|
Alte instrumente și modalitați de plata
► Banca la domiciliu (home banking) semnifica realizarea tranzactiilor bancare prin telefon. Aceasta modalitate este utilizata de catre clientii individuali, persoane fizice si agenti economici, care prin intermediul mijloacelor de comunicatii, au acces la centrul computerizat al institutiei financiare.
In cazul in care se utilizeaza aparate telefonice, serviciul este cunoscut sub numele de phone banking. Accesul direct la serviciile bancilor se poate asigura prin terminale videotext (Minitel in Franta), sau prin prestarea de catre companiile telefonice a unor servicii de transfer de fonduri sau plati privind facturile (SUA).
La modul general, serviciile oferite prin acest sistem modern sunt:
♦ furnizarea de informatii cu privire la soldul contului;
♦ solicitarea de carnete de cecuri;
♦ transferul sumelor intre conturi;
♦ plata facturilor.
Telebankingul
Reprezinta o modalitate de transmitere a informatiilor privind extrasele de cont si instructiunile de plata. Datele sunt schimbate, in cadrul acestui sistem, prin intermediul transferurilor de fisiere cu privire la ordinele de transfer credit, transfer debit sau cecuri.
Este practicat, in special, de catre agentii economici care au un volum mare de plati de efectuat si care dispun de un sistem de contabilitate automatizat.
Banii electronici
Utilizarea Intemet-ului in scopuri comerciale, respectiv crearea magazinelor virtuale, permite clientilor vizualizarea acestora, achizitionarea produselor care sunt oferite si plata cumparatorilor pe baza de credit. Riscul aferent unor asemenea operatiuni este ridicat, intrucat prin receptarea mesajelor prin Internet, securitatea transferurilor este scazuta. Pentru solutionarea acestui aspect se preconizeaza ca intre cumparator si vanzator sa se stabileasca anumite intelegeri inainte de incheierea tranzactiilor.
Tipologia cartilor de plata
Realizarea unei tipologii a cartilor de plata nu este simpla, in realitate existand diverse clasificari posibile si complementare. Putem clasifica marea diversitate a cartilor de plata in raport de urmatoarele criterii mai importante:
1. din punct de vedere al functiilor pe care le indeplinesc;
2. din punct de vedere al emitentului;
1. In raport de functiile specifice pe care le indeplinesc, acestea pot fi:
a) cartea de credit - este un instrument de plata care confirma faptul ca posesorului i-a fost deschisa o linie de credit pentru o anumita perioada si pe baza careia pot face plati sau retrage numerar pana la un plafon prestabilit. Ea permite deci reglarea platii prin prelevarea din depunerile viitoare in moneda scripturala.
Functionarea sistemului cartilor de credit se sprijina pe doua entitati specifice: centrele de autorizare si cele de prelucrare. Centrele de autorizare sunt organizate de banci si reprezinta interesele lor. Acestea, la cererea comerciantilor acorda autorizatia de plata. Astfel spus, ele confirma existenta conditiilor de plata potrivit informatiilor pe care le detin, sesizand cazurile de inoportunitate, de furt, pierdere sau utilizare abuziva. Centrele de prelucrare sunt interlocutoarele principale ale comerciantilor, ele fiind gestionate de societati de servicii si inginerie informatica, avand ca sarcina principala primirea documentelor sau informatiilor privind platile desfasurate.
Platile care se incadreaza in normele stabilite se iau in evidenta, datele sunt prelucrate si transmise celor interesati. Se asigura, astfel, fluxurile monetare implicate si, respectiv, modificarea soldurilor din conturile bancare in favoarea comerciantilor, prin diminuarea disponibilitatilor sau creditelor platilor. Mai mult, punctele de deservire, centrele de prelucrare si transfer a fondurilor sunt interconectate la o vasta retea internationala care functioneaza permanent.
b) Cartea de debit - este un instrument de plata care permite posesorului sa dobandeasca
bunuri sau servicii prin debitarea directa a contului sau personal.
c) Cartea pentru retrageri de numerar - este un instrument cu ajutorul caruia posesorul
poate depune sau retrage numerar prin distribuitorul automat de bilete (cash dispenser), operatiunea reflectandu-se, dupa caz, in creditul, respectiv debitul contului sau personal deschis la o institutie financiara. Daca retragerea de bilete dintr-un distribuitor automat de bilete este o operatiune relativ simpla, realizarea ei este totusi complexa si face apel la tehnici avansate in domeniul informaticii si telecomunicatiilor.
