|
|
|
Relatiile dintre U.R.S.S. si republicile unionale
Constituirea preconizatului Consiliu al Federatiei era direct legata de adoptarea si traducerea in viata a prevederilor tratatului unional, document juridic de natura a stabili o configuratie noua a raporturilor intre republicile sovietice, in conditiile unei reevaluari tot mai accentuate a drepturilor si prerogativelor lor.
Principalele prevederi ale tratatului unional
Tratatul privind 'Uniunea Republicilor Suverane' (cum este intitulat tratatul unional) mentiona chiar in preambulul sau caracterul de state suverane al tarilor participante la tratat, dorinta popoarelor lor de a se infaptui innoirea uniunii si respectarea dreptului natiunilor la autodeterminare. Erau reafirmate nazuintele de colaborare pasnica si intelegere intre popoarele sovietice, in conditiile unei colaborari egale in drepturi. Este semnificativ ca se faceau referiri la experienta trecutului - din care trebuiau trase invataminte - ca si la necesitatea luarii in considerare a schimbarilor produse in viata tarii si in intreaga lume.
In chiar primul capitol, tratatul enunta principiile de baza pe care se intemeiaza noua comunitate a republicilor sovietice. Se mentiona astfel ca fiecare republica participanta la tratat este un stat suveran, iar 'U.R.S.S. este un stat suveran, federativ si democratic, organizat ca rezultat al unirii voluntare a unor republici egale in drepturi care exercita puterea de stat in limitele imputernicirilor pe care i le-au incredintat participantii la tratat'.
Printre principiile enuntate mentionam ca fiind deosebit de importante: republicile care formau Uniunea isi pastrau dreptul de a-si solutiona independent toate problemele dezvoltarii lor, garantand drepturile politice si posibilitatile de dezvoltare social-economica si culturala a tuturor popoarelor care locuiau pe teritoriul lor; republicile rcunosteau ca unul din principiile cele mai importante prioritatea drepturilor omului in concordanta cu normele general recunoscute ale dreptului international; ele considerau formarea si dezvoltarea societatii civile drept una din cele mai importante conditii ale libertatii si bunastarii; republicile care formau Uniunea detineau intreaga putere de stat, ele definindu-si in mod independent organizarea nationala de stat si administrativ-teritoriala, sistemul organelor de stat si de conducere; republicile considerau drept una din cele mai importante sarcini ale lor mentinerea si dezvoltarea traditiilor nationale, sprijinirea de catre stat a invatamantului, stiintei si culturii; participantii la tratat declarau ca scopurile principale ale Uniunii pe arena internationala erau realizarea unei paci durabile, lichidarea armei nucleare si a altor arme de distrugere in masa, colaborarea statelor si solidaritatea popoarelor in solutionarea problemelor globale ale omenirii.
Cat se poate de semnificative ni se par acele prevederi cuprinse in primul capitol al tratatului, care precizau ca republicile 'sunt membri cu drepturi egale ai comunitatii internationale. Ele au dreptul sa stabileasca legaturi nemijlocite diplomatice, consulare, comerciale si de alt gen cu statele straine, sa faca schimb de imputerniciti plenipotentiari, sa incheie tratate internationale, sa participe direct la activitatea organizatiilor internationale, fara sa stirbeasca interesele participantilor la prezentul tratat si interesele lor generale, fara sa incalce obligatiile internationale asumate de U.R.S.S.' (Cap.I pct.7).
Structura Uniunii
Un capitol special al tratatului unional definea structura uniunii. Se preciza, chiar de la inceput, ca Uniunea se intemeiaza pe participarea voluntara a republicilor, care se bucura de drepturi si de obligatii egale. Este relevant, de pilda, ca relatiile dintre republici urmau sa fie reglementate prin tratate si conventii, iar nu prin acte de drept intern ale federatiei, Uniunea Sovietica ramanand, totodata, deschisa si aderarii unor alte state care recunosteau tratatul. De mentionat este si prevederea potrivit careia republicile participante aveau dreptul sa iasa in mod liber din uniune, conform unei proceduri stabilite de participantii la tratat.
In ce priveste cetatenia, in Tratatul unional se preciza ca cetateanul fiecarei republici ce intra in componenta U.R.S.S. este de drept si cetatean al U.R.S.S., toti cetatenii uniunii beneficiind de drepturi si libertati egale, garantate prin legi si tratatele internationale incheiate de U.R.S.S.
