|
|
|
MODURILE DE DOBANDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE SI A CELORLALTE DREPTURI REALE
§. 1. Notiuni introductive
Art. 644 C.civ. statueaza: 'Proprietatea bunurilor se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate, prin conventie si prin traditiune' iar art. 655 C.civ. ca 'proprietatea se mai dobandeste prin accesiune sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune'.
Aceste moduri generale de dobandire a dreptului de proprietate sunt aplicabile, deopotriva, dreptului de proprietate si celorlalte drepturi reale, dezmembraminte. Dreptul de proprietate publica poate fi dobandit numai in temeiul legii.
§. 2. Clasificarea modurilor de dobandire a drepturilor reale
Modurile de dobandire a drepturilor reale pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:
a) dupa intinderea dobandirii dreptului exista:
moduri de dobandire universala sau cu titlu universal si moduri de dobandire cu titlu particular ;
b) dupa caracterul dobandirii deosebim moduri de dobandire cu titlu oneros si moduri de dobandire cu titlu gratuit ;
c) dupa momentul in care se produce efectul dobandirii dreptului de proprietate deosebim moduri de dobandire intre vii si moduri de dobandire pentru cauza de moarte ;
d) dupa situatia juridica a bunului in momentul dobandirii deosebim moduri originare si moduri derivate de dobandire a proprietatii.
§. 3. Conventia sau contractul ca mod de dobandire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale
In materie opereaza principiul potrivit caruia transmisiunea dreptului de proprietate ori constituirea dreptului real are loc in momentul incheierii contractului; in alte cuvinte este vorba de principiul consensualismului. Aplicarea acestui principiu in materia vanzarii este reflectata de art. 1295 alin. 1 C.civ. De la principiul expus exista si exceptii.
§. 4. Accesiunea sau incorporatiunea
Accesiunea este incorporarea sau unirea unui lucru cu un alt lucru fiecare avand proprietari diferiti. Art. 488 C.civ. stabileste ca: 'Tot ce se uneste si se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului'. Accesiunea se clasifica dupa obiectul ei in: accesiune imobiliara (naturala si artificiala) si accesiune mobiliara.
1. Accesiunea imobiliara naturala . - Ea presupune unirea sau incorporarea a doua bunuri avand proprietari diferiti fara interventia omului. Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune naturala: aluviunea, avulsiunea, insulele si prundisurile, accesiunea animalelor salbatice si accesiunea albiei parasite.
2. Accesiunea imobiliara artificiala. - Ea se realizeaza prin interventia omului. Art. 492 C.civ. stabileste ca 'Orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului sunt prezumate a fi facute de proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui pana ce se dovedeste din contra'; Codul reglementeaza doua cazuri de accesiune imobiliara artificiala (art. 493-494 C.civ.). Acestea sunt: a) accesiunea constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari facute de un proprietar pe terenul sau cu materialele aflate in proprietatea altei persoane si b) accesiunea constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari facute de o persoana cu materialele sale pe un teren aflat in proprietatea altuia (art. 494 C.civ). Art. 494 C.civ. distinge insa doua cazuri dupa cum constructorul a fost sau nu de buna credinta.
3. Accesiunea mobiliara. - Aceasta presupune unirea a doua bunuri mobile care apartin la proprietari diferiti ori confectionarea sau obtinerea unui bun de catre o persoana prin munca sa folosind materialele altuia.
In Codul nostru civil sunt reglementate trei cazuri de accesiune mobiliara: adjunctiunea, specificatiunea si confuziunea sau amestecul.
§. 5. Traditiunea
Ea constituie un alt mod de dobandire a proprietatii. Prin traditiune intelegem remiterea, predarea materiala a unui bun. In prezent ea are o sfera de aplicare restransa; prin ea are loc transferul dreptului de proprietate in cazul darurilor manuale (adica a unor donatii curente) inlocuind astfel forma inscrisului autentic, conditie esentiala in contractul de donatie.
§. 6. Ocupatiunea (ocuparea)
Acest mod de dobandire a proprietatii consta in luarea in posesie a unui bun care nu apartine nimanui, a unui bun fara stapan. Dar potrivit art. 477 si 646 C.civ. bunurile fara stapan sunt in proprietatea statului. Bunurile imobile nu sunt supuse acestui mod de dobandire a proprietatii. Doctrina a apreciat ca in aceasta categorie ar intra: apa de baut dintr-un izvor natural, vanatul sau pestele cand sunt dobandite legal, apa dintr-un izvor pentru trebuintele casnice.
§. 7. Hotararea judecatoreasca
Hotararea judecatoreasca constituie un mod de dobandire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale numai atunci cand ea are un caracter constitutiv sau atributiv de drepturi. Exemplu: ordonanta de adjudecare prin care se definitiveaza executarea silita constand in vanzarea prin licitatie publica a unor bunuri; in acest caz cumparatorul sau adjudecatarul devine proprietar.
§. 8. Uzucapiunea (prescriptia achizitiva)
1. Notiune si justificare. - Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva este acel mod originar de dobandire a proprietatii sau a altor drepturi reale privind un bun imobiliar prin posesia sa de catre o persoana in conditiile si termenul prevazute de lege. Ea implica elementul timp.
