Analiza echilibrelor financiare ale bilantului

Analiza financiara evidentiaza modalitatile de realizare a echilibrelor financiare pe termen lung si pe termen scurt ca obiectiv al analizei pe baza de bilant. Din punct de vedere financiar bilantul este analizat ca o descriere a resurselor investite (pasiv) si alocarea acestor resurse (activ), permitand astfel un inceput de interpretare a situatiei financiare a unei intreprinderi. Interpretarea financiara permite punerea in evidenta a finantarilor de care a 22.Mihai Toma,Felicia Alexandru-Finante si gestiunea Financiara de intreprindere p.373.

beneficiat un titular de patrimoniu, cat si nevoile de finantare. Echilibrele sunt calculate plecand de la bilantul financiar al intreprinderii, concretizandu-se in special in 3 indicatori, pe care ne permitem sa-i analizam in continuare :

-fondul de rulment

-necesarul de fond de rulment

-trezoreria

Structura bilantului intr-o forma extrem de simplificata, dar care subliniaza corelatiile asupra carora trebuie sa se puna accentul, va putea fi prezentata astfel :

Activ Pasiv

Active cu lichiditate peste un an Pasive cu exigibilitate peste un an

Active cu lichiditate sub un an             Pasive cu exigibilitate sub un an

(cu exceptia celor de trezorerie) (cu exceptia celor de trezorerie)

Active de trezorerie                                Pasive de trezorerie.

Legislatia din Romania ofera o serie de indicatori utili prin care sa poate fi identificate aceste corelatii. Astfel echilibrul pe termen lung poate fi identificat prin fondul de rulment permanent, indicator definit prin relatia :

Fond de rulment permanent =capital propriu total+imprumuturi si datorii financiare intre 1 si 5 ani si peste - Total active imobilizate.

Existenta unui fond de rulment permanent pozitiv certifica o stare de echilibru financiar pe termen lung. Existenta unor capitaluri cu exigibilitate mai mare de un an asigura acoperirea succesorului de finantat al imobilizatorilor. Un fond de rulment pozitiv trebuie inteles ca un fond de rezerva din care se pot finanta deficiente ce pot aparea intre alocarile si resursele de finantat pe termen scurt²³. Un fond de rulment negativ va evidentia imposibilitatea firmei de a asigura un excedent de servire financiar pe termen lung din care sa poate fi acoperite necesitatile de finantare pe termen scurt.

Pentru caracterizarea starii de echilibru pe termen lung realizat pe seama resurselor proprii se utilizeaza ca indicator de analiza fondul de rulment al firmei (in care se includ si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli)si activele imobilizate :

Fondul de rulment propriu=capitalul propriu total-Total active imobilizate. Un fond de rulment propriu negativ nu trebuie interpretat ca fiind o situatie nefavorabila, cel putin pe

23. Dragota Victor, Ciobanu Anamaria,Obreja Laura,Dragota Mihaela- Managementul financiar,Ed.Economice,Bucuresti, vol.I , A

termen scurt, ci doar un potential semnal de alarma pentru viitor

In acelasi sens se poate calcula si gradul de acoperire a activelor circulante cu capital propriu - ca raport intre fondul de rulment propriu si fondul de rulment total. Fondul de rulment total este definit ca fiind egal cu activele circulante (total activ - active imobilizate).

In aceasta optica indicatorul devine logic exprimand partea din active circulante finantata din resurse proprii excedentare, dupa finantarea activelor pe termen lung.

Diferenta dintre activele pe termen scurt (exceptie cele de trezorerie) si pasivele pe termen scurt (exceptie cele de trezorerie) este definita prin indicatorul necesar de fond de rulment.

Necesarul de fond de rulment = Stocuri + Creante Active de regularizare - Datorii curente - Pasive de regularizare.

Daca firma reuseste sa acopere din fondul de rulment permanent deficitul de resurse rezultat din diferenta existenta intre volumul mai mare de active pe termen scurt (cu exceptia celor de trezorerie) si pasivele pe termen scurt(cu exceptia celor de trezorerie). In acest caz se va obtine o trezorerie neta pozitiva, ce poate fi calculata ca diferenta intre activele de trezorerie si pasivele de trezorerie.