In legatura cu teritoriul U.R.S.S. se preciza ca acesta este alcatuit din teritoriul tuturor republicilor participante la tratat, granitele dintre republici neputand fi schimbate decat prin intelegeri intre ele.
Raporturile dintre republici
Relatiile dintre republici urmau sa fie reglementate in principiu prin tratatul unional, dar si prin alte tratate si conventii care nu puteau insa contraveni acestuia. Republicile participante la tratat isi stabileau relatiile reciproce in componenta Uniunii pe baza principiilor egalitatii, respectarii suveranitatii, integritatii teritoriale, neamestecului in treburile interne, solutionarii diferendelor prin mijloace pasnice, colaborarii, intrajutorarii reciproce, indeplinirii cu buna credinta a obligatiilor asumate prin tratatul unional si prin conventiile inter-republicane.
Este de subliniat ca republicile participante la tratat se obligau sa excluda in relatiile dintre ele folosirea fortei sau amenintarea cu forta si sa nu atenteze la integritatea teritoriala a altor republici.
De remarcat este si prevederea potrivit careia republicile se obligau sa nu permita desfasurarea de forte armate si instalarea de baze militare straine pe teritoriul lor, sa nu incheie conventii care ar fi contravenit scopurilor Uniunii sau care ar fi fost indreptate impotriva intereselor republicilor care intrau in componenta lor.
Relatiile dintre Uniune si republicile componente
Stabilind o noua departajare a relatiilor dintre uniune si republicile componente, articolul 5 al tratatului preciza sfera problemelor care erau de competenta Federatiei in totalitatea sa: apararea suveranitatii si integritatii teritoriale a Uniunii si a republicilor unionale; organizarea apararii si conducerea fortelor armate ale U.R.S.S.; declararea razboiului si incheierea pacii; conducerea intreprinderilor care lucreaza in domeniul apararii; infaptuirea politicii externe general-unionale; reprezentarea in relatiile cu statele straine si organizatiile internationale; incheierea tratatelor internationale ale U.R.S.S.; aprobarea si executia bugetului unional; conducerea cercetarilor in domeniul Cosmosului, a sistemelor general-unionale de comunicatii si informatii, a activitatilor geodezice si cartografice, de metrologie si standardizarii; controlul asupra respectarii Constitutiei si legilor U.R.S.S., elaborarea legislatiei in problemele care tin de competenta Uniunii; coordonarea activitatilor privind apararea ordinii publice si a luptei impotriva delincventei s.a.
In competenta U.R.S.S., impreuna cu republicile, reveneau in principal urmatoarele atributiuni: adoptarea Constitutiei U.R.S.S.; apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor; elaborarea orientarilor politicii externe a U.R.S.S.; stabilirea unui regim vamal unic; apararea drepturilor suverane ale Uniunii si republicilor asupra bogatiilor naturale, asupra zonei economice si a platoului continental al U.R.S.S.; stabilirea regimului granitei de stat a U.R.S.S., a spatiilor marin si aerian ale U.R.S.S.; punerea in aplicare a masurilor privind organizarea si asigurarea apararii U.R.S.S.; definirea strategiei dezvoltarii social-economice a tarii si crearea conditiilor pentru dezvoltarea pietii general-unionale; crearea unui sistem unic financiar, de credit, banesc, de impozite si preturi, bazat pe o moneda comuna; intocmirea bugetului unional si controlul asupra indeplinirii lui; folosirea rezervelor de aur, pietre pretioase si a fondurilor valutare ale U.R.S.S; conducerea sistemului national de combustibil si energie, a transportului feoviar, aerian, maritim si rutier; stabilirea bazelor politicii sociale, inclusiv problemele ocuparii fortei de munca si emigrarii, conditiilor de munca si protectie, asigurarilor sociale, invatamantului, apararii sanatatii, ocrotirii familiei, a mamei si copilului, garantarea asigurarii unui nivel de viata minim; sprijinirea dezvoltarii culturii.
Modificarea imputernicirilor stabilite prin tratat nu putea fi efectuata decat cu acordul tuturor republicilor participante la acest instrument juridic. Eventualele diferende legate de imputernicirile acordate U.R.S.S. urmau sa fie solutionate cu ajutorul unei proceduri convenite de parti, iar daca nu se ajungea la o intelegere, diferendele urmau sa fie inaintate Tribunalului Constitutional al U.R.S.S.
