|
|
|
Diversificarea serviciilor si interdependenta lor cu celelalte activitati din economie si societate
Serviciile sunt activitati extrem de eterogene si diverse, cuprinse intr-un sector distinct al economiei, denumit sectorul tertiar, sector care se afla intr-o legatura organica cu celelalte sectoare ale economiei.
Diversitatea serviciilor este considerata una extrema fapt demonstrat si de o simpla privire acordata tipologiei serviciilor dar si de problemele controversate care apar in legatura cu anumite principii de codificare si reglementare, cu normele si regulile concrete existente pe plan international ce se refera la o gama extrem de variata de servicii, diferite prin natura lor.
Asa cum reiese din demonstratiile facute de catre unii specialisti romani[1], cu ceva vreme in urma dar valabile si astazi, continutul material al muncii a cunoscut unele mutatii, fapt ce scoate in evidenta necesitatea dezvoltarii unor noi categorii de activitati omenesti, in special a serviciilor.
Potrivit acestor pareri, trebuie aduse in prim plan urmatoarele aspecte referitoare la dezvoltarea si diversificarea serviciilor in conditiile revolutiei tehnico-stiintifice:
1. obiectele muncii si munca producatoare de obiecte ale muncii au cunoscut ample schimbari calitative. Totodata, alaturi de perfectionarea modului de folosire a bogatiilor naturale, s-a accentuat procesul de creare de noi materii si materiale sintetice. S-a afirmat ca "denaturalizarea obiectelor muncii are loc, deci, concomitent cu sporirea volumului muncii cheltuite pentru cercetari geologice, prospectiuni, identificarea si inventarierea unor noi resurse, elaborarea unor tehnologii moderne de obtinere a obiectelor muncii din zacaminte mai putin concentrate sau care pot fi extrase din alte combinatii naturale decat cele exploatate pana in prezent, pentru elaborarea unor tehnologii stiintifice de fabricare a materiilor prime sintetice, experimentari, incercari, proiectari".[2] O serie din activitatile prezentate in acest citat se incadreaza in activitatile prestatoare de servicii, fapt ce demonstreaza ca acest aspect contribuie la diversificarea acestui domeniu in continua extensie.
2. Efecte directe asupra serviciilor sunt produse intr-o masura insemnata si de catre introducerea pe scara larga a calculatorului electronic care astazi poate indeplinii o multitudine de functii precum: de productie, optimizare, informationale, etc., devenind indispensabil atat in productia materiala cat si in circulatia marfurilor si a banilor, in medicina, invatamant, planificare, cercetare stiintifica, activitati considerate servicii. Se poate spune ca prin utilizarea la un astfel de nivel al calculatoarelor, se redimensioneaza productia, se modifica importanta ramurilor si activitatilor in cadrul economiei nationale, se schimba structurile tehnice productive. Apare astfel, un fenomen de interferare tot mai accentuata a activitatilor dintr-o economie nationala, limitele dintre productiv si neproductiv devenind tot mai mobile, pana la disparitia acestora Totodata se extind activitatile auxiliare si complementare productiei materiale, precum serviciile de productie internalizate sau externalizate cu rolul de a pregatii productia din punct de vedere tehnic, stiintific si organizatoric, de a o pune in functiune si de a o realiza ca valoare de intrebuintare la utilizatorul final. Este bine cunoscut faptul ca unitatile prestatoare de servicii deservesc activitati din industrie, constructii, transporturi, agricultura, silvicultura, satisfacand nevoile si trebuintele de productie ale acestora si constituind prelungiri ex ante si ex post ale productiei materiale nemijlocite.
3. Factorul subiectiv al procesului de productie a cunoscut unele transformari care pot fi regasite in munca, in rolul si locul omului in cadrul sistemului tehnic al productiei sociale. Revolutia tehnico-stiintifica, prin contributiile sale majore, a redat libertatea de gandire si initiativa lucratorului, prin eliberarea sa din activitati rutiniere pe care astazi le realizeaza cu ajutorul calculatorului. Tendinta care se manifesta in continuare este cea de scadere a consumului de munca fizica si de sporire a celui de munca intelectuala. Pentru reproductia fortei de munca concura atat mijloacele materiale, dar mai ales informatia tehnico-stiintifica, bunurile culturale si diversele utilitati care servesc nemijlocit indivizii si colectivitatile umane. Toate acestea sunt in mare parte oferite de catre sectorul serviciilor. Responsabila pentru dezvoltarea serviciilor in conditiile revolutiei tehnico-stiintifice este si reducerea timpului de munca. Repercusiunile pe care le are acest aspect se regasesc in sporirea timpului liber ceea ce nu este echivalenta cu dezvoltarea individului fara ca acesta sa beneficieze de servicii de consum individual si social care se adreseaza cerintelor intelectuale, culturale, artistice, sportive, igienico-sanitare, recreative si de agrement, nevoi casnice, de alimentatie publica, etc.