Trezoreria neta = Active de trezorerie - Pasive de trezorerie

Existenta unei trezorerii nete pozitive certifica o stare de echilibru financiar la nivelul intregii intreprinderi.

Se poate demonstra ca trezoreria neta rezulta ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment. Echilibrul financiar evidentiat prin acest indicator este explicat ca rezultat al posibilitatii firmei de a-si asigura resursele necesare pe termen scurt (necesarul de fond de rulment, pe seama excedentului de resurse de finantare disponibile pe termen lung (fondul de rulment).

Pentru aprofundarea analizei se pot utiliza indicatori precum rata de finantare a stocurilor definite prin raportul dintre fondul de rulment permanent si nivelul total al stocurilor.

FR permanent

RFS = ----- ----- ------------

Stocuri

Lichiditatea curenta este definita prin raportul dintre activele curente (circulante) si datoriile curente.

Active circulante

Lc = ----- ----- ----------------

Datorii curente

O firma va putea fi catalogata ca fiind lichida in conditiile in care datoriile sunt scadente in mod real, insa nu vor putea fi acoperite pe seama incasarilor din vanzarile de stocuri.

Pentru a identifica rapid starea de lichiditate la nivelul unei firme se calculeaza lichiditatea indicata (L1) determinata ca raport intre suma dintre creante si active de trezorerie si datoriile curente.

Active circulante - stocuri Creante+Active de trezorerie

L1 = -------- ----- ------ --- = -------- ----- ------ -------

Datorii curente datorii curente

In intreprinderea acestui indicator, stocurile , desi constituie active circulante, sunt caracterizate printr-o lichiditate mai redusa, motiv pentru care firma trebuie sa se asigure ca poate face fata platilor scadente pe termen scurt (datoriile curente) numai pe seama activelor usor transformabile in lichiditate. Alaturi de activele de trezorerie, se pot inscrie si creantele . Ca valoare recomandata pentru acest indicator putem retine nivelul de 0,8.

S-a demonstrat ca simpla exigenta a unor creante asupra unor clienti nu este suficienta pentru acoperirea datoriilor scadente, in acest sens pentru a avea o imagine mai concludenta asupra riscurilor de neplata se poate calcula si lichiditatea la vedere (Lv) ca raport intre activele de trezorerie si datoriile curente.

Active de trezorerie

L 1 =----- ----- --------- ----- ------

Datorii curente

Datoriile curente, desi platibile pe termen scurt, nu au in totalitate o scadenta imediata, se poate utiliza drept reper nivelul de 0,2.

Un alt indicator situatia neta este definit ca diferenta intre nivelul total al activului si totalul datoriilor. Cand situatia neta este pozitiva se poate afirma ca firma este solvabila.

Situatia neta=Activ-Datorii totale=Capitaluri proprii.

Alaturi de acesti indicatori , analiza patrimoniala a bilantului poate fi completata cu indicatori de echilibru financiar. Acestia sunt definita de legislatia romaneasca ca fiind : rata autonomiei financiare, rata de finantare a stocurilor, rata datoriilor si rata capitalului propriu fata de activele imobilizate.

Rata autonomiei financiare se calculeaza prin raportarea capitalurilor proprii la capitalurile permanente.

CPR

Rag=----------

CPER

Indicatorul cuantifica ponderea resurselor proprii in cadrul resurselor financiare stabilite, atrase pe termen lung de catre firma. Din punct de vedere al echilibrului financiar este recomandabila o valoare a indicatorului cat mai apropiata de 1.

Rata datoriilor este definita ca raport intre nivelul total al datoriilor si nivelul activelor totale. Pentru ca firma sa fie apreciata ca sigura, indicatorul trebuie sa inregistreze un nivel sub 50%.

Ca o concluzie se poate remarca totala autonomie financiara pe termen lung in conditiile unei politici echilibrate de finantare a activitatii comerciala pe tema datoriilor de exploatare.

Fondul de rulment

« Fondul de rulment exprima excedentul capitalurilor permanente(capitaluri proprii + datorii pe termen mediu si lung) asupra activului imobilizat. Altfel spus, el reprezinta acea parte din capitalurile permanente ce este afectata finantarii ciclului de exploatare.

