Izvoarele raportului juridic civil concret

IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCRET

1. Notiunea de izvoare ale raporturilor juridice concrete. Prin izvoare ale raporturilor juridice civile concrete intelegem acele fapte (evenimente sau actiuni) de care legea civila leaga nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi civile concrete.

2. Clasificarea faptelor juridice ca izvoare de raporturi juridice concrete.. Izvoarele raporturilor juridice se pot clasifica in doua mari categorii:

A. Prima categorie o constituie evenimentele juridice, adica faptele care se produc independent de vointa oamenilor si de producerea carora legea leaga anumite consecinte juridice. Unele evenimente sunt naturale (trasnetul, inundatia, curgerea timpului), iar altele sunt evenimente sociale (nasterea, moartea, razboiul etc.).

Nasterea marcheaza momentul aparitiei unui nou subiect de drept civil; ea creeaza intre copil si parintii sai raporturi juridice de rudenie, raporturi privitoare la cresterea, educatia si intretinerea sa. Moartea antreneaza incetarea existentei subiectului de drept; da loc unor raporturi juridice de succesiune; face sa inceteze casatoria; stinge unele drepturi si obligatii personale; etc. Curgerea timpului poate duce la dobandirea unui drept de proprietate prin uzucapiune, la stingerea dreptului la actiunea in justitie (in sens material) etc.

B. A doua categorie o constituie actiunile omenesti, fie ele comisive sau omisive, de care legea leaga anumite consecinte juridice si care sunt fapte voluntare, savarsite de subiectii de drept (spre deosebire de evenimente, care se produc independent de vointa oamenilor).

Acelasi fapt juridic poate fi privit, uneori, ca simplu eveniment in raportul juridic dintre anumite persoane, dar ca actiune intre raporturile dintre alte persoane. De pilda, uciderea unei persoane este un simplu eveniment (moarte) pentru mostenitorii indreptatiti a succede la averea defunctului, dar este o actiune ilicita pentru cei indreptatiti a pretinde despagubiri de la ucigas, pentru pierderea materiala (paguba) suferita ca urmare, de pilda, a disparitiei sustinatorului legal.

La randul lor, actiunile omenesti pot fi clasificate in:

- actiuni savarsite fara intentia de a produce efecte juridice (dar care, totusi, produc asemenea efecte, in virtutea legii) si care pot sa fie actiuni (fapte) licite, permise de lege, sau pot sa fie actiuni (fapte) ilicite, prin care se incalca prevederile legii;

- actiuni savarsite cu intentia de a produce anumite efecte juridice (in masura in care legea ingaduie si recunoaste producerea acestor efecte).

Asadar, prin fapte juridice in sensul larg al notiunii intelegem toate faptele de care legea leaga producerea unor efecte juridice (adica atat evenimentele cat si actiunile omenesti), iar, pe de alta parte, prin fapte juridice in sensul restrans al notiunii intelegem numai acele fapte care nu sunt savarsite cu intentia de a produce efecte juridice (adica numai evenimentele - care se produc independent de vointa omului - si actiunile savarsite fara intentia de a produce asemenea efecte - dar care totusi se produc in virtutea legii).

Sensul restrans al notiunii de fapt juridic trebuie pus in opozitie cu notiunea de act juridic, prin care intelegem numai acele actiuni omenesti care sunt savarsite anume cu intentia de a produce efecte juridice.

Probleme de solutionat:

1. Identificati elementele raportului juridic civil.

2. Ce intelegeti prin notiunea de ' capacitate de folosinta'?

3. Dar prin cea de ' capacitate de exrcitiu'?

4. Definiti 'dreptul subiectiv'.

5. Clasificati, ca bunuri, in functie de criteriile cunoscute, un teren de 4 2 ha de pamant.

6. Ce categorii de fructe produce terenul de 2 ha de pamant?

7. Enumerati drepturile reale.

8. Care este regula in caz de pluralitate de subiecti?

9. Dar exceptia?

10. Precizati caracterele juridice specifice drepturilor absolute.

III.ACTUL JURIDIC CIVIL

III.1.NOTIUNE SI CLASIFICARE

III.1.1.Definitia actului juridic.In terminologia juridica curenta, notiunea de act juridic are doua sensuri:

1      ca 'negotium', actul juridic (in general, si actul juridic civil in special) consta in manifestarea de vointa a uneia sau mai multor persoane, savarsita in scopul de a produce efecte juridice (de drept civil), adica in scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice (civile)³⁴;

2      ca instrumentum, actul juridic desemneaza inscrisul constatator al manifestarii de vointa, suportul material unde se consemneaza manifestarea de vointa a partilor.