d) Cartea de garantare a cecurilor - reprezinta un instrument care garanteaza ca suma de
plata inscrisa pe cec are acoperire in contul personal al detinatorului. Ea poate functiona atat ca o carte de credit sau de debit, cat si ca o carte pentru retrageri de numerar.
e) Cartea multifunctionala sau derivata - are functii mixte si facilitati sporite si deriva din
celelalte tipuri de carti mentionate. Exemplu sunt cartile de calatorie sau de agrement (care indeplinesc functiile unei carti de credit, al carui plafon nu poate fi depasit) si cartile private emise de comercianti pentru a fi folosite in propriile lor magazine.
2. In functie de calitatea emitentului, acestea pot fi:
A. Cartile bancare
Dupa anii '80, numarul detinatorilor si volumul platilor prin cartile bancare au cunoscut o crestere spectaculoasa. In tarile dezvoltate s-au facut eforturi pentru unificarea ofertei si eliminarea concurentei bancare daca avem in vedere ca unele banci emiteau gratuit astfel de carti. Se naste un nou fenomen, si anume interbancaritatea care ofera posibilitatea oricarui detinator de carti, oricare ar fi emitentul bancar, sa o utilizeze in toate distribuitoarele de numerar si pe langa toti comerciantii. Aceasta interbancaritate a determinat o dezvoltare remarcabila a cartilor bancare, atat in ceea ce priveste numarul lor, cat si utilizarea acestora, sporind considerabil si cifra de afaceri a bancilor.
Aceasta tendinta de dezvoltare a utilizarii cartilor este o alternativa la gratuitatea cecurilor sau a costului lor foarte redus.
Folosirea cartii inlocuieste nu numai aceasta gratuitate a cecurilor a caror gestiune costa bancile, cat si retragerea de numerar de la ghiseele prin intermediul unui distribuitor si care devine de doua ori mai ieftin. Solutia cartilor bancare s-a impus pentru scaderea cheltuielilor de exploatare ale bancilor, pentru a ameliora rentabilitatea si eventual, conditiile de creditare pe care le ofera.
Cartile bancare prezinta prin ele insasi o atractie particulara pentru consumatori, acestia apreciindu-le pentru avantajele pe care le ofera:
♦ facilitatea de retragere a numerarului in afara programului agentiilor bancare;
♦ securitatea, mai ales prin utilizarea cartilor cu microprocesoare.
Totusi, se manifesta si anumite retineri in utilizarea lor, lucru explicabil prin faptul ca ele incita la consum, creeaza dificultati in ceea ce priveste controlul cheltuielilor si lipsa gratuitatii in raport cu cecurile sau cu cartile (emise de comercianti). Oferta pe piata a cartilor bancare a fost marcata de uniformitatea si de existenta unei mari diversitati in cadrul unei game unice comune tuturor bancilor care se asociaza.
Generalizand experienta multor tari, putem afirma ca aceasta gama poate avea urmatoarele patru niveluri distincte, in functie de posibilitatile de utilizare:
a) Carti pentru retrageri de numerar
Au, de regula, doua niveluri de utilizare:
♦ nivel 0, care da dreptul numai la servicii oferite de institutia emitenta, nefiind reglementate prin acorduri interbancare, emiterea lor fiind gratuita; ,
♦ nivel 1, a carei folosire permite accesul la reteaua interbancara a distribuitoarelor de numerar.
Cartile de acest nivel sunt emise contra cost si sunt folosite ca si primele pentru retrageri de numerar in limita unui plafon variabil in functie de banca emitenta. In plus, ele ofera posibilitatea de a cunoaste soldul contului si ultimele operatiuni efectuate.