O intreprindere, pentru a functiona normal, trebuie sa-si finanteze atat imobilizarile, cat si activele circulante. Astfel, ea are nevoie de un stoc minim de materii prime si materiale, de un stoc minim de productie in curs de executie, de produse finite sau de marfuri. Nivelul acestor stocuri se stabileste in functie de durata ciclului de aprovizionare, productie si de stocaj al produselor finite.

Plecand de la aceste considerente, exista doua modalitati de determinare a fondului de rulment si anume :

a. Metoda de calcul pe baza datelor din partea superioara a bilantului financiar unde activele au o lichiditate scazuta, iar pasivele o exigibilitate redusa. Fondul de rulment reprezinta in acest caz diferenta dintre capitalurile permanente si imobilizarile nete.

Fondul de rulment = Capitaluri permanente - Imobilizari nete.

« Acest mod de calcul pune accentul pe originea fondului de rulment si pe variabilele determinate ale acestuia, reprezentand asa numita analiza externa a fondului de rulment.

Schematic acest calcul se poate prezenta astfel :

b. Metoda de calcul pe baza datelor din partea inferioara a bilantului financiar. Conform acestei metode, fondul de rulment reprezinta excedentul activelor circulante fata de datoriile pe termen scurt, adica :

Fond de rulment = Active circulante = Datorii pe termen scurt.

« Aceasta metoda de calcul evidentiaza mai bine utilizarea fondului de rulment, punand acceptul pe finalitatea sa, care este finantarea activului circulant. Aceasta reprezinta analiza interna a fondului de rulment. Schematic acest calcul se prezinta :

Daca activele circulante sunt inferioare datoriilor pe termen scurt, fondul de rulment este negativ, prezentand o situatie financiara dificila a intreprinderii, iar daca activele circulante sunt excedentare fata de datoriile pe termen scurt, fondul de rulment este pozitiv si prezinta o situatie normala a intreprinderii.

Se considera ca un fond de rulment negativ inseamna dificultati financiare previzibile pe linia solvabilitatii, ceea ce necesita o imbunatatire a finantarii. Aceasta concluzie este valabila in conditiile in care viteza de rotatie a activelor este identica sau foarte apropiata de cea a pasivelor si cand aceste anticipari raman nemodificate. Daca activele circulante se rotesc mai repede decat datoriile pe termen scurt, asa cum este cazul societatilor de turism, intreprinderea realizeaza lichiditati mai repede decat ritmul datoriilor pe termen scurt rezultand ca este posibila realizarea unui echilibru financiar chiar in conditiile unui fond de rulment negativ.

Marimea fondului de rulment este influentata de o serie de factori, dintre care o importanta remarcabila prezinta politica de amortizare. Astfel, daca se utilizeaza amortizarea degresiva, fondul de rulment este mai mare decat in cazul amortizarii liniare. Pe langa analiza statica, se poate realiza si o analiza a dinamicii fondului de rulment in timp , putandu-se constata o crestere a fondului de rulment, o diminuare a fondului de rulment sau un fond de rulment neschimbat.

Cresterea fondului de rulment semnifica o situatie pozitiva, dar trebuie studiat daca aceasta crestere a fondului de rulment nu este determinata de cresterea gradului de indatorare a intreprinderii, ceea ce ar fi in detrimentul autonomiei sale financiare. Diminuarea fondului de rulment semnifica o marja de siguranta mai redusa, dar daca aceasta diminuare se datoreaza finantarii de noi investitii rentabile , pe termen lung aceste investitii vor contribui la cresterea fondului de rulment.

In cazul in care fondul de rulment ramane neschimbat se apreciaza ca intreprinderea a stagnat cresterea sa din diverse cauze si se impune efectuarea unui studiu al rentabilitatii.

Analiza functionala a bilantului

Bilantul functional pune accentul pe prezentarea diferentiata a elementelor bilantiere implicate in cadrul ciclurilor de exploatare, de investitii si de finantare ale firmei . Ciclul de investitii are in vedere in primul rand imobilizarile. Ciclul de finantare are in vedere resursele stabilite si cele atrase ca urmare a activitatii de exploatare. In cazul analizei ciclului de exploatare se au in vedere in primul rand operatiile legate de aprovizionare, productie si vanzari, respectiv activele pe termen scurt utilizate pentru desfasurarea acestora in conditii normale.