III.1.2.Clasificarea actelor juridice civile se poate face dupa mai multe criterii. Astfel:

1.   dupa numarul partilor a caror vointa juridica participa la formarea actului:

     acte juridice unilaterale- sunt rezultatul vointei unei singure parti: testamentul, renuntarea la o mostenire etc;

     acte juridice bilaterale- reprezinta vointa concordanta a doua parti: vanzarea-cumpararea, donatia etc;

     acte juridice multilaterale- sunt rezultatul acordului de vointa care provine de la trei sau mai multe parti: contractul civil de societate³⁵.

٭importanta clasificarii:

- numai anumite acte unilaterale (anume prevazute de lege) sunt producatoare de efecte juridice;

- la actele juridice bilaterale (spre deosebire de cele unilaterale) eroarea viciaza consimtamantul numai daca este cunoscuta de catre cocontractant;

- dolul viciaza consimtamantul - la actele bilaterale - numai daca provine de la celalalt contractant; (in actele juridice unilaterale - ca de ex. testamentul - dolul imbraca forma captatiei sau sugestiei);

- de regula, actele juridice unilaterale sunt irevocabile, pe cand cele bilaterale pot fi revocate de comun acord de catre partile care le-au incheiat (mutuus dissensus); ambele reguli comporta insa si unele exceptii.

2.   dupa scopul urmarit de parti:

acte juridice cu titlu oneros- sunt acelea in care partea care procura celeilalte parti un folos patrimonial, urmareste sa obtina un altul in schimb;

acte juridice cu titlu gratuit- sunt acelea prin care se procura un folos patrimonial, fara a se urmari obtinerea altuia in schimb³⁶;

٭importanta clasificarii:

- rezida in consecintele juridice diferite legate de o categorie sau alta de contracte. Astfel de pilda, capacitatea partilor se apreciaza diferit (de ex. minorul cu capacitate restransa nu poate face, nici cu consimtamantul ocrotitorului, acte cu titlu gratuit); forma actelor juridice cu titlu gratuit este mai riguroasa decat a acelor cu titlu oneros; raspunderea contractuala este apreciata cu mai multa severitate la contractele cu titlu oneros; actiunea pauliana are mai multi sorti de izbanda si efecte mai puternice in cazul actelor cu titlu gratuit; etc.

3.   actele juridice cu titlu oneros se subclasifica la randul lor, in:

acte juridice comutative- cele la incheierea carora partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor lor;

acte juridice aleatorii- cele la incheierea carora partile nu cunosc existenta si intinderea obligatiilor lor;

٭importanta clasificarii:

- decurge din faptul ca, in unele privinte, regimul lor juridic difera. Astfel, de ex., numai contractele sinalagmatice si comutative pot fi anulate pentru leziune, iar nu si cele aleatorii.

4.   actele juridice cu titlu gratuti se subclasifica, la randul lor, in :

liberalitati- acte prin care o parte transmite celeilalte, cu titlu gratuit, un bun sau o fractiune din patrimoniul sau, sau chiar intregul sau patrimoniu (de ex. donatiile, legatele testamentare);

acte dezinteresate- prin care o parte procura celeilalte un folos, cu titlu gratuit, dar fara a-si stirbi patrimoniul;

٭importanta clasificarii:

- decurge din faptul ca si de ea depind anumite consecinte juridice diferite. Astfel, sub aspectul formei, liberalitatile sunt acte solemne, pe cand actele dezinteresate sunt in principiu acte consensuale; tot astfel, in materie de succesiune (mostenire), liberalitatile sunt supuse reductiunii si raportului, pe cand actele dezinteresate - nu.