Organele unionale
In ce priveste participarea republicilor la exercitarea imputernicirilor conferite Uniunii, aceasta trebuia sa se faca prin crearea unor organe unionale, prin infiintarea altor mecanisme si proceduri menite sa asigure punerea de acord a intereselor si actiunilor participantilor. Exista si posibilitatea ca republicile, prin incheierea de conventii cu U.R.S.S., sa-i delege in mod suplimentar anumite atributii. La randul ei, Uniunea putea - cu acordul tuturor republicilor - sa delege, uneia sau mai multor republici, exercitarea pe teritoriul acestora a unor imputerniciri ce-i reveneau in exclusivitate.
Regimul proprietatii. Taxe si impozite
In legatura cu regimul proprietatii, tratatul unional prevedea ca U.R.S.S. si republicile vor asigura dezvoltarea libera si creatoare a tuturor formelor de proprietate prevazute de lege, actionand pentru functionarea in bune conditii a pietei unice unionale. 'Proprietatea unionala - prevedea tratatul - se utilizeaza si se dezvolta exclusiv in interesul general al republicilor, inclusiv pentru egalizarea nivelului dezvoltarii lor social-economice'. Se prevedea ca 'Republicile au dreptul la partea lor din fondurile de aur, pietre pretioase si valutare ale U.R.S.S. si participa la utilizarea lor' (articolul 7).
Cu privire la taxe si impozite, era recunoscut principiul ca republicile vor stabili in mod independent taxele si impozitele, intocmindu-si totodata bugetul propriu. Se prevedea ca vor fi stabilite, in acelasi timp, si anumite taxe si impozite unionale, in cuantumul convenit cu republicile, precum si prelevarile necesare realizarii programelor unionale.
Superioritatea juridica a prevederilor Tratatului unional
Noua Constitutie a U.R.S.S. urma sa fie adoptata de Congresul reprezentantilor statelor participante la tratat, trebuind sa fie in concordanta cu prevederile acestuia.
Legile U.R.S.S., constitutiile si legile republicilor nu puteau sa contravina prevederilor Tratatului unional. Legile U.R.S.S. - adoptate in problemele de competenta sa - urmau sa se bucure de suprematie pe teritoriul tuturor republicilor. In schimb, legile republicilor aveau prioritate numai pe teritoriul acestora, in toate problemele, cu exceptia celor care apartineau competentei Uniunii.
Presedintele U.R.S.S.
In ceea ce priveste Presedintele U.R.S.S., se preciza ca el garanteaza respectarea Tratatului unional, a Constitutiei si legilor U.R.S.S.; totodata, se arata ca el este Comandantul suprem al fortelor armate ale U.R.S.S., reprezinta Uniunea in relatiile cu tarile straine si exercita controlul asupra indeplinirii obligatiilor internationale asumate de U.R.S.S.
Cabinetul de ministri
Cabinetul de ministri al U.R.S.S. trebuia sa fie format de catre Presedintele U.R.S.S., de acord cu Sovietul Suprem al U.R.S.S, in componenta acestuia intrand: primul-ministru, vice prim-ministrii, ministrii U.R.S.S., conducatorii celorlalte organe de stat ale U.R.S.S. La lucrarile Cabinetului de ministri puteau participa, cu drept de vot, sefii guvernelor republicilor.
Tribunalul Constitutional
Tribunalul Constitutional al U.R.S.S. era competent sa examineze concordanta actelor legislative ale U.R.S.S. si republicilor, a decretelor Presedintelui U.R.S.S. si presedintilor republicilor, precum si a actelor normative ale Cabinetului de ministri al U.R.S.S., cu Tratatul unional si Constitutia U.R.S.S.; el urma sa solutioneze, de asemenea, diferendele dintre Uniune si republici si dintre acestea din urma, referitoare la constitutionalitatea actelor lor legislative.
Limba oficiala
Se preciza ca participantii la Tratat recunosc limba rusa drept limba oficiala a U.R.S.S., iar capitala U.R.S.S. ca fiind orasul Moscova. Cu privire la intrarea in vigoare a Tratatului unional se arata ca acesta urma sa fie adoptat de catre organele supreme ale puterii de stat ale republicilor, intrand in vigoare in momentul semnarii lui de catre delegatiile republicilor imputernicite in modul cuvenit.