In prezentarea bilantului functional se va incerca prezentarea indicatorilor structurati nu numai din punctul de vedere al lichiditati si respectiv al exigibilitatii ci si din cel al relatiei acestora cu activitatile de investitii de finantare si exploatare ale firmei.

Bilantul functional poate fi prezentat astfel :

ACTIV PASIV

Active stabile(imobilizari la valoarea bruta     Resurse stabile(fonduri proprii, datorii pe ter-

(inclusiv amortizarea cumulata)    men lung, precum si amortizarea aferenta

Active de exploatare          indicatorului din activ.

Active in afara exploatarii Resurse de exploatare

Active de trezorerie            Resurse in afara exploatarii

Pasive de trezorerie

In analiza functionala a bilantului indicatorul fundamental il constituie necesarul de fond de rulment de exploatare (NFRE) definit ca diferenta intre activele curente de exploatare si datoriile de exploatare.

Necesarul de fond de rulment

Comparand resursele pe termen scurt cu activele investite pe termen scurt, in afara trezoreriei, se obtine dimensiunea valorica a necesarului de fond de rulment. Astfel, necesarul de fond de rulment « reprezinta diferenta dintre necesitatile de finantare a ciclului de exploatare si datoriile de exploatare ».²⁴

Ciclul de exploatare este definit prin ansamblul operatiunilor efectuate de intreprindere in vederea realizarii obiectivului sau, obiectiv care consta in producerea de bunuri si servicii cu scopul de a le vinde. Operatiunile efectuate de intreprindere pot fi grupate in trei faze succesive, astfel :

-faza aprovizionarii (faza A) care se refera la achizitionarea de bunuri si servicii ce intra in procesul de productie ;

-faza de productie (faza B) prin care se transforma bunurile si serviciile achizitionate in vederea obtinerii produselor finite.

-faza comercializarii (faza C) care se refera la vanzarea produselor sau serviciilor.

In timpul ciclului de exploatare exista totdeauna un decalaj intre operatiile de aprovizionare, productie si vanzare, precum si transformarea in bani a acestora. Astfel, in momentul achizitionarii de materii prime, intreprinderea poate sa obtina un credit de la furnizorii

sai, iar acest credit comercial constituie pentru ea o resursa atrasa de finantare pe termen scurt..

Inainte de a intra in procesul de fabricatie, materiile prime pot fi stocate o anumita perioada de timp, iar in cadrul acestei perioade o anumita parte din disponibilitatile banesti sunt imobilizate in stocuri. In procesul de transformare a materiilor prime in produse finite sunt angajate cheltuieli de productie, cum sunt salarii, energie, etc. care determina o investire de disponibilitati banesti si in faza de productie.

La randul lor , produsele finite sunt stocate un anumit timp inainte de a fi vandute clientilor, imobilizandu-se disponibilitati banesti si in aceasta faza de stocare. In momentul vanzarii produselor finite, cumparatorilor li se acorda un anumit termen de plata si abia la scadenta creantele comerciale sunt acoperite si intreprinderea incaseaza disponibilitati banesti.

Existenta acestor decalaje impune existenta unui anumit necesar de fond de rulment. Operatiunile ciclului de exploatare (aprovizionare, productie, vanzare) si cele in afara exploatarii dau nastere la fluxuri reale( de materii prime, produse finite, marfuri) care au drept corespondent fluxurile monetare. Necesarul de fond de rulment cuprinde atat necesarul de fond de rulment legat de exploatarea intreprinderii (activitatea de productie) cat si necesarul de fond de rulment in afara exploatarii. Decalajele in timp care exista intre fluxurile reale si fluxurile monetare explica existenta de creante si de datorii.

NFRE= Stocuri de exploatare+Creante de exploatare-Datorii de exploatare.