4. O urmare majora a revolutiei tehnico stiintifica este aceea ca apar deplasari structurale la toate nivelele diviziunii sociale a muncii. Reducandu-se numarul lucratorilor din domeniile agricole si nu numai, se remarca fenomenul cresterii numerice a personalului ocupat in stiinta, cercetare, proiectare, invatamant, cultura, ocrotirea sanatatii, activitati recreative, servicii personale diverse, etc. Se poate concluziona ca dezvoltarea stiintei si culturii, a activitatii ce concura la formarea si perfectionarea fortei de munca, a activitatilor manageriale, dezvoltarea turismului si a altor servicii ce servesc direct persoana, duc la sporirea elementelor calitative ale serviciilor.
Diversitatea serviciilor este considerata in anumite situatii extrema si acest lucru poate fi demonstrat daca aducem in discutie si urmatoarele aspecte.
Unele servicii sunt in legatura directa cu anumite produse ca de exemplu asistenta tehnica post-vanzare care depinde si insoteste in acelasi timp instalatia complexa achizitionata de catre un consumator, sau serviciile oferite de catre un calculator sunt strans legate de calitatea si performantele oferite de programul informatic, filmul depinde de suportul pe care se imprima, caseta, rola, sau CD, si lista poate continua.
Exista de asemenea servicii care se individualizeaza, ca de exemplu folosirea serviciilor oferite de catre un calculator, prin intermediul unui alt terminal reprezinta din punct de vedere financiar si economic un alt gen de operatiune decat cumpararea unui program incorporat intr-un calculator. Un alt exemplu concludent este cel referitor la transmiterea unui film prin satelit care pare si este totodata o operatiune distincta decat cea a cumpararii pe cale comerciala a aceluiasi film la un pret identic. Nu putem neglija servicii care presupun o anumita tranzitare internationala precum: informatiile prin documentatiile tehnice, marfurile prin transport, sume de bani prin acreditive, mesaje prin telex, telefon, e-mail, emisiuni prin programe TV, etc. Nu trebuie omisa existenta unor servicii care nu pot fi realizate decat "la fata locului", fapt ce se poate realiza doar prin deplasarea factorului uman, servicii de asemenea extrem de diversificate ca si natura. Este cazul lucratorilor din constructii-montaj ce executa servicii in tarile unde acestea sunt necesare, a turistilor care se deplaseaza intr-o tara unde le sunt oferite serviciile turistice si unde se efectueaza si platile, specialistii din diverse domenii (consultanta, asistenta tehnica, management, marketing) presteaza serviciile respective in tara in care se deplaseaza in schimbul unor incasari de catre tara lor de origine.
Aceste cateva exemple minore pot demonstra cat de complexa si diversificata este sfera serviciilor, si cate legaturi pot aparea intre serviciilor si bunurile materiale. Nu se greseste atunci cand se afirma ca intre servicii si celelalte domenii de activitate economico-sociale exista multiple interdependente pe care incercam sa le prezenta in continuare.
Impactul cu procesul de productie propriu-zis;
Repercusiunile pe care le au asupra omului cu nevoile sale;
Impactul asupra mediului inconjurator.
Aceste directii de interconditionare au fost detasate, avandu-se in vedere departajarea serviciilor in doua mari categorii si anume servicii destinate consumului final si servicii destinate consumului intermediar.
Cu timpul, odata cu noile transformari realizate in cadrul procesului de dezvoltare economica, si-au facut aparitia in interiorul agentilor economici producatori de bunuri, doua fenomene ce se refera la miscarea spre interior sau spre exterior a realizarii activitatilor de servicii si anume internalizarea sau externalizarea serviciilor.