Relatiile cu republicile care nu au semnat Tratatul
Relatiile Uniunii cu republicile care nu au semnat Tratatul unional urmau a fi reglementate pe baza legislatiei in vigoare a U.R.S.S., ca si a obligatiilor si conventiilor incheiate.
Pozitii centrifuge ale republicilor
Proiectul Tratatului unional a suscitat numeroase discutii si luari de pozitie, el fiind interpretat de catre unii ca o dovada de realism din partea liderului sovietic Mihail Gorbaciov, iar de altii - ca o incercare de a pastra sistemul comunist si a stavili procesul centrifug care se manifesta in ultimii ani in Uniunea Sovietica.
Este semnificativ, de altfel, insusi modul cum s-a desfasurat acest proces. La 11 martie 1990, Sovietul Suprem al Lituaniei a proclamat restabilirea imediata a statului independent lituanian, desfiintat in 1940, si abolirea Constitutiei sovietice pe teritoriul sau. Ca urmare, la 15 martie 1990, o rezolutie a Congresului Deputatilor Poporului din U.R.S.S. a declarat 'ilegale si lipsite de valabilitate' documentele adoptate de parlamentul lituanian. Au urmat demonstratii de forta ale armatei sovietice si suspendarea livrarii catre Lituania a combustibililor, materiilor prime si altor produse. La 4 mai 1990, Sovietul Suprem al Letoniei a denuntat anexarea tarii la U.R.S.S. si a hotarat repunerea in vigoare a Constitutiei din 1922. La 8 mai 1990, Sovietul Suprem al Estoniei a declarat 'ilegala puterea U.R.S.S. din momentul instaurarii ei in Republica Estona'. La 12 iunie 1990 a fost adoptata Declaratia de suveranitate a R.S.F.S.Ruse, proclamandu-se suprematia Constitutiei si a legilor republicii asupra celor unionale, dar recunoscandu-se competenta Uniunii in probleme de relatii externe si aparare. La 20 iunie 1990, Sovietul Suprem din Uzbekistan a adoptat si el o Declaratie de independenta, similara cu cea a Federatiei Ruse. La 23 iunie 1990, Sovietul Suprem al R.S.S.Moldova a adoptat o Declaratie de principiu asupra suveranitatii, intarita ulterior prin mai multe legi. La 16 iunie 1990, Sovietul Suprem al Ucrainei a votat o declaratie de suveranitate, prevazand dreptul la forte armate si moneda proprii si reinstituirea cetateniei ucrainene. La 27 iulie 1990, Bielorusia a adoptat si ea o declaratie de suveranitate, iar la 7 august 1990 a fost adoptat Proiectul de declaratie de suveranitate al R.S.S.Kirghize, 'stat multinational socialist suveran'. La 10 august 1990, Karelia a adoptat prima declaratie de suveranitate a unei republici autonome, manifestandu-si intentia de a ramane, totusi, in cadrul U.R.S.S. si R.S.F.S.R. La 23 august 1990, Armenia a votat si ea o declaratie de independenta care, printre altele, reafirma drepturile sale asupra disputatei regiuni Nagorno-Karabah. La 24 august 1990, Sovietul Suprem al Turkmeniei a proclamat suveranitatea acestei republici, al carei presedinte urma sa fie ales prin vot direct (o premiera in U.R.S.S.).
Este de remarcat, totodata, ca odata cu adoptarea declaratiilor de suveranitate, s-au stabilit si legaturi directe intre diferitele republici. Asa de pilda, la 22 septembrie 1990, a fost incheiat un acord cu privire la relatiile interstatale dintre R.S.F.S.R. si Republica Moldova. Ulterior, R.S.F.S.R. a incheiat acorduri si cu alte republici.
Opozitia fata de Tratatul unional
Mai multe republici unionale si-au manifestat opozitia fata de proiectul Tratatului unional, declarand expres ca nu vor semna acest tratat (Lituania, Gruzia, Estonia, Letonia si Armenia, carora li s-a alaturat Republica Moldova si, apoi, Ucraina).
Este de precizat ca in timp ce unele republici considerau Tratatul unional pur si simplu ca fiind neavantajos, altele - cum sunt republicile baltice si Moldova - contestau insasi baza juridica a apartenentei lor la U.R.S.S., in temeiul unui tratat secret (Ribbentrop-Molotov) dezavuat in momentul de fata in mod unanim de opinia publica si de intreaga comunitate internationala.