Definirea acestui indicator ridica problema delimitarii activitatii de exploatare de cea in afara exploatarii. Necesarul de fond de rulment de exploatare poate fi interpretat in mod independent de valorile inregistrate de ceilalti indicatori de analiza functionala a bilantului. Intr-o prima etapa prin compararea indicatorului inregistrat la un numar dat (NFR) cu O se poate considera ca :

NFR > 0

NFR < 0

Nivelul necesarului de fond de rulment poate fi analizat in functie de domeniul in care isi desfasoara activitatea firma analizata.

Necesarul de fond de rulment constituie un necesar de finantare si poate fi asigurat pe seama resurselor pe termen lung excedentare fata de alocarile pe termen lung, respectiv a fondului de rulment permanent.

Un alt indicator in analiza functionala a bilantului este fondul de rulment net global care este superior necesarului de fond de rulment de exploatare, se poate considera ca firma se afla intr-o stare normala de echilibru financiar

Operatiunile de exploatare si cele din afara lor genereaza simultan :

-active circulante de exploatare si in afara exploatarii care constituie utilizari sau altfel spus sunt expresia necesarului de finantat ;

resurse de finantare -datorii de exploatare si in afara exploatarii care constituie finantare din care se acopera activele circulante . Schematic²⁵ acest mecanism se prezinta astfel :

Active circulante                        Cumparari Datorii din

de exploatare exploatare

-stocuri                    Productie -Furnizori

-creante                                              -Datorii fiscale

Vanzari si sociale

Active circulante    Operatiuni Datorii in afara

In afara exploatarii                                  diverse exploatarii

Deci, ciclul de exploatare genereaza necesar de finantat si resurse de finantare. In general insa necesarul depaseste resursele, astfel ca diferenta dintre ele reprezinta un necesar de finantat care solicita o resursa de acoperire.

« Necesarul financiar al exploatarii mai poate fi exprimat ca diferenta intre banii blocati pentru constituirea stocurilor si formarea creantelor clienti si asimilate acestora, pe de o parte si finantarea inglobata in datoriile neachitate furnizorilor si asimilate acestora, pe de alta parte »²⁵. Necesarul fondului de rulment al ciclului de exploatare difera in functie de specificul activitatii, nivelul de activitate(cifra de afaceri), marimea intreprinderii si politica sa comerciala.

Schematic, necesarul de fond de rulment poate fi reprezentat :

Calculul necesarului de fond de rulment.

Necesarul de fond de rulment poate fi pozitiv si o asemenea situatie poate fi considerata ca fiind normala daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare, iar in caz contrar, necesarul de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare.

Daca necesarul de fond de rulment este negativ, poate semnifica un surplus de resurse in raport cu necesitatile de active circulante. O asemenea situatie este considerata pozitiva daca este rezultatul accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante, iar in caz contrar este consecinta unei intreruperi temporare in aprovizionarea si reinnoirea stocurilor.

Avand in vedere ansamblul operatiunilor desfasurate de o intreprindere care sunt grupate in operatiuni de exploatare si operatiuni in afara exploatarii, necesarul de fond de rulment poate fi analizat ca :

-necesar de fond de rulment din exploatare(NFRE)

-necesar de fond de rulment din afara exploatarii (NFRA)

Plecand de la bilant, atat activele circulante cat si datoriile pot fi grupate in functie de apartenenta lor la ciclul de exploatare sau in afara exploatarii, astfel :

Activele circulante de exploatare (ACE) sunt reprezentate de :

-stocuri de materii prime si materiale consumabile ;

-stocuri de produse in curs si produse finite ;

-avansuri acordate furnizorilor ;

-clienti si conturi asimilate ;

-cheltuieli efectuate in avans privind activitatea de exploatare.

Datoriile de exploatare (DE) sunt reprezentate de :

-furnizori si conturi asimilate ;

-avansuri clienti ;

-datorii fiscale si sociale ;

-venituri fiscale si sociale ;

-venituri inregistrate in avans ce privesc activitatea de exploatare.

Tinand cont de aceste elemente, necesarul de fond de rulment din exploatare se calculeaza astfel :

NFRE = ACE - DE

La randul lor, activele circulante din afara exploatarii (ACA) sunt reprezentate de :

-alte creante ;

-decontari cu asociatii privind capitalul.