2. Domeniul de aplicare al uzucapiunii. - Uzucapiunea se aplica numai bunurilor imobile, bunurile mobile dobandindu-se in baza art. 1909 C.civ. prin insusi faptul posesiei lor cu buna credinta, fara trecerea unui interval de timp .
4. Uzucapiunea in sistemul Codului civil. - Uzucapiunea dupa Codul civil este de doua feluri si anume: uzucapiunea de 30 de ani si uzucapiunea de 10 sau de 20 de ani ori de 10 pana la 20 de ani.
Uzucapiunea de 30 de ani (art. 1840 C.civ.) are loc atunci cand sunt indeplinite doua conditii: - posesia sa fie utila (adica o posesie propriu-zisa si neviciata); - posesia sa fie exercitata neintrerupt timp de 30 de ani indiferent daca posesorul este de buna sau de rea credinta.
Uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani (art.1895-1899 C.civ.). Art. 1895 C.civ. statueaza ca 'Cel ce castiga cu buna credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat, va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani daca adevaratul proprietar locuieste in raza teritoriala a tribunalului unde se afla nemiscatorul si prin 20 de ani daca locuieste afara din acea raza teritoriala'.
Conditii : - posesia sa se intemeieze pe un just titlu ; posesia sa fie de buna credinta; bunul sa fie un bun imobil individual determinat.
5. Uzucapiunea in sistemul cartilor funciare. - Sistemul de publicitate imobiliara prin cartile funciare se aplica in Transilvania, Banat si Bucovina. Uzucapiunea in aceste teritorii este supusa Legii nr. 115/1938 si nu Codului civil.
Legea nr. 115/1938 reglementeaza doua cazuri de uzucapiune si anume: uzucapiunea tabulara si uzucapiunea extratabulara (art. 27 si 28 din lege).
Uzucapiunea tabulara (sau prin convalescenta titlului) este reglementata de art. 27 din Legea nr. 115/1938 care prevede ca in cazul in care s-au inscris in cartea funciara - fara cauza legitima - drepturi reale care pot fi dobandite prin uzucapiune, ele vor ramane valabil dobandite daca titularul dreptului le-a posedat cu buna credinta, potrivit legii, timp de 10 ani; sintagma 'fara cauza legitima' inseamna un titlu nevalabil.
Uzucapiunea extratabulara. - Ea este reglementata de art. 28 din Legea nr. 115/1938. Acest text de lege prevede ca: persoana care a posedat un bun imobil in conditiile legii timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate care a fost inscris in cartea funciara, poate cere intabularea dreptului in favoarea sa.
6. Jonctiunea posesiilor. - Prin aceasta intelegem unirea posesiei uzucapantului (a posesorului actual) cu intervalul de timp cat posesia a fost exercitata de catre autorul sau cu scopul de a dobandi dreptul de proprietate prin uzucapiune.
Art. 1860 C.civ. stabileste ca: Orice posesor are facultatea, spre a putea opune prescriptia, sa uneasca posesia sa cu posesia autorului sau
Conditii :1) sa existe o posesie propriu-zisa; 2) posesorul actual sa fi dobandit posesia bunului de la autorul sau pe baza unui raport juridic.
7. Calculul termenului de prescriptie. - El se calculeaza pe zile, ziua fiind de 24 de ore. Ea incepe la miezul noptii si se termina la miezul noptii urmatoare. Ziua in care incepe prescriptia nu intra in calcul iar prescriptia se incheie la miezul noptii ultimei zile a termenului prevazut de lege.
8. Intreruperea si suspendarea cursului uzucapiunii. - Aceste cazuri sunt prevazute de Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva. Dimpotriva, intreruperea naturala este specifica numai prescriptiei achizitive; ea este incidenta, conform art. 1864 C.civ., in doua cazuri:- cand posesorul este si ramane lipsit mai mult de un an de posesia bunului indiferent cine este autorul deposedarii;- cand bunul cu privire la care se exercita posesia este declarat imprescriptibil de lege.
9. Efectele uzucapiunii. - Prin implinirea uzucapiunii se naste dreptul de proprietate al uzucapantului si concomitent se stinge dreptul de proprietate al fostului proprietar; dar acest efect este retroactiv ceea ce inseamna ca uzucapantul devine proprietar din chiar momentul in care a inceput sa curga termenul de prescriptie.
Uzucapiunea trebuie invocata pe cale de actiune in justitie sau pe cale de exceptie. Creditorii uzucapantului pot invoca si ei uzucapiunea pe calea actiunii oblice; sau daca renuntarea s-a facut in frauda intereselor creditorilor, acestia au dreptul sa solicite revocarea renuntarii prin actiunea pauliana.
Test de autoevaluare :
Care sunt modurile de dobandire a dreptului de proprietate ? Clasificati-le.
Identificati articolele din Codul civil aplicabile accesiunii imobiliare naturale.
Ce situatii distingem in cadrul accesiunii imobiliare artificiale si cum se solutioneaza acestea.
De cate feluri este uzucapiunea ? Care sunt regulile aplicabile uzucapiunii dupa Codul civil ? Dar uzucapiunii extratabulare?
Ce act normativ reglementeaza pe viitor uzucapiunile incepute si neimplinite pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 7/1976 ?
