier, naval si aerian) si transportul de marfuri pentru populatie;

servicii de piata si telecomunicatii, radioteleviziune si publicitate destinate sa asigure informarea rapida.;

servicii de alimentatie publica;

servicii turistice (cazare, restauratie, agrement, similare sau asimilate);

comertul cu amanuntul;          

servicii comune cu serviciile pentru intreprinderi, precum: serviciile de traduceri, de stenodactilografie, invatamant privat personal, servicii bancare si de asigurari, servicii profesionale si de consultanta;

serviciile de gospodarire comunala si locativa;

servicii de transport si distribuire a energiei electrice si termice;    

servicii de invatamant;

servicii de ocrotire a sanatatii;

servicii de cultura si arta;

servicii de asigurari sociale si asistenta sociala;

alte categorii de servicii pentru populatie.

Cea mai importanta categorie de servicii ca pondere in consumul populatiei este reprezentata de serviciile prestate cu plata populatiei (in Romania 80%)

Functiile specifice activitatilor ce efectueaza servicii cu plata, rezultate din calitatea lor de coparticipat la schimburile pe piata sunt: Functia realizarii valorii serviciilor - marfa efectuata; Functia echilibrarii pe ansamblu si in profil teritorial a balantei de venituri si cheltuieli banesti ale populatiei; Functia de a contribui la diversificarea consumului individual; Functia de promovare a unor produse.

Cele mai importante grupe de servicii prestate cu plata populatiei sunt:

servicii de transport (toate categoriile de transporturi) si serviciile asociate activitatilor de transport;

servicii de posta si telecomunicatii, de radio-televiziune, difuzarea presei, mica publicitate, etc.;

serviciile de transport si distribuire a energiei electrice si termice, a gazelor, de alimentare cu apa si alte servicii aferente;

servicii publice, edilitare si asigurare a cerintelor sanitare (servicii de asigurare a cerintelor sanitare comune in centrele populatiei, servicii publice-edilitare);

servicii de gospodarie comunala si locativa;

servicii de igiena personala si estetica umana;

servicii de ocrotire a sanatatii (serviciile privatizate in domenii), turism, sport, cazare hoteliera, agrement;

servicii comune cu serviciile pentru intreprinderi, nu numai prin natura unitatii prestatoare dar si prin parti importante ale continutului lor (servicii de stenodactilografie, traduceri, invatamant particular, servicii bancare si de asigurari, servicii profesionale si consultanta);

alte servicii (servicii de inchirieri de obiecte, servicii de publicitate, servicii de loterie si pronosticuri, servicii personale diverse, etc.).

2. evolutii statistice ale serviciilor pentru populatie

In general, consumul acestor servicii este puternic influentat de legitatile pietei. Pentru o analiza a acestor servicii, vom prezenta in continuare date referitoare la principalele servicii de piata prestate in principal pentru populatie:

Servicii de piata prestate in principal pentru populatie

Tabel nr. 3

- Miliarde lei preturi curente

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, anul 2006, p. 521

* date previzionate

Referitor la principalele categorii de servicii prestate cu plata pentru populatie, prin analiza datelor din tabelul de mai sus, putem spune ca tendinta acestora este una crescatoare atat per ansamblul lor cat si pentru fiecare categorie de servicii analizata in parte. Acest fapt se datoreaza in principal exprimarii valorii lor in preturi curente care cuprind si inflatia. Pentru o imagine mai precisa prezentam in continuare indicii serviciilor de piata prestate populatiei avand ca referinta anul 1993

Indicii servicii de piata prestate in principal pentru populatie

Tabel nr. 4

1993=100

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, anul 2006, p. 523

* date previzionate

Fata de anul 1993 luat ca etalon, evolutia serviciilor pentru populatie este una crescatoare, diferentiata de la un an la altul. Pe ansamblu se observa in anul 1998 o dinamica mai moderata decat in anul 1997, in anii urmatorii tendinta fiind una crescatoare, cu exceptia anului 2001 considerat un an critic din punct de vedere economic. Analizate separat, cea mai mare dinamica o prezinta activitati fotografice, traduceri, secretariat, multiplicari care in ultimii doi ani au cunoscut o sporire de 1005,8% respectiv 1106,5% fata de anul de referinta, urmat de activitatile de radio si televiziune a caror valoare este cu 533,5% mai mare decat in 1993. Tot pe aceiasi tendinta se inscriu si productia, distributia si proiectia de filme cinematografice si video, dar si activitatile de arta si spectacole, servicii extrem de importante pentru populatia tarii noastre care-i confera o parte din gradul de cultura.