Datoriile din afara exploatarii (DA) sunt reprezentate de :

-datorii fiscale (impozitul asupra societatii) ;

-datorii asupra imobilizarilor.

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii se calculeaza astfel:

NFRA = ACA - DA

Iar necesarul de fond de rulment (NFR) va fi :

NFR = NFRE + NFRA

O asemenea situatie poate fi considerata favorabila daca necesarul de fond de rulment negativ (reprezentat ca un surplus de resurse in raport cu nevoile de active circulante) este rezultatul accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante.

Variatia necesarului de fond de rulment, privit in ansamblul sau, depinde in mare parte de modificarile necesarului de fond de rulment din exploatare si intr-o masura mai mica de modificarile necesarului de fond de rulment din afara exploatarii.

Necesarul de fond de rulment din exploatare este influentat de o serie e factori, cum ar fi marimea valorii adaugate, marimea cifrei de afaceri si modul de gestionare a stocurilor. Astfel, necesarul de fond de rulment din exploatare este foarte mic pentru acele intreprinderi care au un cuantum mic al valorii adaugate si un ciclu de exploatare scurt. In cazul intreprinderilor care obtin un volum mare al valorii adaugate, iar ciclul de fabricatie este mai lung, ele au nevoie de un necesar substantial de fond de rulment pentru activitatea de exploatare.

Alaturi de fondul de rulment de exploatare la nivelul anumitor firme poate fi identificat si un necesar de fond de rulment in afara exploatarii(NFRAE).

NFRAE =stocuri in afara exploatarii + Creante in afara exploatarii - Datorii in afara exploatarii pe termen scurt.

Acest fond de rulment in afara exploatarii se poate constitui dupa caz, intr-un consumator de resurse de finantare(daca inregistreaza o valoare pozitiva) sau intr-un mijloc de finantare a activitatii de exploatare (in cazul in care are o valoare negativa).

Pe de alta parte, cifra de afaceri se modifica de la o perioada la alta ca urmare a evolutiei volumului desfacerilor si preturilor. Drept urmare, o incetinire a desfacerilor corelata cu tendinta de crestere a stocurilor, conduce la majorarea necesarului de fond de rulment aferent activitatii de exploatare. La fel, modul de gestionare a stocurilor, prin viteza de rotatie a lor, influenteaza nivelul necesarului de fond de rulment aferent activitatii de exploatare. Este evident faptul ca, accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor are ca efect diminuarea necesarului de fond de rulment aferent exploatarii, iar incetinirea vitezei de rotatie a stocurilor determina o crestere a cuantumului necesarului de fond de rulment.

Previziunea necesarului de fond de rulment are un rol important in activitatea unei intreprinderi. Calculul previzional al necesarului de fond de rulment se realizeaza pe baza urmatoarelor elemente :

-durata de rotatie a stocurilor ;

-durata creditului acordat clientilor(decalajul in timp intre momentul livrarii-facturarii si cel al incasarii facturilor) ;

-durata creditului acordat de furnizori(decalajul in timp intre momentul livrarii-facturarii si cel al platii).

Trezoreria

Pentru evidentierea starii de echilibru general la nivelul firmei se poate calcula trezoreria neta definita ca diferenta intre fondul de rulment net global si necesarul de fond de rulment :

Trezoreria neta=Fond de rulment global-Necesar de fond de rulment.

Activele si pasivele de trezorerie pot fi induse in categoria activelor, respectiv a pasivelor de exploatare.

Capitalul de lucru net este determinat ca diferenta intre activele circulante si pasivele pe termen scurt.

Capitalul de lucru net=Active circulante-Datorii curente.

In aceasta viziune permanent intre cei 2 indicatori se realizeaza ca efect al diferitelor strategii si tehnici de finantare.

NFR insumeaza nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) si nevoia de fond de rulment in afara exploatarii(NFRAE).

Cash flowul este varianta (fluxul) trezoreriei nete de la inceputul pana la sfarsitul exercitiului financiar.