Economistii considera ca factorii care pot determina miscarea serviciilor in unul din sensurile aratate mai sus, sunt extrem de numerosi, insa considerati ca fiind cei mai importanti sunt redati de: nivelul de dezvoltare si de generalizare a tehnicii sau mai exact nivelul general de dezvoltare tehnologica atins de o economie data; gradul de dezvoltare a schimburilor, respectiv intinderea si coerenta pietei.
Unii specialistii sustin ca are loc un proces de "dezindustrializare" a economiilor tarilor dezvoltate, ca dezvoltarea necontenita a serviciilor duce la eliminarea dezvoltarii industriei, fapt neadevarat si demonstrat de analizele economice recente care arata ca productia si comertul cu servicii este indiscutabil legate de productia si comertul cu bunurile materiale. Date fiind aceste aspecte, se poate afirma ca in tarile dezvoltate, sectorul serviciilor este foarte des privit ca o premisa si un rezultat al industrializarii
Este sustinut[4] cu putere faptul ca o capacitate de mobilizare si utilizare eficienta a capitalului in cadrul fiecarei economii nationale, dar si prin investitiile directe din cadrul altor economii, poate exista doar in prezenta unui sistem bancar organizat care poate acorda imprumuturi in conditii avantajoase. Interdependentele ce se stabilesc intre servicii si celelalte activitati ale economiei sunt conditionate si de amplificarea miscarii internationale a capitalului financiar si uman care printr-o valorificare la cotele cele mai inalte ale eficientei duc la sporirea fluxurilor internationale de servicii, in special cele financiare.
O amploare evidenta si demna de luat in seama au luat serviciile determinate de dezvoltarea comertului cu produse de inalta tehnicitate si cu instalatii complexe, si ne referim aici la transferul international de tehnologie, comertul cu brevete, Know-how, servicii de consultanta si asistenta tehnica, servicii de engineering si multe altele.
Contactele internationale extrem de intense existente in prezent au condus la multiplicarea si a altor genuri de fluxurilor internationale de servicii decat cele prezentate anterior precum turismul de afaceri, intretinerea reprezentatiilor economice, participarea la organizatiile internationale, congrese, conferinte, colocvii, servicii de presa si telecomunicatii, burse de studiu si documentare, etc.[5].Trebuie sa fie remarcat si rolul serviciilor destinate consumului final in relevarea interdependentelor serviciilor cu celelalte ramuri economice si cu societatea totodata, deoarece ele sunt implicate in satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei, in special a nevoilor materiale daca ne referim aici la cele de alimentatie, reparatii, aprovizionare cu marfuri, transport, dar si a nevoilor spirituale si sociale, mai precis nevoile de educare, cunoastere, sanatate, securitate, comunicare, de divertisment, culturale etc. Ori aceste nevoi extrem de diversificate si aflate intr-un proces continuu de multiplicare nu pot fi satisfacute la nivelul exigentelor actuale decat daca are loc si dezvoltarea serviciilor care le pot acoperi si anume: serviciile de transport, de alimentatie publica, de turism, comerciale, de telecomunicatii, servicii de invatamant, culturale, servicii juridice si de consultanta in diverse domenii, servicii de asigurari, etc.
Impactul serviciilor asupra omului este dat si de modul de utilizare si marimea timpului liber, aspecte ce vor fi tratate mai detaliat in capitole distincte.
Dezvoltarea de ansamblu a societatii, progresul economico-social, presupune totodata mentinerea calitatii mediului inconjurator, respectiv protejarea mediului natural si a celui creat de om. Din aceste puncte de vedere, serviciile au numeroase si variate interferente cu mediul inconjurator. Relatia servicii - mediu inconjurator are in vedere, pe de o parte, rolul serviciilor de a proteja mediul natural, iar pe de alta parte, de a preveni si combate multiple posibilitati de degradare a acestuia. Pentru aceasta este necesara dezvoltarea unor servicii cum ar fi: servicii geologice de cunoastere, inventariere si protejare a resurselor naturale, servicii de gospodarire a apelor si amenajarilor hidroenergetice, serviciile de colectare si distrugere a deseurilor toxice, etc. Toate acestea trebuie imbinate cu cresterea rolului serviciilor educative care sa cultive grija si responsabilitatea fata de mediul inconjurator, educatia ecologica a populatiei.