O tendinta relativ constanta, in sensul ca nu prezinta cresteri spectaculoase de la un an la altul, o prezinta serviciile prestate de catre hoteluri si restaurante, baruri, cantine si alte unitati de preparare a hranei. O tendinta descrescatoare este prezenta in cazul serviciilor sportive si alte activitati recreative, precum si in categoria "alte servicii", explicatia fiind tarifele crescuta in cazul primelor si o specializare accentuata a serviciilor inscrise in ultima categorie.

Ponderea serviciilor prestate catre populatie contra cost, in total, in anul 2006 ne arata ca cele mai importante sunt serviciile prestate de catre restaurante cu 18,3%, urmate de cele hoteliere cu 17,7%. Nu la mare distanta se afla serviciile prestate in baruri, cantine si alte unitati de preparare a hranei cu 13,2%, activitatile de radio si televiziune cu 12,9% si serviciile agentiilor de voiaj si asistenta turistica cu 12,7%. La polul opus se afla activitati ale agentiilor de presa, ale bibliotecilor, muzeelor, gradinilor botanice si zoologice cu 0,3%, inchirierea bunurilor personale si gospodaresti cu 0,4% din total si campinguri si alte facilitati pentru cazare de scurta durata cu 0,6%. Pentru o imagine mai clara prezentam schematic situatia serviciilor prestate cu plata populatiei in anul 2006, in figura nr.1.

Datele prezentate putem spune ca nu reflecta in cea mai reala forma evolutia acestui tip de servicii, dat fiind faptul ca foarte multe servicii prestate gratuit populatiei, precum serviciile de sanatate, invatamantul, servicii de ordine publica si altele, sunt astazi prestate si de catre unitati economice private care incaseaza tarife pentru aceste servicii. Cert este faptul ca serviciile din aceasta categorie sunt mult diversificate in ultimul timp si foarte des solicitate de catre consumatori data fiind in principal calitatea mult sporita a acestora comparativ cu altele similare primite gratuit din partea statului.

O alta mare categorie de servicii pentru populatie este reprezentata de serviciile oferite gratuit sau cu inlesniri de plata.

Serviciile oferite gratuit sau cu plata redusa, finantate din fondurile sociale de consum, permit satisfacerea nevoilor de sanatate, instruire si cultura

Cresterea volumului serviciilor pentru populatie, prestate gratuit sau cu anumite facilitati, demonstreaza largirea posibilitatii de a dispune de ele, a accesibilitatii populatiei in masura egala, de a beneficia de mijloacele pe care societatea le aloca acestor scopuri.

Analiza modului in care volumul, structura si calitatea serviciilor raspund acestor scopuri, trebuie sa surprinda, pe langa elemente de calcul specifice conceptului de eficienta economica si aprecieri privind eficienta sociala a acestora, respectiv, rolul serviciilor pentru populatie in asigurarea unui trai decent.

Aceasta categorie de servicii pot fi clasificate[7] in functie de obiectul de activitate si de modul de finantare astfel:

servicii publice comerciale ce au ca obiect activitati cu caracter industrial si comercial si putem expune ca exemple: distributia apei, gazului, energiei electrice, transportul feroviar, exploatarea liniilor de tramvai, etc., domenii in care interventia statului este una majora;

servicii publice administrative care se refera la acele servicii realizate doar de stat precum: serviciul public de legiferare, serviciu public executiv si serviciul public juridic;

servicii publice colective, care vin in intampinarea unor nevoi sociale colective si ne referim aici la aparare, ordine publica si siguranta nationala, protectia mediului, dezvoltare publica si locativa;

servicii publice personalizate care sunt alcatuite din activitatile destinate individului, ce-i confera starea de sanatate, nivelul de pregatire profesionala si cultural - stiintifica a oamenilor, ii creeaza conditiile pentru agrement, loisir si intr-un cuvant pentru afirmarea si indeplinirea personalitatii umane.