5.   dupa importanta lor, in raport cu patrimoniul:

acte de conservare- are ca efect preantampinarea pierderii unui drept subiectiv;

acte de administrare- prin care se urmareste punerea in valoare a unui bun sau a unui patrimoniu, fara pierderea (instrainarea) lor;

acte de dispozitie- au ca rezultat iesirea unui bun din patrimoniul partii care incheie actul, sau grevarea lui cu sarcini reale; tot acte de dispozitie sunt si cele prin care se renunta la un drept;

٭impotranta clasificarii:

- rezulta din capacitatea diferita ceruta partii pentru diferitele categorii de acte, ca si din reglementarile diferite existente in materie de reprezentare, mostenire, efecte fata de terti in cazul desfiintarii unui act; 

6.   dupa criteriul timpului cand urmeaza sa-si produca efectele:

acte juridice intre vii- isi produc efectele in timpul vietii partilor;

acte juridice pentru cauza de moarte- isi produc efectele la moartea autorului lor;

٭importanta clasificarii:

- rezida in unele diferente de reglementare. Astfel, de ex., actele mortis causa sunt limitate ca numar la cele reglementate de lege, in timp ce actele intre vii nu sunt limitate; actele mortis causa sunt solemne, in timp ce actele intre vii nu sunt neaparat solemne, putand fi si consensuale; capacitatea de a dispune pentru cauza de moarte este diferita de cea de a dispune prin acte intre vii; etc.

7.   dupa felul si natura efectelor pe care le produc:

acte constitutive de drepturi- dau nastere la drepturi subiective cere nu au existst anterior incheierii lor;

acte translative- au ca efect transmiterea unui drept subiectiv din patrimoniul unei parti in patrimoniul celeilalte;

acte declarative- au ca efect consolidarea, definitivarea, unui drept subiectiv preexistent;

٭importanta clasificarii:

- decurge tocmai din caracterul retroactiv (ex tunc) al efectelor produse de actele declarative, spre deosebire de actele constitutive si cele translative, care produc efecte numai pentru viitor (ex nunc).

In consecinta: actele juridice declarative nu pot fi desfiintate prin rezolutie, asa cum pot fi actele translative; persoana careia i se recunoaste un drept printr-un act declarativ nu poate fi considerata succesor in drepturi al celeilalte parti a actului; actele declarative nu pot constitui un just titlu pentru uzucapiunea de 10-20 de ani;

8.   in functie de criteriul cerintelor privind formarea lor valabila:

acte juridice consensuale- se pot incheia valabil prin simpla manifestare a vointei partilor, indiferent de forma ei de exprimare; dreptul nostru este dominat de principiul consensualismului, exprimat de art. 971 C. civ. in materia contracte­lor translative de drepturi reale (dar de aplicabilitate mai larga), principiu potrivit caruia actul juridic este valabil si isi produce efectele de indata ce partile si-au dat consimtamantul la incheierea lui.

acte juridice solemne- manifestarea de vointa, la incheierea actului, trebuie sa imbrace o forma prevazuta de lege, forma speciala ceruta este o conditie de valabilitate;

acte juridice reale- se incheie valabil numai daca manifestarea de vointa este insotita de remiterea bunului la care se refera actul;

٭importanta clasificarii:

- decurge mai ales din conditiile de probatiune, de modificare, de incheiere prin mandat etc. In mod deosebit trebuie retinut ca lipsa formei cerute de lege in actele solemne atrage nulitatea absoluta a actului, iar contractele reale nu sunt considerate incheiate (si obligatia specifica nu se naste) atata timp cat nu a intervenit traditia lucrului la care actul se refera.

9.   dupa rolul jucat de vointa partilor in stabilirea continutului raportului juridic caruia ii dau nastere, deosebim:

acte juridice subiective- al carui continut este determinat de vointa autorului lui;

acte-conditie- prin care partile isi manifesta vointa de a incheia actul si de a se supune astfel regulilor juridice care formeaza o anumita institutie juridica, cu un continut predeterminat, fara a putea modifica aceste reguli sau deroga de la ele;

٭importanta clasificarii:

rezida in faptul ca actele - conditie sunt limitativ reglementate de lege si sunt supuse unui regim juridic restrictiv in ce priveste forma incheierii, desfacerea lor, posibilitatea unor derogari de la regulile stabilite etc.

10. dupa criteriul corelatiilor existente intre ele in raport cu importanta lor relativa:

acte juridice principale- au o existenta de sine statatoare, soarta lor nedepinzand de vreun alt act juridic;

acte juridice accesorii- nu au o existenta de sine statatoare, depind de un alt act juridic;

٭importanta clasificarii:

- rezulta din faptul ca actele juridice accesorii urmeaza soarta juridica a actelor principale pe langa care stau (accessorium sequitur principalem): chiar daca, prin elementele sale intrinseci, actul juridic accesoriu indeplineste toate conditiile de validitate, el nu poate produce nici un efect, daca actul principal nu este, si el, valabil (astfel, de pilda, contractul de ipoteca nu produce nici un efect daca insusi contractul de imprumut garantat cu aceasta ipoteca este lovit de nuli­tate).

