|
|
|
PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
La activitatea de solutionare a dosarelor civile si de punere in executare a hotararilor pronuntate in aceste cauze, participa instanta de judecata, partile, reprezentantul Ministerului Public (procurorul), executorul judecatoresc, alte persoane si organe.
Dintre acesti participanti, un rol important in cadrul procesului civil au instanta, partile, executorul judecatoresc si procurorul.
INSTANTA
Prin "compunerea instantei" se intelege alcatuirea completului de judecata cu numarul de judecatori prevazut de lege.
"Constituirea instantei" desemneaza alcatuirea completului de judecata cu toate persoanele prevazute de lege. Este vorba despre participarea alaturi de judecator/judecatori a grefierului, a procurorului, precum si a asistentilor judiciari in conflicte de munca si asigurari sociale.
PARTILE
Procesul civil este o activitate care incepe cu cererea de chemare in judecata prin care instanta este sesizata si se sfarseste cu punerea in executare a hotararii pe care instanta o pronunta.
Partile
Procesul civil presupune:
Denumirea generica a acestor persoane este aceea de parti, dar ea se schimba, in functia de fazele si etapele procesului civil.
Astfel:
la judecata in prima instanta : reclamant si parat
la judecata in apel : apelant si intimat
la judecata in recurs : recurent si intimat
la judecata contestatiei in anulare : contestator si intimat
la judecata cererii de revizuire : revizuient si intimat
in faza executarii silite : creditor, debitor si, in anumite
cazuri, tert poprit
Drepturile si indatoririle partilor
Legea recunoaste partilor mai multe drepturi procesuale, iar sarcina garantarii lor revine instantei de judecata.
Exemple de drepturi:
partile au dreptul sa fie incunostintate despre data si locul unde se va desfasura judecata;
partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzei lor intr-un termen rezonabil;
partile au dreptul sa formuleze cereri in fata instantei si sa-si spuna punctul de vedere asupra cererilor formulate de partea adversa;
partile au dreptul sa se apere, sa administreze probe, sa ridice sau sa combata exceptii;
partile au dreptul de a conduce procesul personal ori prin mandatar
partile au dreptul sa-si retraga actiunea, sa o modifice, sa-si majoreze sau micsoreze pretentiile.
Legea procesual civila stabileste insa conditiile, termenele si alte cerinte de ordin formal pentru exercitarea drepturilor procesual civile pe care partile au indatorirea sa le respecte, sub sanctiunea decaderii ori nulitatii actului de procedura.
Partile au indatorirea sa spuna adevarul in fata instantei si sa-si exercite drepturile procesuale cu buna credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege.
Conditiile pentru a fi parte in procesul civil
Pentru a fi parte intr-un proces civil o persoana trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii care sunt in acelasi timp si conditii de exercitiu ale actiunii civile: capacitatea procesuala, calitatea procesuala, existenta unui interes si afirmarea unui drept.
a. Capacitatea procesuala reprezinta aplicarea pe plan procesual a capacitatii civile.
Capacitatea procesuala de folosinta consta in aptitudinea persoanei de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii pe plan procesual.
Orice persoana fizica sau juridica care are folosinta drepturilor sale poate fi parte intr-un proces civil.
Capacitatea procesuala de folosinta a persoanelor fizice incepe la nastere si inceteaza prin moartea lor. Nimeni nu poate fi lipsit total de aceasta capacitate insa, in anumite conditii ea poate fi limitata.
Capacitatea procesuala de folosinta a persoanelor juridice se dobandeste, de regula, la data inregistrarii lor si inceteaza la data incetarii persoanei juridice insasi (prin comasare, divizare, dizolvare).
Capacitatea procesuala de exercitiu consta in aptitudinea unei persoane care are folosinta unui drept de a-si valorifica singura acest drept in justitie, prin exercitarea drepturilor procesuale si asumarea obligatiilor procesuale.
In cazul persoanelor fizice, capacitatea procesuala de exercitiu deplina se dobandeste, de regula, la implinirea varstei de 18 ani.
In cazurile prevazute de lege, o persoana poate fi lipsita total de capacitatea procesuala de exercitiu ori aceasta capacitate ii poate fi limitata.
In aceasta situatie persoana fizica nu poate sta in justitie decat daca este:
Reprezentarea - intervine in cazul persoanelor fizice, fara capacitatea procesuala de exercitiu, anume:
o minorii sub 14 ani si
o persoanele puse sub interdictie.
Aceste persoane pot sta in justitie numai prin reprezentantii lor legali, care pot fi parintii sau, in lipsa acestora, tutorele si, respectiv, curatorul.