Printre cele mai importante servicii prestate pe cheltuiala statului se numara cele social culturale, de invatamant si sanatate.

Este bine cunoscut faptul ca inainte de anul de cumpana 1989, serviciile prestate gratuit sau cu anumite facilitati catre populatie detineau o pondere extrem de mica, circa 10% din totalul consumului de servicii. In actuala perioada, de o deosebita importanta sunt aspectele legate de calitatea unor astfel de servicii si de eficientizarea unor sectoare prestatoare de asemenea servicii.

Invatamantul, capata valente aparte in toate tarile lumii, atunci cand se realizeaza ca acest serviciu oferit de catre stat prin intermediul fondurilor bugetare, are rolul major de formare a cadrelor calificate necesare unei economii in continua dezvoltare si cu cerinte mereu noi.

Preocuparile societatii romanesti pentru dezvoltarea invatamantului au fost pe masura nevoilor tot mai mari ale economiei. Dezvoltarea tuturor ramurilor economice nationale, modernizarea intregii economii au necesitat si necesita o calificare corespunzatoare si competitiva a fortei de munca. Aceasta necesitate a fost accentuata de transferurile masive de forta de munca dintre diferite ramuri ale economiei si in primul rand din agricultura in celelalte sectoare si in special din sectorul primar si secundar in cel tertiar care emite pretentii speciale fortei de munca patrunsa aici. In acelasi timp, cerintele revolutiei stiintifice si tehnice contemporane au determinat organizarea unui sistem de reimprospatare si completare a cunostintelor tuturor lucratorilor din economie, de pregatire permanenta a fortei de munca.

In tarile dezvoltate din punct de vedere economic ponderea cheltuielilor cu invatamantul in PIB, este de 6-8%[8], fiind unul dintre primele activitati care beneficiaza de cheltuieli publice.

Un accent special se pune astazi pe marketingul educational care ajuta la orientarea invatamantului pe baza cerintelor pietei referitoare la forta de munca.

In Romania, populatia ocupata in invatamant este in scadere, in anul 2002 aceasta fiind de 415 mii persoane din care 23 mii persoane in unitatile de invatamant particulare ce capata un rol din ce in ce mai mare in pregatirea fortei de munca. Referitor la ponderea cheltuielilor pentru invatamant in bugetul de stat acesta nu depaseste 4%, procent care este cu mult sub cel necesar pentru o calitate desavarsita in acest domeniu.

O alta categorie de servicii oferite gratuit sau cu inlesnire de plata sunt cele de sanatate care au rolul de a mentine la standarde cat mai inalte starea de sanatate a populatiei cu repercusiuni din cele mai diverse asupra nivelului de viata a populatiei si de ce nu asupra mecanismului economiei. Alaturi de serviciile de sanatate, un rol sporit in asigurarea starii de sanatate o au si serviciile de asistenta sociala prestate printr-un sistem de unitati specializate de supraveghere si educare a copiilor, de intretinere a persoanelor varstnice, al celor cu handicap, etc. si nu in ultimul rand serviciile cu caracter sportiv, de cultura fizica.

Informatii referitoare la evolutia serviciilor pentru populatie prestate cu titlu gratuit sau cu anumite facilitati, pot fi obtinute din datele statistice privind cheltuielile de consum pe categorii de bunuri si servicii in cadrul bugetelor de familie evidentiate pe grupe de venit si socio-profesionale. Aceste date nu cuprind insa si serviciile necomerciale consumate direct de populatie, fapt ce face extrem de dificila analiza acestui tip de servicii.

Serviciile pentru populatie, ca domeniu de activitate important al ansamblului economiei nationale, au de indeplinit un rol insemnat in ridicarea calitatii vietii, tinand seama de contributia lor la satisfacerea necesitatilor tot mai diversificate ale oamenilor muncii, la stimularea cresterii productiei de bunuri de consum materiale si sporirea eficientei economice si sociale.

O influenta deosebita asupra serviciilor pentru populatie au avut: cresterea continua a veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii, intensificarea procesului de urbanizare, corelat cu vastul program al constructiilor de locuinte, cresterea gradului de ocupare a femeii in viata socio-economica s.a.

