|
|
|
Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare
1.1 Continutul procesului de analiza economica
1.2 Obiectul de studiu al analizei economico-financiare
1.3 Functiile analizei economico-financiare
1.4 Tipuri de analiza economica
1.5 Sistemul de informatii - premisa a efectuarii analizei economice
1.1 Continutul procesului de analiza economica
Orice activitate economica presupune existenta unor relatii (interactiuni) intre fenomenele economice. Fenomenele economice sunt conditionate de o serie de parametri interdependenti. Analiza economica capata caracter stiintific atunci cand evidentiaza fenomenele, relatiile dintre acestea, descopera si explica cauzele producerii lor si elaboreaza previziuni privind evolutia parametrilor sus-mentionati.
Analiza economica combina, intr-o maniera proprie, tipul inductiv de rationament (cercetarea empirica care observa realitatea, formuleaza principii generale) cu tipul deductiv de rationament.
Analiza economica recurge la abstractizare sub forma limbajului matematic. Aceasta nu este singura modalitate de descriere a fenemenelor, dar este forma de abstractizare care ne apropie cel mai mult de realitate, in masura in care nu sunt falsificate premisele.
Printre procesele sale, analiza foloseste modele care sunt simplificari ale realitatii si conditioneaza trei categorii de elemente:
date sau parametri;
variabile;
ipoteze de comportament - pe baza lor se descrie seria de operatiuni pentru stabilirea valorii variabilelor.
Variabilele care intervin in modele sunt de doua feluri:
exogene (independente) - sunt determinate in afara modelului;
endogene (dependente) - rezulta din interactiunea componentelor modelului.
Analiza economica are rolul de a selecta, dintre mai multe variante de evolutie a fenomenului considerat, pe cea optima.
Analiza economica se subdivide in 2 ramuri diferite si complementare:
a) analiza microeconomica
b) analiza macroeconomica.
a) Analiza microeconomica are ca obiect studiul agentului economic individual, a firmei privita ca producator de bunuri si servicii. La acest nivel, analiza urmareste echilibrul financiar tinand cont de raporturile care se stabilesc pe piata produselor si a factorilor de productie.
b) Analiza macroeconomica are o sfera de cuprindere mai larga ce vizeaza ramuri economice sau ansamblul economiei nationale. La acest nivel se intalnesc indicatori precum: produsul national, venitul national, PIB.
Intre cele doua tipuri de analiza exista legatura. Indicatorii de la nivel macroeconomic se calculeaza pe baza celor de la nivel microeconomic.
EX: PIB = suma valorilor adaugate individuale.
Legatura dintre rezultatele celor 2 ramuri se realizeaza prin intermediul contabilitatii nationale. Sistemul conturilor nationale permite utilizarea la nivel macroeconomic a acelorasi indicatori ca la nivel microeconomic.
1.2 Obiectul de studiu al analizei economico-financiare
Analiza economica s-a efectuat de cand a aparut evidenta economica si s-a pus problema stabilirii rezultatelor muncii. In evolutia sa, analiza cunoaste 2 abordari:
Ambele perceptii pun fata in fata eforturile cu efectele pentru a stabili eficienta activitatii.
1.3 Functiile analizei economico-financiare
Functiile analizei economico-financiare contureaza importanta acesteia ca disciplina economica.
1. Diagnoza si reglarea activitatii intreprinderii ca sistem
Este o tehnica operationala de analiza a trecerii de la o stare la alta a intreprinderii vazuta ca un sistem complex si probabilistic. Diagnoza presupune cercetarea functionarii sistemului sub aspect structural cu ajutorul informatiilor de stare. Acestea repereaza punctele critice din interiorul sistemului si avizeaza centrele de decizie pentru a lua masurile corespunzatoare. Dereglarea functionarii sistemului este semnalata prin intermediul abaterilor de la obiectivele stabilite. Diagnoza este necesara si in cazul unei functionari normale a sistemului, deoarece in interiorul acestuia pot aparea operatiuni care sa anuleze abaterile.
2. Descoperirea si mobilizarea resurselor interne
Se numeste rezerva interna tot ceea ce depaseste nivelul minim necesar de factori de productie, in conditiile unui nivel dat al progresului tehnic. Nu trebuie facuta confuzie intre rezerve si resurse. Rezervele apar in urma unei bune utilizari a resurselor.
Criterii de rezerve:
dupa factorii de productie consumati:
rezerve privind folosirea fortei de munca;
rezerve privind folosirea activelor fixe si circulante.
dupa nivelul de comparatie:
rezerve fata de perioada precedenta;
rezerve fata de rezervele medii pe tara;
rezerve fata de cele ale unitatilor similare din strainatate
dupa perioada de referinta:
rezerve interne curente;
rezerve interne de perspectiva.
dupa efectele mobilizarii lor:
rezerve ce conduc la cresterea productiei;
rezerve ce conduc la cresterea productivitatii muncii;
rezerve ce conduc la cresterea calitatii produselor;
rezerve ce conduc la cresterea rentabilitatii si scaderea costurilor.
3. Intarirea autonomiei financiare a agentului economic
4. Utilizarea rezultatelor analizei in actul decizional.
Analiza fundamenteaza calculele dupa orizontul de timp, astfel:
analiza pe termen scurt (un an, un semestru, o luna) - vizeaza conducerea operativa a firmei;
analiza pe termen lung (intre 3-5 ani) - urmareste evolutia pe termen lung a fenomenului si este folosita de managementul strategic al firmei.