Asistarea - intervine in cazul persoanelor fizice cu capacitate de exercitiu restransa, anume:
o minorii intre 14 - 18 ani.
Aceste persoane pot sta personal in justitie insa, trebuie asistate de parinti sau, in lipsa acestora, de tutore, care vor semna alaturi de minor toate cererile adresate instantei.
Autorizarea - intervine in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu ori ocrotitorul legal ce asista pe minorul cu capacitate de exercitiu restransa efectueaza acte procedurale de dispozitie.
Pentru acest tip de acte, potrivit legii, este necesara si autorizarea speciala a organului competent, de regula, autoritatea tutelara.
In cazul persoanelor juridice, capacitatea de exercitiu se dobandeste de la data infiintarii lor si se sfarseste odata cu incetarea persoanei juridice.
Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de conducere, actele facute de aceste persoane, in limitele puterilor ce le-au fost conferite, fiind actele persoanei juridice insasi.
b. Calitatea procesuala
Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care se pretinde titularul dreptului in raportul juridic dedus judecatii (calitatea procesuala activa) si, tot astfel, intre persoana paratului si cel obligat in acelasi raport juridic (calitatea procesuala pasiva).
Calitatea procesuala a partilor se determina in raport cu litigiul concret care este supus judecatii.
Reclamantului ii incumba obligatia de a justifica atat calitatea sa procesuala activa cat si calitatea procesuala a paratului pe care l-a chemat in judecata.
Instanta de judecata este obligata sa verifice, din oficiu, atat calitatea procesuala activa a partii reclamante cat si calitatea procesuala pasiva a partii parate.
c. Dreptul
Dreptul este cea de-a treia conditie necesara pentru ca o persoana sa poata porni un proces civil.
Actiunea civila este in stransa legatura cu protectia, in principal, a drepturilor subiective civile. Actiunea civila nu poate exista fara un drept a carui protectie sa se solicita a se acorda.
Pentru a se bucura de protectia juridica a actiunii, dreptul trebuie:
sa fie recunoscut si ocrotit de lege
sa fie actual, adica sa nu fie supus unui termen sau conditii suspensive
sa fie exercitat cu buna credinta
d. Interesul
Prin interes se intelege folosul practic pe care o parte il urmareste prin punerea in miscare a procedurii judiciare.
De obicei, interesul este material, adica partea urmareste obtinerea unui folos de ordin material (de ex. atunci cand revendica un bun sau care plata unei sume de bani).
Interesul poate fi insa si moral (de exemplu atunci cand solicita punerea sub interdictie a unei persoane).
Coparticiparea procesuala
Procesul civil se poarta, de regula, intre doua parti cu interese contrarii: reclamantul si paratul.
In cazul raporturilor juridice cu pluralitate de subiecti, pozitia contradictorie exista intre mai multe persoane care sunt: coreclamante si coparate.
Este ceea ce in literatura si practica judiciara, se cheama coparticipare procesuala.
Potrivit art. 47 Cod proc civ., mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca, drepturile sau obligatiile lor au aceiasi cauza.
Felurile coparticiparii procesuale
Coparticiparea procesuala poate fi:
a. subiectiva, atunci cand exista o pluralitate de parti cu interese identice; in cazul in care coparticiparea intervine intre reclamanti coparticiparea procesuala este activa iar atunci cand intervine intre parati coparticiparea procesuala este pasiva; cand in cauza exista o pluralitate de reclamanti si de parati coparticiparea procesuala este mixta.
b. obiectiva, atunci cand se realizeaza contopirea procesuala a mai multor actiuni, fie intre aceleasi parti; fie ca parti diferite daca intre actiuni exista o stransa legatura.
Coparticiparea procesuala mai poate fi:
a. facultativa - adica oricare dintre creditori poate actiona singur si el poate actiona impotriva unui singur debitor;
b. obligatorie - atunci cand participarea la proces a tuturor persoanelor interesate este obligatorie; de exemplu: in cazul partajului (art. 797 Cod civil).
Notiunea de terti desemneaza, pe de o parte, persoanele straine de proces, iar pe de alta parte, persoanele care sunt introduse intr-un proces in curs de desfasurare si care din acel moment, devin si ele parti, fiind insa denumite, in continuare, terti, pentru a fi deosebite de partile initiale (reclamantul si paratul).
Spre deosebire de hotararile penale, care sunt opozabile erga omnes, hotararile civile, cu foarte rare exceptii (in materiile de stare civila), nu pot fi opuse tertilor. De ex.: titularul dreptului de proprietate, care a obtinut o hotarare ce obliga pe parat la predarea bunului, nu va putea executa acea hotarare in cazul in care bunul este detinut de o terta persoana, ci va trebui sa declanseze un nou litigiu, chemandu-l in judecata pe tertul detentor.