Retragerea fondurilor prin distribuire genereaza creante si datorii intre banci care se compenseaza prin conturile de corespondent.
b) Carti nationale
Denumite de nivel 2, aceste carti sunt administrate prin acorduri interbancare, supunandu-se unor dispozitii comune. Este vorba despre cartile care permit, ca si cele de nivel inferior, retrageri de numerar prin distribuitoare aflate pe teritoriul national, in baza unui plafon variabil. in plus, cartea nationala permite si reglarea platilor in cazul achizitiei de bunuri de la comerciantii afiliati. Poate fi personala sau profesionala si ofera doua optiuni: debit rapid si debit ulterior. In primul caz, contul detinatorului este debitat in momentul efectuarii tranzactiei in termeni asemanatori cu cei pentru incasarea unui cec. In schimb, pentru debit ulterior, contul detinatorului se debiteaza lunar, cu data fixa, cu un termen ce poate atinge 4-5 saptamani.
c) Carti internationale
Se definesc prin nivelul 3 al acordurilor interbancare si prezinta importanta asemanatoare cu cartile de nivel 2 (nationale), dar folosirea lor este extinsa la efectuarea de plati in strainatate. Sunt grupate in doua retele VISA si EUROCARD-MASTERCARD si sunt utilizate ca si cartile nationale pentru plati si retrageri de numerar pe plan national, fiind folosite, in plus, in aceleasi operatiuni si in strainatate.
Amandoua ofera servicii si garantii comune, fiind din acest punct de vedere avantajoase fata de cartile nationale: asigurare contra pierderii sau furtului, asigurare in caz de accident de calatorie, de invaliditate si deces.
In plus, MASTERCARD, ofera asistenta medicala si o garantie de rezervare in cea mai mare a marilor lanturi hoteliere nationale sau internationale, pe baza unui simplu apel telefonic. Desi ambele tipuri de carti sunt personale si profesionale, numai cartile VISA ofera cele doua optiuni de debit: rapid si ulterior.
La acest nivel 3 al cartilor internationale apare mai clar, dincolo de caracteristicile comune, o identitate specifica fiecareia din cele doua retele, care sunt administrate de organisme distincte.
b) Carti bancare internationale de prestigiu
Aceste carti definite prin nivelul 4 al acordurilor internationale sunt carti internationale de plata care ofera servicii multiple:
♦ retrageri de numerar in tara si strainatate;
♦ asigurarea automata a calatoriei;
♦ servicii de rezervare asigurate;
♦ inchirieri de masini fara garantie;
♦ protectie juridica;
♦ o gama larga de alte garantii si asigurari insotite de indemnizatii ridicate (garantii de deces-invaliditate, garantii de responsabilitate civila, obtinerea de linii de credit la dobanzi preferentiale, inlocuirea rapida a cartii in caz de pierdere sau furt etc.).
Fiecare din cele doua retele ofera cartea sa de prestigiu: PREMIER pentru VISA si GOLD pentru MASTERCARD. Detinatorii acestor carti sunt selectati pe criteriul venitului fix anual realizat (cu precadere pentru cartile GOLD), cat si pe costul aplicat detinatorului (indeosebi la cartile PREMIER).
Fiecare din aceste carti este marcata prin caracteristicile fiecarei retele. Ele vizeaza insa una si aceeasi clientela de gama inalta, tinta privilegiata a cartilor acreditive internationale emise de AMERICAN EXPRESS si DINERS CLUB.
B. Cartile private ale comertului
Emitentii sunt, in principal, marii distribuitori (marile magazine, liderii vanzarilor prin corespondenta) cunoscuti de clientela, si care detin un segment important de piata. Lansarea de carti de catre ei a fost insotita de crearea unei retele financiare paralele, administrata de institutii de credit. De asemenea, cartile sunt emise si de alti comercianti, de talie mai mica.
In situatia in care cartea bancara este definita prin acceptabilitatea ei in orice lant de magazine, cea privata este acceptata de un comerciant sau grup de comercianti. Oricare ar fi insa dimensiune a emitentului, obiectul major este fidelitatea clientelei, iar scopul este stabilirea unei legaturi constante intre carte si magazinul care a emis-o, inclusiv activizarea utilizarii sale. Pentru a seduce consumatorul, cartea privata trebuie sa fie la fel de practica in utilizare ca si cea bancara.
Pentru a-si invinge concurentii, emitentii ataseaza cartilor private mai multe servicii (produse financiare, asigurari, servicii personalizate etc.) prin care urmaresc:
♦ stabilirea unei relatii directe cu clientii;
♦ dinamizarea vanzarilor (in special nonalimentare) si care justifica apelarea la credite;
♦ oferirea unor servicii mai bune (viteza la casa, de exemplu);
♦ stimularea cumparatorilor, eventual prin promovari deosebite de marfuri;
♦ administrarea mai buna a serviciilor (dupa livrare.);
♦ conferirea unei imagini moderne etc.
Diversitatea practicilor comerciale face sa apara mai multe strategii posibile:
● strategia 1 - acceptarea cartii bancare si dezvoltarea paralela a cartilor private;
● strategia 2 - refuzarea cartii bancare si dezvoltarea propriilor carti private;
● strategia 3 - acceptarea cartii bancare si renuntarea la emiterea unei carti private, dar adaugand eventuale servicii suplimentare.
In toate cazurile, comerciantii incearca sa dezvolte servicii anexe pentru a justifica strategia lor. Spre deosebire de cartea bancara ce beneficiaza de caracterul de produs "pre-vandut', prin notorietatea si acceptabilitatea sa, cartea privata trebuie faca obiectul unei promovari din partea firmei emitente.
Concurenta dintre cartile private si dintre acestea si cartile bancare are loc, in principal, ca urmare a dezvoltarii serviciilor asociate primelor. Aceste servicii, orientate spre un dublu obiectiv, de a atrage si de a fideliza clientela, sunt insotite cel mai adesea de facilitati de credit.
Cartea este eliberata dupa acceptarea ofertei prealabila pentru deschiderea de credit propusa de comerciant, acceptare care are loc imediat daca emitentul este legat direct prin terminal la o institutie de credit. Plafonul cheltuielilor maximale se stabileste, fie de comun acord cu comerciantul, fie este impus si reprezinta pentru detinatorul cartii descoperitul, respectiv datoria autorizata, numita "rezerva pentru cumparaturi'. Aceasta rezerva se diminueaza automat cu nivelul cumparaturilor efectuate si reconstituita prin varsaminte efectuate din contul clientului. Cartile private ofera, in principal, patru avantaje:
a) Plata prin disponibil cartea prezinta, in functie de punctele de vanzare, doua posibilitati de reglare a platii:
● prima este plata imediata. Se mentioneaza optiunea pentru plata din disponibilitati, caz in care nivelul cumparaturilor va fi prelevat ulterior asupra contului bancar atasat cartii, fara cheltuieli suplimentare si in termenul de incasare a unui cec;
● a doua consta in faptul ca respectivul client primeste in fiecare luna extrasul de cont detaliat pentru cheltuielile sale. El poate alege posibilitatea sa regleze cash, trimitand un cec gestionarului cartii sale.
b) Creditul detinatorul cartii poate prefera plata pe credit sau partial credit, partial din disponibilitati. In fiecare luna primeste un extras de cont si poate alege intre urmatoarele tipuri de credite:
● plata amanata gratuita, al carei termen poate varia intre 20-50 zile, incepand de la data efectuarii cumparaturilor;
● un credit scurt cu plata in 2-3 varsaminte lunare si cu plafonarea in general, a cheltuielilor;
● esalonarea platilor pe o perioada de la 3 la 24 luni, cumparatorul putand stabili cote lunare care-i convin cel mai bine, rata dobanzii variind de la un comerciant la altul;
● credit revolving, respectiv o linie de credit permanent pe care detinatorul o poate folosi dupa optiunea sa in limita plafonului stabilit in cadrul ei.
Formula de credit pentru consum ofera o suplete apreciabila a reglarii platii. Ca este sinonima cu indatorarea permanenta si se deosebeste a fi o forma oneroasa de plata.
c) Retrageri de numerar - acest serviciu il ofera doar cateva carti de mare suprafata si imbraca doua forme:
● din disponibilitati, caz in care suma retrasa este debitata in acelasi interval de timp ca si un cec, ca pentru cumparaturile platite cash;
● pe credit, caz in care clientul beneficiaza pentru retrageri de numerar de conditii de credit identice creditului permanent.
d) Alte servicii - comerciantii si, in particular marile magazine, dau dovada de mare creativitate in materie de servicii anexe, atasate, indeosebi, marilor carti private, si anume:
● reduceri speciale de la 5-20% acordate detinatorilor de carte;
● dreptul la remiza de "fidelitate' la sfarsitul anului, calculata la nivelul marfurilor cumparate, sub forma de credit;
● oferirea unui credit personal sub forma de cec emis asupra contului permanent, utilizand in afara magazinelor sale;
● asigurarea masinilor si a locuintei;
● asigurarea pentru raspunderea civila;
● asigurarea si a cartii care sa acopere riscurile de boala, somaj, pierderea sau furtul cartii;
● beneficierea de servicii de livrare (parking gratuit) sau de acces la serviciile club ale emitentului.