1.4 Tipuri de analiza economica
Necesitatea cunoasterii stiintifice a realitatilor economice a impus clasificarea tipurilor de analiza dupa mai multe criterii, dupa cum urmeaza:
q Dupa sfera de cuprindere a activitatii sau fenomenului respectiv se pot distinge:
a) Analiza microeconomica, ce se desfasoara la nivel de intreprindere, studiaza comportamentul acesteia, are in vedere factorii ce ii determina rezultatele si relatiile acesteia pe diferite piete;
b) Analiza macroeconomica, ce studiaza fenomenele economice la nivelul grupurilor de subiecti economici reuniti la nivel de ramura economica, economie nationala, economie mondiala, utilizeaza marimi globale specifice;.
q Dupa raportul dintre momentul in care se efectuaza analiza si momentul de desfasurare a fenomenului analizat se pot intalni:
a) Analiza post-operatorie (post-factum), ce are loc dupa desfasurarea fenomenului, se bazeaza pe variabile cunoscute, certe;
b) Analiza previzionala (prospectiva), ce are drept scop evolutia realizarii obiectivului propus in viitor, se bazeaza pe variabile presupuse, estimate, incerte.
q Dupa natura insusirilor fenomenului analizat exista:
a) Analiza cantitativa, ce se refera la determinari cantitative exprimate in diferite unitati de masura privind greutatea, suprafata, volumul, numarul si durata in timp etc., asigura cuantificarea si masurarea actiunii factorilor asupra rezultatelor;
b) Analiza calitativa, ce are in vedere insusirile de baza ale fenomenelor, factorii care le conditioneaza si le identifica, sta la baza elaborarii de modele prin metode de tehnica avansata.
q Dupa modul de urmarire in timp a fenomenului analizat se pot distinge:
a) Analiza statica - studiaza fenomenele fara a lua in considerare evolutia lor in timp, studiaza fenomenul la un moment dat, luandu-l drept criteriu de referinta;
b) Analiza dinamica - studiaza fenomenele legat de evolutia lor in timp, poate fi influentata, odata cu parcurgerea timpului, de factori care actioneaza asupra rezultatelor obtinute.
q Dupa modul de studiere a fenomenelor exista:
a) Analiza economica - vizeaza functiunea de exploatare, independent de functiunea financiara;
b) Analiza tehnico-economica - este fundamentata pe imbinarea dintre elementele tehnice si elementele economice;
c) Analiza financiara - se refera in special la fluxurile financiare care se pot constitui in evolutia activitatii intreprinderii;
d) Analiza economico-financiara - relifeaza corelatia dintre activitatea economica si activitatea financiara.
In practica se mai intalnesc o serie de analize cu scop special: analiza financiara, analiza tehnico-financiara si analiza diagnostic.
Analiza diagnostic
Diagnosticul se executa cand se pune problema restructurarii sau retehnologizarii intreprinderii de catre comitete mixte.
In functie de obiectivele urmarite putem avea:
analiza diagnostic generala - stabileste pozitia unitatii in mediul sau;
analiza diagnostic partiala - urmareste compartimentele sau subsistemele unitatii;
analiza diagnostic speciala.
Diagnosticul unui agent economic are in vedere rezultatele din trecut, posibilitatile de supravietuire pe piata si perspectivele de viitor.
Diagnoza se termina cu un raport care cuprinde:
pozitia agentului economic pe piata de desfacere;
situatia aprovizionarii din surse interne si externe;
rezultatele probabile privind productia, competitivitatea produselor si echilibrul financiar.
Studiile de fezabilitate sunt necesare in cadrul procesului de privatizare si sunt utile atat intreprinderii, cat si potentialilor investitori. Cuprind:
descrierea agentului economic (organigrama, profil de fabricatie, scurt istoric);
starea tehnica si economico-financiara (capacitati de productie, active fixe, circulante, imobilizari in curs, patrimoniu, capital social, potential uman, capacitate de plata, solvabilitate si autofinantare);
situatia utilizarii potentialului tehnico-economic si uman prin indicatori specifici;
ratele de rentabilitate;
situatia datoriilor si efectul de levier.
1.5 Sistemul de informatii - premisa a efectuarii analizei economice
In analiza se valorifica o serie de date si informatii care provin din diferite surse. In general, acestea se grupeaza in sistemul contabil de informatii si sistemul statistic de informatii.
Din contabilitate se foloseste bilantul contabil si anexele sale.
Din evidenta operativa se folosesc situatiile elaborate de fiecare agent economic care urmeaza sa fie centralizate (evidenta contabila primara).
Pentru a fi utile analistului, informatiile trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
utilitate - sa corespunda cerintelor analizei;
exactitate - sa asigure o informare si o prelucrare corecta a datelor;
profunzime - se refera la complexitatea si completitudinea informatiei;
varsta sau vechimea informatiei - sa aiba caracter operativ;
costul informatiei - raportul dintre sporul de efect obtinut si costul achizitiei sa fie supraunitar.
Daca informatiile au aceste caracteristici, analiza este:
operativa;
concreta;
logica;
obiectiva.
Pentru elaborarea concreta a unui material de analiza se parcurg 3 etape:
