|
|
|
DREPT (R)
Principii de utilizare a vedetei "Drept", ca intrare-vedeta si ca subdiviziune, precum si a subdiviziunilor proprii domeniului.
1. "Drept" ca intrare-vedeta
Vedeta "Drept" se utilizeaza pentru a indexa documente generale care se refera la disciplina, la sistemul juridic, stiinta juridica, dreptul obiectiv.
Ea poate fi urmata de o subdiviziune geografica. In anumite cazuri, este completata printr-un adjectiv propriu.
1.1 Vedeta"Drept"
1.1.1 Poate fi utilizata singura sau cu o subdiviziune de subiect sau de forma, subdiviziune de utilizare generala sau proprie dreptului,
de ex.: Drept -- Codificare
Drept -- Istorie
Drept -- Filozofie
Drept Surse
Drept - Unificare internationala
1.1.2 In lista de autoritate se regasesc de asemenea vedete de tipul "Drept si [subiect]", pentru a exprima anumite concepte sau pentru a pune in relatie, insa intr-un mod limitativ, domeniul juridic cu un alt mare domeniu,
De ex.: Drept si fapta
Drept si morala
Drept si politica
1.2 "Drept <--subd. geogr.>
1.2.1 Adaugarea subdiviziunii geografice permite mai ales indexarea sistemelor juridice nationale.
Adjectivul de nationalitate nu este niciodata retinut. De asemenea, "Drept" nu poate fi niciodata utilizat ca subdiviziune pentru locuri,
de ex.: Drept --Franta
UP Drept francez
UP Franta --Drept
1.2.2 Subdiviziunea geografica si subdiviziunea de subiect (sau de forma) pot fi combinate respectandu-se regulile de sintaxa, daca nu sunt alte indicatii in lista de autoritate cum ar fi
Drept-Codificare-Franta
Drept-Spania-Istorie
Drept-Japonia-Surse
1.3 "Drept [adjectiv] "
1.3.1 Aceste constructii permit indexarea sistemelor juridice non nationale si marilor ramuri ale dreptului.
ex. Dreptul franc
Dreptul grec ( de diferentiat de Drept-Grecia, utilizat pentru dreptul modern grec)
Dreptul roman
de ex. Drept canonic
Drept european
Drept islamic
Drept navaho
De ex. Drept civil
Drept constitutional
Drept penal
1.3.2 Cea mai mare parte a diviziunilor dreptului nu pun probleme speciale. Uneori pot fi situatii de concurenta intre constructiile "[Domeniu]-Drept si "Dreptul [ domeniu]".
In vederea respectarii coerentei listei de autoritate vedetele de tipul "Dreptul [domeniu] nu sunt retinute atunci cand limbajul natural corespunde unei diviziuni mari a dreptului
Astfel se pot regasi, dupa caz una sau alta din aceste constructii in lista de autoritate. Dar formele inversate sunt incluse intotdeauna in termenii exclusi, evitandu-se astfel riscul dubleului intelectual. Prin urmare, lista de autoritate trebuie consultata in permanenta.
De ex. Dreptul muncii
UP Munca-Drept
Mediu-Drept
UP Dreptul mediului
2. " Drept" in subdiviziune
Subdiviziunea "Drept < --subd.geogr.>" este aplicabila tuturor subiectelor non juridice, cu exceptia categoriilor de persoane si grupuri etnice.
2.1 Vedete juridice : fara subdiviziunea "Drept"
2.1.1 Subdiviziunea « Drept » nu trebuie utilizata cu vedetele care au deja cuvantul "drept" sau vedetele specifice juridice
De ex. Drept civil
Drept european
Omucidere
Procedura penala
Probleme de prejudiciu
2.1.2 Anumite vedete juridice sunt precizate prin adaugarea calificativului " drept" intre paranteze. La fel ca si alte calificative, ("drept" ) permite diferentierea omonimelor atunci cand un termen are sensuri diferite, deoarece lista de autoritate acopera toate domeniile. Acest lucru inseamna ca termenul este considerat in sens juridic,
De ex. Eroare(drept)
Obligatii(drept)
Responsabilitate (drept)
Furt(drept
In anumite circumstante, pentru evitarea unor noi cazuri de omonimie chiar in cadrul domeniului juridic, se va prefera un calificativ mai precis, care sa corespunda unei ramuri mai largi a dreptului
Ex. Agresiune (drept international)
Majoritate (drept constitutional)
2.2 Vedete non juridice : subdiviziunea "Drept"
2.2.1 Este utilizata pentru toate subiectele substantive comune permitand relationarea dreptului cu vedeta avuta in vedere, ea insasi non juridica.
De ex. Mediu-Drept
Presa-Drept-Franta
2.2.2 Prin urmare nu se confunda cu subdiviziunea " Drept", dreptul unui subiect fara continut juridic propriu, cu calificativul "(drept)", subiect inteles in sensul sau juridic.
De ex. Publicitate (drept) = publicitate in sens juridic, in domeniul dreptului
≠ Publicitate-Drept..= drept aplicabil la publicitate
NB: Se utilizeaza de asemenea in sintaxa anumitor constructii,
De exemplu: Drept -- Informatica = informatica aplicata in drept, informatica juridica
≠ Informatica -- Drept = drept aplicabil in informatica, dreptul informaticii
2.3 Cazuri particulare: subdiviziuni preferate pentru "Drept"
2.3.1 Pentru categorii de persoane si de grupuri etnice (vezi lista de subdiviziuni corespunzatoare), se utilizeaza in loc de subdiviziunea "Drept", subdiviziunea "Statut juridic <-- subd.geogr.>", echivalent al subdiviziunii LCSH "Legal statuts, laws, etc"
De exemplu: Copii -- Statut juridic -- Franta
Pentru aceleasi subiecte, dar privind drepturile subiective, drepturile omului, subdiviziunea "Drepturi <-- subd.geogr.>" este de asemenea aplicabila
De exemplu: Copii -- Drepturi
Negri -- Drepturi -- Statele Unite
2.3.2 In fine, pentru cazurile particulare privind regulile de protectie avand forta de lege, se utilizeaza subdiviziunea "Reguli de protectie <-- subd.geogr.> la subiectele substantive comune corespunzatoare (industrii, masini, produse etc)
De exemplu: Substante radioactive-- Reglementari de protectie
3.Subdiviziuni specifice subiectelor juridice
3.1 Lista de subdiviziuni
In completarea subdiviziunilor de utilizare generala (subiect si forma) care pot fi intotdeauna utilizate, daca sunt corespunzatoare exista subdiviziuni specifice domeniului juridic.