Pentru ca o hotarare civila sa devina opozabila si altor persoane care nu sunt parti si nici nu sunt considerate a fi reprezentate, este necesara introducerea acestora in proces.
Introducerea unui tert in judecata prezinta un dublu interes: atat pentru una din partile initiale (reclamant sau parat), care urmareste sa i se recunoasca ori sa i se stabileasca anumite drepturi si fata de tertul respectiv; dar si pentru tertul respectiv, care fie urmareste sa-si valorifice un drept al sau, fie pentru a apara pe una dintre partile in litigiu. De ex.: - Creditorii chirografari pot interveni intr-un litigiu in care debitorul lor este parte, fie pentru a impiedica o fraudare a intereselor lor, fie pentru a-l ajuta pe debitorul lor sa castige, deoarece orice majorare sau diminuare a patrimoniului lor influenteaza posibilitatea pentru creditorii chirografari de a-si satisface creantele.
Trebuie subliniat ca, in anumite cazuri expres prevazute de lege, tertii sunt obligati sa intervina intr-un proces in curs de judecata, sub sanctiunea de a nu-si mai putea valorifica ulterior drepturile sau interesele. Spre exemplu, din dispozitiile art. 785 C.civ., se desprinde concluzia ca, in cazul partajului succesoral, creditorii unui coindivizar sunt obligati sa intervina in procesul respectiv, deoarece ei nu vor mai putea ataca imparteala pe calea prevazuta de art. 975 C.civ., chiar daca aceasta a fost facuta cu fraudarea drepturilor lor la urmarirea silita imobiliara, cei care au un drept de privilegiu sau ipoteca asupra imobilului ce formeaza obiectul executarii silite sunt obligati sa intervina.
Participarea tertilor la judecata prezinta avantaje intrucat ea permite reunirea intr-un singur proces a tuturor persoanelor interesate de pretentia dedusa judecatii, realizandu-se astfel o economie de timp si de cheltuieli, lamureste atat raporturile dintre reclamant si parat, dar si dintre acestia si tertii intervenienti, preintampinandu-se astfel posibilitatea pronuntarii unor hotarari contradictorii.
Trebuie insa mentionat ca, introducerea unor terti in proces are si unele inconveniente, in sensul ca poate duce la intarziere in solutionarea cauzei, sau poate ridica anumite probleme de competenta, iar tertii iau procesul in faza in care se gaseste la momentul introducerii sale in proces, ceea ce poate afecta drepturile lor.
Codul de procedura civila reglementeaza: interventia voluntara (art. 49-56), si trei forme de interventie fortata, respectiv, chemarea in judecata a altor persoane (art. 57-59), chemarea in garantie (art. 60-63) si aratarea titularului dreptului (art. 64-66).
PROCURORUL
Potrivit art.45 alin.1 Cod procedura civila Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.
Fata de dispozitiile art.45 alin.3 C.P.C., procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor.
Procurorul poate exercita caile de atac, in conditiile legii, impotriva oricaror hotarari, indiferent daca, a participat sau nu la judecarea pricinii in care s-a pronuntat hotararea respectiva; pentru procuror, termenul de apel/recurs curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii.
REPREZENTAREA JUDICIARA CONVENTIONALA A PARTILOR IN PROCESUL CIVIL
Partile in proces pot sa exercite drepturile procesuale personal sau prin mandatar. Sunt cazuri in care partea este obligata sa se prezinte personal in instanta, iar nu prin reprezentant (de ex.: - la judecata in fata instantelor de fond a cererilor de divort, in cazul administrarii probei cu interogatoriu).
Conform art. 1532 Cod civil, mandatul este un contract prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane, numita mandant, care ii da aceasta imputernicire si pe care il reprezinta.
Reprezentarea in justitie este acea situatie in care o persoana, numita reprezentant, indeplineste acte de procedura in numele si in interesul altei persoane, care este parte in proces.
Mandatarul poate fi un avocat sau o persoana care nu are aceasta calitate.
a. Reprezentarea persoanelor fizice prin mandatar neavocat
Partea poate fi reprezentata in procesul civil nu numai de avocat, ci si de o persoana care nu are aceasta calitate.
In aceste conditii, cand reprezentarea se face de o persoana care nu are calitatea de avocat, mandatarul poate face cereri in fata instantei, poate propune probe, poate sa indeplineasca alte acte de procedura in numele si in interesul partii pe care o reprezinta, insa nu are dreptul sa puna concluzii decat prin avocat.