Cash flowul din activitate de gestiune (exploatare si exceptionale)este cel mai important din cash flowiurile intreprinderii. Acesta este acoperitor atat pentru platile curente de gestiune dar si pentru achizitia de noi active pentru autofinantare si/sau pentru rambursarea creditelor precum si pentru renumerarea actionarilor cu dividende si a creditorilor cu dobanzi. Pentru determinarea cash flowului din activitati de gestiune se propun doua metode :

-directa cu evidentierea tuturor incasarilor si platilor precum si a cresterilor si scaderilor de solduri ale stocurilor, creantelor si datoriilor de exploatare in raport cu soldurile lor initiale.

-indirecta, ce porneste de la profitul net si de la amortizare si care se concretizeaza cu variatia nevoii de fond de rulment. Cash flowurilew din activitate de investitii sunt in general cash - out flowuri (plati) pentru achizitia de active fixe noi.

-necorporale, respectiv proprietate asupra terenurilor si a contractelor, masini si echipamente prin autodonatie;

-necorporale , respectiv licente, brevete, marci ;

-financiare, respectiv participantii directe, cumparare de actiuni si obligatiuni emise de alte intreprinderi, acordarea de onorari financiare catre filiale :

CF gest = PN + Am si provz nete - Venituri fixe - NFR

Bilant -mii lei

ACTIV PASIV

An An An

01.01.2002 31.12.2002 01.01.2002

imobilizari                      6.750.350 5.931.456 capitaluri proprii 7.993.134

stocuri                            2.700.214 1.766.392 Profit.. x

creante 8.026.865 6.571.175 datorii financiare 813.662

disponibilitati                1.196.272 1.105.850 dotari din exp. 9.866.905

TOTAL               18.673.701 15.374.873 18.673.701

Cont de profit si pierdere

Cheltuieli   An 2002 Venituri An 2002

Cheltuieli materiale                   14.248.889 cifra de afaceri 37.536.151

Cheltuieli de personal               9.733.146 productia stocata x

Amortizare si provizioane 1.606.792 venituri din prov.reluate 1.163.049 Alte cheltuieli de expl. 10.449.583 venituri financiare 70.615

Dobanzi      70.615 venituri exceptionale 923.692

Cheltuieli exceptionale             837.134

Impozit pe profit                        379.153

Profit net   95.850

1.Incasari din vanzari :37.536.151 +1.105.850 - 6.709.756            = 31.932.255

2.venituri exceptionale = 923.692

3.plati pentru aprovizionare : 14.248.889                            =(-) 10.449.583

4.plati pentru salarii si cheltuieli sociale                            =(-) 9.733.146

5.alte chel.de exploatare =(-) 10.449.583

An 2002            6.plati pentru dobanzi =(-) 70.615

31.XII 7.cheltuieli exceptionale =(-) 837.134

8050830 8.plata impozitului pe profit =(-) 379.153

518437 cash -flowul de gestiune = 764.390

6709756

prin metoda indirecta cash - flowul de gestiune obtine corectand potentialitatea contabila de incasari viitoare corespunzatoare profitului net (PN), amortizarile si provizioanele nete cu variatianevoii de fond de rulment (NFR), in fapt cu variatia decalajelor nefavorabile de incasari (prin cresterea stocurilor si creantelor de incasat) in raport cu decalajele favorabile de plati (prin cresterea datoriilor de exploatare.

CF gest=PN +Amo si provz.nete -Venituri financiare - NFR

In care variatia nevoii de rulment este egala cu :

[ ( 6571175 + 1766392 ) - 6709756 ] - [ (8026865 + 2700214 ) - 9866905] = 867.637

CF gest = 95.850 + 1.606.792 - 70.615 - 867.637 = 764.390

Cash flowurile din activitati de investitii sunt in general cash f-ont -flowuri (plati) pentru achizitie de active fixe iar cash-out-flowul din investitii (Cfinv.)se poate obtine si prin metoda indirecta in care se compara imobilizarile de sfarsitul anului cu cele de la inceputul anului. Din imobilizarile initiale (Imo_o) se scad amortizarile si provizioanele nete de reluare asupra lor. In continuare se scad veniturile financiare.

Cfinv. = Imo1 - (Imo - Amo si proviz.) - Ven.fin.

Cfinv. = 5.931.456 - ( 6750350 - 1606792 + 1163049 ) - 70615 = - 304536

Si semnifica o incasare de cash din venituri financiare.