Vezi lista de subdiviziuni stabilita pentru subiectele juridice.
3.2 Subdiviziuni principale
3.2.1 Putin numeroase, ele nu inlocuiesc decat rareori subdiviziunile geografice. Cele mai importante trei subdiviziuni ale domeniului permit astfel precizarea formei documentelor: "Coduri", "Jurisprudenta", "Legislatie".
NB: subdiviziunea "Legislatie" trebuie inteleasa ca semnificand "texte", adica documentele ele insele si numai ele, fie ca sunt de natura legislativa, fie reglementara.
Subdiviziunea "Dispozitii penale <-- subd.geogr.>" permite indexarea documentelor referitoare la dreptul penal aplicat unui subiect particular
De exemplu: Mediu -- Drept-- Dispozitii penale
UP Drept penal al mediului
3.2.2 Aceste subdiviziuni se regasesc in pozitia lor alfabetica din lista de autoritate, cu indicatia de utilizare (note de aplicare si exemple). Ele sunt corelate cu vedetele corespunzaroare, ca "Drept", "Drept comparat" sau "Drept penal", vedete in care nota (nota de orientare "Vezi si" sau nota de aplicare) precizeaza si utilizarea lor.
3.3 Aplicare
Ele se aplica la ansamblul de subiecte juridice, care este definit astfel: vedete juridice si vedete non-juridice, urmate de subdiviziunea "Drept" (sau asimilata, vezi 2.3).
Pentru utilizarea lor practica, este esential sa distingem cele doua subansambluri ale acestora.
3.3.1 Vedete juridice: ramuri de drept, sisteme juridice si vedete specific juridice (vezi 2.1)
Se utilizeaza direct subdiviziunea adecvata ("Legislatie", "Coduri" etc),
De exemplu: Drept administrativ -- Franta -- Jurisprudenta
Drept roman -- Interpretare
Procedura penala -- Coduri
3.3.2 Intrari - vedete non-juridice (vezi 2.2)
Se utilizeaza asadar dubla subdiviziune: "Drept <-- subd.geogr.> -- [Subdiviziune}"
De exemplu: Mediu -- Drept -- Legislatie
Securitate sociala -- Drept -- Franta -- Coduri
Copii -- Statut juridic -- Jurisprudenta
4. Constructii si cazuri particulare
Ele se regasesc cel mai adesea in lista de autoritate, mai ales daca genereaza termeni sau expresii excluse.
4.1 Sisteme juridice non-nationale
Sistemul (drepturi vechi si altele) este utilizat pentru subiectele corespunzatoare, ca un calificativ sau ca o subdiviziune, intotdeauna conform aceleasi distinctii.
4.1.1 Vedete juridice: utilizate ca un calificativ
De exemplu: Drept social (dreptul european)
Omucidere (dreptul grec)
Furt (dreptul roman)
4.1.2 Vedete non-juridice: utilizate ca subdiviziuni
De exemplu: Mediu -- Drept international
Casatorie -- Drept roman
4.2 Vedete subdivizate prin subiecte
4.2.1 "Drept international privat" se subdivide prin subiect, pentru a indexa documentele prin aplicarea lor la diferite materii
De exemplu: Drept international privat -- Casatorie
4.2.2 Pentru subdiviziunea prin subiectele vedetelor "Conventii colective" sau "Salarii", vezi noul capitol "Economie politica" (Reguli de indexare).
NB: exceptia care se referea la vedeta "Proces", completata intre paranteze cu categoria de procese, a fost suprimata. Se utilizeaza subdiviziunea "Proces" pentru subiectul juridic adecvat.
De exemplu: Omucidere -- Proces
UP Proces (omucidere)
4.3 Tratate
4.3.1 Pentru documentele privind conventiile sau tratatele internationale in general, Vezi"Tratate", precum si vedetele care ii sunt asociate.
Cele care privesc un ansamblu de conventii sau de tratate sunt indexate la subiect, completate cu subdiviziunea "Tratate"
4.3.2 Conventiile particulare fac, daca este necesar, obiectul unei vedete in lista de autoritate,
De exemplu: Conventia de la Dublin (1990)
Tratatul de la Amsterdam (1997)
5. Concluzii
In toate cazurile, se vor consulta lista de autoritate si notele de aplicare si de orientare prezentate in cadrul principalelor vedete ale domeniului.
Atentie la "cuvintele-capcana" provenind dintr-o dificultate de traducere a termenilor juridici anglo-saxoni,
De exemplu: Security= securitate, protectie, siguranta (reala) sau valori mobiliare, dupa caz
Trusts= Trusturi (cartel, holding) sau fiducie (in sensul de trust and trustees)
De consultat RVM Laval si LCSH;
astfel, pentru Security, vezi vedetele din LCSH:
"Security (Psychology); "Security (Law)"; "Securities".
Referinta la LCSCM: SH, H 1705 (Law and Other Subdivision); H 1715 (Legislation)
