Curtea constitutionala

CURTEA CONSTITUTIONALA

Subcapitolul 1.   Modul de organizare.

1.1. Judecatorii

De-a lungul timpului au existat numeroase discutii contradictorii in ceea ce priveste compozitia Curtii, in sensul ca s-a incercat sa se contureze cele mai importante caracteristici ale unui viitor membru. Urmarind sugestiile lui Hans Kelsen s-a concluzionat ca cea mai buna solutie pentru obtinerea rezultatelor dorite ar fi aceea ca membrii Curtii sa nu aiba si functii in Parlament sau Guvern, intrucat ar aparea o incompatibilitate evidenta. Citand articolul 140 din Constitutie[1], observam ca numai 9 judecatori conduc aceasta institutie, indeplinind o serie de conditii cum ar fi: competente profesionale deosebite, vechime in domeniul juridic de minim 18 ani.

Criteriile sociale si profesionale reprezinta un punct de pornire semnificativ pentru a deveni judecator al Curtii Costitutionale. Si procedura de numire a acestora implica mai multe detalii si anume: 3 sunt numiti de catre Senat, 3 de catre Presedintele Romaniei si ultimii de catre Adunarea Deputatilor. Candidaturile trebuiesc depuse la Comisia juridica a Camerei, insotite bineinteles de toata documentatia necesara pentru a putea dovedi si sustine conditiile cerute. In urma selectarii dosarului candidatului, acestia sunt audiati de catre Comisia juridica, ulterior intocmindu-se un raport[2]. Dupa acesti pasi de inceput, dupa recomandarea facuta de catre Comisie se trece la urmatoarele etape si anume: prezentarea si audierea candidatilor in plenul Camerei, iar pe baza acestor considerente debuteaza procesul de votare. Daca respectivul candidat a obtinut votul majoritatii, ceea ce urmeaza este evident. Momentul de debut al unui mandat de judecator incepe ii urma depunerii juramantului si dureaza 9 ani, insa in acelasi timp, se produce un proces de reinnoire cu o treime din numarul judecatorilor, din 3 in 3 ani.

Pe langa obligatiile judecatorului Curtii Constitutionale, enumerate atat in Constitutia Romaniei, articolul 146 cat si in Legea 47/ 1992, Regulamentul Curtii Constitutionale de organizare si functionare alcatuit in temeiul dispozitiilor articolului 76 din Legea nr.47/ 1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.643 din 16 iulie 2004[3], mai prevede urmatoarele: ,,adopta reglementari si normative proprii, in aplicarea dispozitiilor legale, aproba proiectul de buget al Curtii Constitutionale si rectificarile aduse bugetului, in conditiile legii, aproba programe de dezvoltare pe diferite domenii de activitate, precum si lista anuala de investitii, aproba structura organizatorica a sectiilor corpului de magistrati-asistenti, a Secretariatului General al Curtii Constitutionale, precum si nomenclatorul functiilor, potrivit legii, valideaza rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor de magistrat-asistent si rezultatele examenului de capacitate a magistratilor-asistenti stagiari, stabileste conditiile referitoare la asimilarile de functii privind personalul din structura Curtii, aproba Planul de relatii externe si participarea la diferitele actiuni organizate in plan bilateral sau multilateral, precum si reprezentarea Curtii in cadrul unor organisme internationale, aproba organizarea de catre Curtea Constitutionala a unor conferinte, seminarii si a altor manifestari specifice, cu participarea unor invitati din tara si din strainatate, hotaraste programul de lucru al Curtii si stabileste zilele in care au loc sedintele de judecata, adopta orice alte masuri necesare pentru aplicarea legii si buna desfasurare a activitatii Curtii"[4].

Exista o serie de conditii conform carora mandatul unui judecator la Curtea Constitutionala inceteaza si anume: expirarea mandatului, demisie, pierdere a drepturilor electorale, excluderea de drept, deces etc, imposibilitatea exercitarii functiei pe o perioada mai mare de 6 luni. O alta conditie care duce la incetarea mandatului unui judecator al Curtii Constitutionale este aceea a trimiterii in judecata penala a respectivului[5]. Obligatiile judecatorului conform Legii nr 47/ 1992, articolul 41 sunt urmatoarele:,, sa fie impartial in momentul exercitarii functiei, sa nu publice rezultatul voturilor sau a deliberarilor, sa nu faca propaganda, sa nu participe la nicio activitate care sa ii aduca prejudicii morale contrare functiei pe care o detine"[6]. Niciun judecator nu se poate transfera intrucat detine un mandat constitutional, si nu un contract individual de munca.