- de asemenea, daca dintr-o cauza sau alta, actul juridic principal inceteaza, aceasta atrage incetarea si a actului juridic accesoriu care-l insoteste si garanteaza. In schimb, incetarea sau  nulitatea actului accesoriu nu influenteaza cu nimic existenta sau valabilitatea actului juridic principal, care se apreciaza exclusiv in functie de elementele sale intrinseci.

11. In functie de dependenta lor stricta sau, dimpotriva, de independenta lor de elementul 'cauza', actele juridice civile pot fi:

acte juridice cauzale- valabilitatea lor implica neaparat valabilitatea cauzei;

acte juridice abstracte- valabilitatea lor este detasata de valabilitatea cauzei, apreciindu-se numai in functie de celelalte elemente structurale: capacitate, consimtamant, obiect;

٭importanta clasificarii:

- actele abstracte au aparut relativ recent, nasterea lor fiind impusa de necesitatile circuitului civil al economiei de piata, care cer, uneori, o circulatie rapida si sigura a valorilor, la adapost de posibilitatea desfiintarii tranzactiilor comerciale datorita ilicitatii sau imoralitatii scopurilor (adesea ascunse) urmarite de una dintre parti.

III.1.3.Alte clasifiaari ale actelor juridice. In functie de diferite criterii, actele juridice civile pot fi clasificate si in:

A. Acte obisnuite care pot fi incheiate valabil fie personal, de catre partea interesata, fie prin reprezentarea ei de catre mandatar, si acte juridice strict personale, care nu pot fi incheiate decat de persoana interesata. Majoritatea actelor juridice civile se pot incheia si prin reprezentare: unele acte insa nu pot fi incheiate decat personal, si anume: testamentul; casatoria; recunoasterea filiatiei; etc.

B. Acte juridice pure si simple si acte juridice afectate de modalitati, a caror existenta - sau numai executarea - depinde de elemente viitoare, extrinseci raportului juridic (termen, conditie, sarcina). Exista acte care nu pot fi decat pure si simple (casatoria, infierea, recunoasterea filiatiei), dupa cum exista acte care nu pot fi, prin esenta lor, decat afectate de termen (testamentul, vanzarea in rate, imprumutul, intretinerea si renta viagera etc.) sau de conditie (contractul de asigurare); majoritatea actelor juridice pot fi insa, dupa vointa partilor, fie pure si simple, fie afectate de modalitati (vanzarea, de pilda).

C. Acte juridice tipice (numite) si acte atipice (nenumite), dupa cum ele sunt sau nu anume reglementate si numite de lege, sau dimpotriva, nu au o reglementare legislativa proprie, fiind incheiate de parti pentru satisfacerea unor nevoi specifice (contractul de intretinere; antecontractul) sau pentru operatiuni juridice complexe care includ trasaturi specifice mai multor acte sau contracte tipice, fara a se confunda cu vreunul din ele (contractul de hotelarie).

D. Acte juridice fara continut predeterminat si acte juridice tipizate, cu continut predeterminat (de ex. inchirierea suprafetelor locative, furnizarea energiei electrice casnice  etc.). Unele acte tipizate devin adevarate acte de adeziune, prin care una din parti impune celeilalte continutul contractului, aceasta din urma parte neputand decat fie sa adere la act, fie sa renunte la el, neavand posibilitatea de a discuta si negocia continutul concret al actului (de ex. contractul de depunere la CEC a economiilor).

E. Acte juridice cu executare dintr-odata (uno ictu), care se executa prin savarsirea unei singure prestatii, si acte juridice cu executare succesiva, care se executa fie prin mai multe prestatii succesive (vanzare cu plata in rate), fie printr-o prestatie continua (inchirierea spatiului locativ).

Probleme de solutionat

1. Definiti actul juridic civil.

2. Ce intelegeti prin liberalitate?

3.Clasificati testamentul, conform criteriilor cunoscute.

4. Ce fel de act juridic este donatia, din punct de vedere al partilor?

5. Contractul de vanzare-cumparare este un act:

unilateral;

sinalagmatic;

aleatoriu;

consensual;

pentru cauza de moarte;

cu titlu oneros;

solemn.