Cash -in-flowurile din activitatile de finantare cu capitaluri externe sunt generate de majorarile de capital social si/sau de majorarile de datorii financiare. Acestea apar cel mai adesea sub forma rambursarilor de imprumuturi pe termen lung si mediu si mai rar sub forma rascumpararii a propriilor actiuni de pe piata bursiera sau extrabursiera.

Cash-flowul de finantare (CF fin) poate fi determinat prin compararea soldurilor finale cu cele initiale ale capitalurilor proprii (exclusiv profitul net al anului curent) si ale datoriilor financiare.

(CF fin = ( 8050830 - 7993134 ) - 518437 - 813662 ) = - 237.529

Cash flowul total al intreprinderii este suma celor trei cash flowuri - ale activitatii de gestiune , de investitii si de finantare si va verifica astfel variatia trezoreriei nete de la inceputul si pana la sfarsitul anului.

CF = CF gest. + Cfinv. + CF fin. = TN1 - TNo

Fondul de rulment este destinat finantarii necesarului de fond de rulment. Comparand fondul de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR) se obtine trezoreria (T

T = FR - NFR

Deoarece fondul de rulment este mai mic decat necesarul de fond de rulment, trezoreria este negativa, iar intreprinderea este obligata sa apeleze la credite in vederea acoperirii nevoii de finantare.

Trezoreria are un rol fundamental intr-o intreprindere deoarece caracterizeaza marimea disponibilitatilor banesti de care dispune aceasta la un moment dat. In general, « trezoreria este masa de disponibilitati facuta disponibila din jocul platilor si incasarilor si care trebuie sa faca fata permanent scadentelor »²⁷.Prin urmare, trebuie evaluate necesitatile in fluxuri monetare de iesire (-) si mijloacele furnizate de fluxurile monetare de intrare(+) . Suma algebrica a necesitatilor si mijloacelor trebuie sa fie pozitive pentru a face fata situatiilor neprevazute.

Trezoreria poate fi cu atat mai mica cu cat fluxurile de intrare si cele de iesire sunt mai coordonate si se apropie de o regularitate perfecta. Toate operatiile efectuate de o intreprindere (cum ar fi : operatiile de exploatare, de repartitie, de investitii sau de finantare) se realizeaza prin intrari si iesiri de trezorerie. Rolul trezoreriei in gestiunea financiara a intreprinderii capata o importanta si mai mare ca urmare a accentuarii proceselor inflationiste, cresterii dobanzilor, insuficientei fondurilor proprii,etc. Starea trezoreriei intreprinderii reflecta sanatatea sa financiara si poate fi pusa in evidenta cu ajutorul urmatorilor indicatori :trezoreria la scadenta, trezoreria la vedere si trezoreria previzionala.

a. Trezoreria la scadenta consta in compararea mijloacelor de plata disponibile pe termen scurt(disponibilitati si creante sub forma clientilor, debitorilor diversi si efectelor de primit) cu exigibilitatile pe termen scurt (furnizori, creditori diversi si efecte de platit).Astfel :

Trezoreria la scadenta+valorile realizabile pe termen scurt + Disponibilitati

Exigibili pe termen scurt

Pentru a fi favorabil, acest indicator trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1. In caz contrar, intr-un termen scurt, intreprinderea se va confrunta cu un gol de trezorerie.

b. Trezoreria la vedere se exprima prin raportul intre disponibilitatile si exigibilitatile pe termen scurt. Se considera ca o valoare de 0,2 - 0,3 a acestui raport ar exprima rationalitatea unei intreprinderi bine gestionata din punct de vedere financiar.

c. Trezoreria previzionala compara la inceputul unei perioade de timp (de obicei o luna), fluxul monetar previzional de intrare si fluxul monetar previzional de iesire, astfel :

Valori realizabile + Disponibilitati + Alte incasari - Valori realizabile

pe termen scurt prevazute ale dupa expirarea

Trezoreria =                                        perioadei perioadei_____

Previzionala                   Exigibilitati pe + Alte plati prevazute - Exigibilitati dupa

Termen scurt ale perioadeiexpirarea perioadei