|
|
|
Coruptia fenomen social si juridic
Omul, fiinta sociala, prin esenta si definitia sa nu traieste izolat, singur, ci intr-o permanenta si neinlaturat convietuire cu semenii sai, de actiune comuna pentru existenta, pentru supravietuirea si evolutia lui, pentru ameliorarea mediului natural si perfectionarea celui social. El este purtatorul personalitatii, iar aceasta se releva ca o insusire pe care tinde s-o dobandeasca, s-o exprime intr-o modalitate cat mai deplina.
La randul ei, societatea isi are asigurata si poate realiza dezvoltarea sa complexa numai prin valorificarea deplina a aptitudinilor membrilor sai, a personalitatii acestora. Societatea este pentru fiecare individ, pentru fiecare membru al sau, cadrul care asigura existenta si dezvoltarea acestuia, prin aceea ca fiecare are un statut al sau in care se insumeaza totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care societatea le acorda sau le pretinde de la fiecare[1].
In cadrul vietii de relatie, a vietii sociale, conduita (actiunea) fiecaruia este apreciata, evaluata de ceilalti membrii ai societatii si considerata "convenabila" ori "neconvenabila", pentru ei sau grupul social construit dupa cum ea se armonizeaza sau vine in conflict cu acestea[2].
Coruptia face indiscutabil parte dintre acele actiuni ale omului care sunt neconvenabile pentru societate, pentru ceilalti membrii ai acesteia.
Ea este un fenomen social fiindca este conditionata in aparitia si existenta ei, de viata de relatie, de viata sociala si de normele de conduita statornicite in cadrul societatii.
Fortele naturale care au trezit si sadit in om imperativul sociabilitatii, au avut darul si puterea de a inspira si determina acestuia spiritul de ordine facandu-l sa inteleaga ca in cadrul grupului social, interesele si actiunile fiecaruia trebuie sa se armonizeze cu acelea ale celorlalti, ca actiunilor neconvenabile trebuie sa le raspunda reactii convenabile, ca existenta comuna, convietuirea oamenilor in societate nu este posibila fara ordonare careia trebuie sa i se conformeze fiecare in parte si toti laolalta[3].
Coruptia este un fenomen social prin conditiile de existenta si totodata unul antisocial prin consecintele sale.
Odata cu incriminarea ei, coruptia a devenit si un fenomen juridic.
Ca urmare a incriminarii sale, coruptia trece limitele faptului exclusiv social devenind si un fapt juridic, generator de consecinte juridice, de raspundere penala.
Coruptia este un fenomen juridic, fapt pentru care ea este si ramane un fenomen social, ea avand loc in societate si producand urmari periculoase, daunatoare pentru aceasta. Daca nu ar exista coruptia in realitatea sociala, nu ar produce urmari antisociale periculoase, ea nu ar fi incriminata, nu ar fi devenit fapt juridic.
Asadar, coruptia devine un fapt juridic, reglementat prin norme de drept penal, fiindca in prealabil ea este un fapt social, o realitate sociala care nu poate fi si nici nu trebuie ignorata si care creeaza urmari periculoase pentru ordinea sociala.