Dezvoltarea serviciilor pentru populatie este o cerinta de prim ordin in vederea asigurarii conditiilor pentru formarea profesionala, culturala si stiintifica a membrilor societatii, cresterea starii lor de sanatate, folosirea cu o inalta productivitate a timpului de munca, pentru dimensionarea optima si utilizarea corespunzatoare a timpului liber. Amplificarea si diversificarea acestor servicii, impusa de dezvoltarea economica de ansamblu, dau impulsuri noi productiei sociale, prin influenta lor directa asupra reproductiei calitative a principalului factor al cresterii economice - forta de munca - reprezentand totodata un important mijloc de atragere in circuitul economic a unor resurse materiale si umane.

Cresterea productivitatii muncii, a eficientei economice se realizeaza pe de o parte, prin dezvoltarea mijloacelor de productie, perfectionarea sistemului de conducere, deci a conditiilor tehnico-materiale si organizatorice, iar pe de alta parte prin cresterea calitatii factorului uman. Forta de munca reprezinta factorul determinant, hotarator si revolutionar al dezvoltarii. Aceasta presupune cunostinte de specialitate si generale, pricepere, creativitate, spirit de initiativa, stare fizica si morala corespunzatoare. Ori, in formarea si sustinerea acestor insusiri, o sarcina importanta revine serviciilor pentru populatie.

Concentrarea unei mari parti a populatiei in centre urbane, schimbarile intervenite in tipul locuintei si dotarile acesteia, procesul de modernizare a localitatilor, extinderea in mediul rural a unor activitati specifice, precum si a celor caracteristice orasului (alimentarea cu apa curenta, servicii de telefonie, intretinerea si repararea aparatelor electrotehnice si electrice, servicii personale, frizerie, coafura s.a.), modificarile calitative in structura consumului familiilor (determinate de elasticitatea diferita a componentelor acestuia fata de venit) toate acestea impun dezvoltarea si diversificarea sferei serviciilor pentru populatie.

Serviciile pentru populatie au un rol insemnat in asigurarea unei dimensiuni corespunzatoare a timpului liber. Cresterea timpului liber poate fi asigurata doar in conditiile unui inalt nivel cultural si de pregatire profesionala, a unei stari normale de sanatate a populatiei, a unei functionare a unitatilor de desfacere a produselor alimentare si nealimentare, a celor de alimentatie publica, a unitatilor de intretinere si reparatii pentru bunurile de uz casnic, a transportului in comun s.a. Utilizarea rationala a timpului liber - element esential al calitatii vietii - presupune existenta unei oferte de servicii corelata cu cererea solvabila, aceasta din urma, in continua crestere si diversificare (servicii de informare, cultura, arta, sport, turism etc.).

La toate acestea se mai adauga un aspect important si anume, accesul larg al intregii populatii la servicii fara plata sau cu plata redusa, finantate din fondurile sociale de consum (ingrijirea sanatatii, ridicarea gradului de instruire profesionala, diverse servicii culturale, sportive s.a.).

In tara noastra, cresterea volumului serviciilor pentru populatie, prestate cu plata sau din fondurile sociale de consum, raspunde unei dinamici obiective a noilor cerinte privind procesul de reproductie a fortei de munca. Analiza modului in care volumul, structura si calitatea serviciilor raspund acestor imperative trebuie sa cuprinda, pe langa elemente de calcul specifice conceptului de eficienta economica, si aprecieri privind eficienta sociala a acestora, respectiv rolul serviciilor pentru populatie in asigurarea bunastarii materiale si spirituale a intregii populatii, in dezvoltarea multilaterala a personalitatii tuturor membrilor societatii. Avand in vedere importanta sociala a serviciilor pentru populatie, trebuie stabilite nivelurile orientative si normativele privind extinderea retelei unitatilor prestatoare de servicii, tipul acestora si volumul de activitate, astfel incat sa se asigure satisfacerea necesitatilor rationale de consum ale populatiei, in conditiile unei functionari eficiente, pe baza principiilor autofinantarii si autogestiunii economico-financiare.