Cum conceptul de libertate nu exista in absenta responsabilitatii, legea fundamentala prevede si situatii in care demnitarii trebuie sa raspunda pentru faptele lor. Sectia penala a Curtii Supreme de justitie poate sa judece infractiunile savarsite de catre judecatorii constitutionali, insa acestia, conform articolului 43 din aceeasi lege, nu pot fi arestati sau judecati penal decat in urma acordului dat de catre Senat, Camera Deputatilor si Presedinte. Dupa terminarea mandatului de 9 ani, judecatorul in cauza are dreptul de a-si relua activitatea de la locul de munca anterior.

Articolul 145 din Constitutia Romaniei stabileste,,[7] Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia", aceste caracteristici regasindu-se si la Curte. Inamovibilitatea defineste independenta judecatorului in ceea ce priveste activitatea decizionala, ceea ce inseamna ca acesta nu poate fi demis, suspendat la cererea oricarei autoritati publice si nu numai, in afara conditiilor prevazute de Constitutia Romaniei .

In legatura cu cea de-a doua caracteristica , independenta judecatorului, o regasim in articolul 1, alineatul 2, din Legea 47/ 1992 ,, Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania". Acest lucru inseamna ca singura baza legala de care trebuie sa tina seama membrii Curtii in momentul in care iau decizii este Constitutia.

Incompatibilitatea este o alta problema ridicata in ceea ce priveste statutul judecatorilor, existand mai multe situatii: un judecator nu poate sa participe la solutionarea unei exceptii de neconstitutionalitate in recurs daca a fost printre aceia 3 care au ridicat problema in fata instantei judecatoresti[8]. Legea 356/ 2006 face trimitere la situatiile de incompatibilitate[9].

Exista unele situatii de practica judiciara in care, judecatorul din nenumarate motive poate sa fie acuzat de lipsa obiectivitatii in luarea deciziilor. Pentru a rezolva circumstantele de acest fel, partea implicata in proces, nemultumita de acest aspect poate solicita recuzarea [10]judecatorului respectiv. Cererea de recuzare se poate face fie in scris, fie oral in urmatoarele situatii: in cazul in care exista grade de rudenie intre parti, daca judecatorul respectiv a mai participat o data la rezolvarea aceleiasi cauze, a avut calitate de martor sau expert etc[11].

In ceea ce priveste Plenul Curtii Constitutionale ( alcatuit din cei 9 judecatori) , acesta are obligatia de a face urmatoarele lucruri si anume: ,,controleaza constitutionalitatea legilor inainte de promulgare, verifica si analizeaza procedura alegerii Presedintelui Romaniei, judeca contestatiile care privesc constitutionalitatea unui partid politic, avizeaza pozitiv sau negativ suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, verifica regulile de desfasurare si de organizare a unui referendum si nu in ultimul rand verifica constitutionalitatea initiativelor de modificare a legii fundamentale[12]".

1.2. Presedintele Curtii Constitutionale

Conform[13] articolului 7 din Legea nr.47/ 1997, Presedintele Curtii Constitutionale este o persoana care este aleasa prin vot secret de catre majoritatea judecatorilor pe un mandat de 3 ani intr-un prim tur, sau daca nu se atinge majoritatea se poate organiza un al doilea tur. Trebuie de asemenea specificat un lucru si anume faptul ca persoana care il inlocuie in cazul absentei acestuia nu este nimeni alta decat o persoana din randul judecatorilor numita sa ii preia activitatea pe durata absentei sale.

Citand articolul 9 din aceeasi lege, Presedintele are urmatoarele atributii si anume: sa coordoneze activitatea Curtii, sa convoace si sa conduca sedintele in plen, sa reprezinte Curtea in fata celorlalte autoritati publice si nu numai, conduce aparatul functional, organizeaza concursurile pentru obtinerea unei functii, aproba cheltuielile necesare institutiei, stabileste procedura audientelor, incheie sau desface conform legii contractele de munca ale subalternilor, aproba concediile de odihna ale judecatorilor, in acelasi timp dispune rechemarile din concediu[14].

De asemenea o alta sarcina importanta a presedintelui este conform articolului 9, alineatul 2 din Legea nr.47/ 1992 ( ,,Presedintele supravegheaza activitatea de coordonator de credite a secretarului general al Curtii Constitutionale''), aceea de coordonator de credite, ceea ce presupune o serie de responsabilitati in ceea ce priveste o buna gestionare a finantelor. In subordinea Presedintelui Curtii Constitutionale se gaseste si personalul de specialitate, mai precis magistratii-asistenti in numar de 7, care au ca sarcina redactarea actelor emise de catre Curte, pregatirea documentatiei, de asemenea pot fi consultati in diverse probleme cu caracter decizional.

Tot in subordinea Presedintelui se afla si secretarul sef al Curtii care indeplineste pe langa alte sarcini si pe cele administrative si fiscale.