De la aceasta regula sunt exceptati doctorii in drept si licentiatii in drept, daca sunt mandatari in pricinile sotului sau rudelor pana la al patrulea grad inclusiv. Asistarea de catre avocat nu este necesara, la judecatorie daca partea este reprezentanta de sot sau ruda pana la gradul al IV-lea inclusiv.
In situatia in care cererea in justitie se face prin reprezentant conventional, trebuie ca in cerere sa se specifice aceasta si sa se alature procura.
Mandatul dat sub forma unei procuri generale nu da dreptul de a reprezenta pe mandant in justitie, cu exceptia cazurilor in care mandantul locuieste in strainatate sau mandatul este dat unui prepus.
Cu exceptia prevazuta mai sus, mandatul trebuie sa fie dat pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau reprezentare in judecata.
Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii insa poate fi restrans doar la unele dintre ele, iar pentru actele de dispozitie trebuie o procura speciala.
Dreptul de reprezentare poate fi dat atat printr-un inscris sub semnatura legalizata, dar si printr-o declaratie verbala in fata instantei de judecata si trecuta in incheierea de sedinta.
Mandatul judiciar nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat, ci dainuie pana la retragerea lui sau pana la renuntarea la el. Renuntarea la mandat trebuie anuntata cu 15 zile inainte de termenul de infatisare
b. Reprezentarea persoanelor fizice prin mandatar avocat
In conditiile in care dreptatea se imparte de judecatori, care sunt profesionisti ai dreptului, este greu de conceput ca dialogul sa se poarte direct intre specialist si partile implicate in proces, care de regula nu au cunostintele necesare, nu cunosc si nu inteleg limbajul judecatorului. De aceea, de cele mai multe ori, partile recurg la avocati, si ei profesionisti ai dreptului, astfel ca dialogul pe care il presupune procesul se poarta, in aceste conditii intre specialisti ai aceluiasi domeniu.
Activitatea avocatului se realizeaza prin consultatii cu caracter juridic, asistenta si reprezentare juridica in fata organelor de jurisdictie, de urmarire penala si de notariat, redactarea de acte juridice.
Potrivit art. 68 alin. 1 Cod procedura civila, avocatul si-ar justifica calitatea de reprezentant tot printr-o procura, semnatura fiind certificata potrivit legii avocatilor.
Avocatul are dreptul sa reprezinte pe baza unui contract de asistenta juridica incheiat in forma scrisa, intre avocat si client ori mandatarul acestuia.
Contractul prevede intinderile puterilor pe care clientul le confera avocatului, iar in baza acestuia, avocatul se legitimeaza prin imputernicirea avocatiala.
In lipsa unei prevederi contrare, avocatul este imputernicit sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru realizarea intereselor clientului.
Cat priveste actele procesuale de dispozitie, intrucat art. 69 alin. 1 din Codul de procedura civila nu face distinctia intre mandatarul neavocat si avocat, pentru astfel de acte si avocatul are nevoie de procura speciala
O asemenea procura nu mai este necesara daca in contractul de asistenta juridica se mentioneaza expres dreptul avocatului de a face astfel de acte.
Potrivit art. 69 alin. 2 din Codul de procedura civila avocatul care a asistat o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date, dar, in acest caz, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi.
Denuntarea contractului de asistenta juridica se poate face prin acordul ambelor parti sau unilateral, in conformitate cu prevederile expres mentionate in contract.
Dispozitiile art. 72 Cod procedura civila referitoare la renuntarea sau retragerea mandatului se aplica in mod corespunzator si in cazul reprezentarii prin avocat.
c. Reprezentarea persoanei juridice
Persoana juridica, de regula nu participa la procesul civil prin organul sau de conducere, ci prin reprezentant, jurisconsult sau avocat.
In cazul consilierului juridic reprezentarea se face in baza unei delegatii semnate de seful oficiului juridic sau de conducatorul unitatii.
Consilierul juridic este obligat sa sustina interesele persoanei juridice in instanta, sa exercite caile de atac legale si sa ia orice alte masuri necesare apararii intereselor legale ale unitatilor in cadrul carora functioneaza
Pentru a se face acte de dispozitie reprezentantul conventional trebuie sa aiba o delegatie speciala (ex. renuntarea la judecata sau la drept, darea raspunsurilor la interogatoriu, renuntarea la calea de atac.).
SANCTIUNEA LIPSEI CALITATII DE REPREZENTANT
In cazul in care reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, instanta acorda un termen pentru a se suplini o astfel de lipsa, iar daca la termenul acordat lipsa nu se implineste, va anula cererea (art. 161 Cod procedura civila).
Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant poate fi invocata in orice stare a pricinii, iar titularul dreptului poate ratifica actele facute de persoana ce nu avea calitatea de reprezentant.