C. Carti emise de alte institutii si organizatii
Printre emitentii de carti se numara nu numai bancile si comerciantii, ci si un numar de alti parteneri: institutii internationale specializate; institutii de credit; companii de transport si telecomunicatii; companiile de inchirieri de vehicule; companii petroliere; societati de asigurare; agentii de turism; cluburi; prestatori de servicii profesionali.
Acest ansamblu de carti este caracterizat prin eterogenitatea emitentilor, obiectivele lor, precum si intrebuintarile si costurile fiecarei carti.
Patru tipuri de carti pot fi identificate in cadrul acestei mari familii:
a) Cartile de plata sau de credit cu larga acceptabilitate
Aceste carti, utilizabile pe langa un numar mare de puncte de vanzare, pot fi asimilate prin intrebuintari cu cartile bancare. La criteriul accesibilitatii raspund doua tipuri de caiti diferite prin clientela carora li se adreseaza si prin natura emitentului lor. Unele, emise de institutii internationale, sunt in acelasi timp cel mai vechi si cele mai prestigioase. Celelalte, emise de institutii de credit, sunt efectul dezvoltarii recente a pietei cartilor de plata.
In structura lor cele mai importante sunt cartile acreditive internationale emise de DINERS CLUB si AMERICAN EXPRESS. Clientela este omogena, cu venituri ridicate, si care calatoreste mult in scop de afaceri si motive personale. Aceste trei carti ofera o gama larga de servicii si privilegii:
● instrumente de plata cu mare accesibilitate in peste 170 de tari, fara limita de suma, cheltuielile fiind debitate intr-un termen foarte scurt (10 zile) prin prelevare automata;
● retrageri de numerar in numeroase agentii si ghisee, agreate in toata lumea;
● asigurarea automata si gratuita a calatoriilor;
● asigurare medicala si materiala internationala gratuita;
● garantii pentru pierderea sau furtul cartilor;
● garantii pentru rezervarea hoteliera;
● linii de creditare permanente egale cu castigul pe mai multe luni;
● numeroase alte servicii (abonamente ziare, agentii de voiaj etc).
Aceste carti ofera prestatii asemanatoare cu cele ale caitilor de prestigiu emise de banci, cu o acceptabilitate aproape comparabila.
In plus, aceste carti dispun si de un atu subiectiv in legatura cu calitatea si selectionarea detinatorilor lor. Ele ofera un semn de distinctie sociala si o identificare care face posibila o primire privilegiata, in pofida unui comision foarte ridicat pentru comercianti (intre 5-7% din cifra lor de afaceri).
b)Carti de plata selective
Printre cartile care ofera posibilitatea de plata, pe langa un numar limitat de puncte de vanzare, un loc privilegiat trebuie acordat celor a caror folosire este limitata la o singura categorie de bunuri si servicii. in structura lor includem:
♦ cartile de telefon;
♦ cartile companiilor petroliere;
♦ cartile de asigurare.
c) Carti de abonament
Sunt carti cu utilizare specifica si clientela limitata, emiterea lor fiind facuta de companiile de transport aeriene si rutiere. Ele nu se substituie in totalitatea platii, fiind generatoare de reduceri si de alte avantaje preferentiale pentru detinatori: bilete gratuite, prioritate pe lista de asteptare si pe langa retelele hoteliere si cele care inchiriaza masini etc.
d) Carti de identificare
Sunt cele mai modeste prin utilizarile lor in raport cu ansamblul cartilor. Pot fi afectate numai unei folosiri in scop de identificare a posesorului, oferind si unele avantaje. Emitentii lor sunt, in generai, firme care inchiriaza masini, agentii de turism, hoteluri, diverse cluburi si organizatii profesionale.
Modernizarea circulatiei monetare
Pe parcursul secolului 19, in corespondenta cu extinderea si cresterea in complexitate a schimburilor interne si internationale, toate statele procedeaza la modernizarea sistemelor monetare, prin rationalizarea circulatiei monedei metalice si instituirea mijloacelor de plata bancare, bazate pe manifestarea creditului comercial.